Șeful armatei britanice, generalul Patrick Sanders, a declarat că populaţia din Regatul Unit trebuie să fie pregătită să ia armele în mână într-un război împotriva Rusiei condusă de Vladimir Putin, deoarece armata profesionistă din prezent este prea mică. Ministerul Apărării de la Londra a fost nevoit să intervină şi să precizeze că nu are planuri de recrutare, relatează The Guardian.
Șeful Statului Major General al Marii Britanii, generalul Patrick Sanders (stânga) discută cu ministrul britanic al apărării, Grant ShappsFoto: Alastair Grant / AFP / Profimedia
Vorbind la o conferinţă militară la Londra, generalul Sanders a spus că populaţia britanică face parte dintr-o „generaţie de dinainte de război”, care ar putea fi nevoită să se pregătească să lupte într-un război împotriva unei Rusii tot mai agresive, notează News.ro.
Şeful Statului Major General a evidenţiat exemplul Suediei, care tocmai a reintrodus o formă de serviciu naţional, pe măsură ce se apropie de aderarea la NATO.
În discursul său, şeful armatei a spus că Marea Britanie ar trebui să urmeze în linii mari exemplul Stockholmului şi să ia „măsuri pregătitoare” pentru a permite societăţii să fie gata de război. O astfel de acţiune nu este „doar de dorit, ci esenţială”, a adăugat el.
Bazele „mobilizării naţionale” nu pot fi limitate la ţările vecine sau apropiate de Rusia şi, prin urmare, oamenii obişnuiţi din Regatul Unit ar trebui să se alăture armatei regulate britanice – care are 74.110 militari cu normă întreagă – pentru a respinge o ameninţare activă la adresa Europei continentale.
Generalul Sanders: În ultimii 30 de ani, armata a fost înjumătăţită ca dimensiune
„Nu vom fi imuni şi, în calitate de generaţie de dinainte de război, trebuie să ne pregătim în mod similar – şi acesta este un demers la nivelul întregii naţiuni. Ucraina ilustrează în mod brutal faptul că armatele regulate încep războaiele, dar armatele cetăţeneşti le câştigă”, a spus generalul.
Sanders s-a mai plâns anterior, în public şi în privat, de reducerile operate în domeniul apărării. În urmă cu un an, în încercarea de a se asigura că politicienii au grijă să furnizeze fondurile necesare, el a avertizat că livrările de arme către Ucraina îi „vor lăsa (pe britanici) temporar mai slabi”, aminteşte The Guardian.
Astfel de dispute publice pe tema banilor l-au adus în conflict cu Ministerul britanic al Apărării, pe fondul unor informaţii că ar avea neînţelegeri şi cu şeful Statului Major al Apărării, amiralul Tony Radakin.
Unii aliaţi consideră că Sanders ar fi trebuit să fie promovat şi să-l înlocuiască pe Radakin, dar în cele din urmă i s-a cerut să demisioneze mai devreme, după ce a servit doi din cei trei ani de mandat ca şef al armatei, mai menţionează The Guardian.
În discursul său, Sanders a declarat că beneficiile păcii din timpul Războiului Rece s-au terminat, menţionând că „în ultimii 30 de ani, armata a fost înjumătăţită ca dimensiune; în ultimii 12 ani, am avut o reducere de 28%”. Recrutarea a rămas o provocare, a spus el, deşi cererile de înrolare au fost cele mai mari din ultimii şase ani”, a menţionat el.
„Trebuie să fim pregătiți pentru a lupta în Europa și a învinge Rusia”
Generalul Patrick Sanders a preluat comanda armatei britanice în iunie 2022. Încă de atunci acesta spunea că Regatul Unit trebuie să aibă o armată capabilă să lupte în Europa și să învingă Rusia
Sanders le-a spus trupelor britanice că „sunt primul șef al Statului Major General din 1941 încoace care preia comanda armatei în umbra unui război terestru în Europa care implică o putere continentală”.
„Invazia Rusiei în Ucraina subliniază scopul nostru principal – să protejăm Marea Britanie fiind pregătiți să luptăm și să câștigăm războaie pe uscat”, a continuat el.
Guvernul britanic încearcă să calmeze spiritele
Purtătorul de cuvânt al premierului Rishi Sunak a declarat că premierul nu a fost de acord cu comentariile făcute de generalul Patrick Sanders în discursul susţinut miercuri şi a fost nevoit să insiste că nu se va reveni la serviciul militar obligatoriu, care a fost abolit în 1960.
„Scenariile ipotetice” care implică posibile războaie viitoare „nu sunt de ajutor”, a replicat purtătorul de cuvânt al premierului britanic.
Această dispută, explică The Guardian, are legătură cu contextul preelectoral şi indică o ruptură între conservatorii aflaţi la guvernare şi armată, într-un moment în care forţele armate au cel mai mic număr de militari din ultimii peste 300 de ani.
Şi Ministerul britanic al Apărării s-a distanţat de discursul lui Sanders, care a fost publicat de armata britanică în numele generalului de rang înalt care urmează să plece în vară.
Marea Britanie doreşte să crească cheltuielile pentru apărare
Înainte ca Sanders să îşi ţină discursul, Ministerul britanic al Apărării a emis o clarificare, spunând că nu intenţionează să pledeze pentru o revenire la serviciul naţional. „Armata britanică are o tradiţie mândră de a fi o forţă voluntară şi nu există absolut nicio sugestie de revenire la conscripţie”, a declarat Ministerul britanic al Apărării, adăugând că 50 de miliarde de lire sterline vor fi investite în armată în cursul anului în curs.
În contextul în care se apropie alegerile, armata speră ca politicienii să facă noi promisiuni privind cheltuielile pentru apărare. Partidul Laburist a evitat să îşi ia angajamente ferme privind cheltuielile, dar a criticat reducerile de efective ale armatei şi a promis că va lansa o revizuire a apărării, dacă va fi ales.
Grant Shapps, ministrul apărării, a repetat luna aceasta că Marea Britanie doreşte să crească cheltuielile pentru apărare de la 2,1% din PIB la 2,5% în viitor.
