Cum ar fi posibil să mai vină un an răcoros între atâți ani plini de recorduri de căldură – Un scenariu de film SF

​Auzim mereu despre cel mai cald an de când sunt măsurători meteo, citim despre multe recorduri de căldură, dar ar mai fi posibil să vină un an friguros? Cum ar fi un scenariu apocaliptic? De ce ninge așa de puțin iarna? Cum ar putea fi anul 2024? Ce i-a surprins cu adevărat pe climatologi? În

​Auzim mereu despre cel mai cald an de când sunt măsurători meteo, citim despre multe recorduri de căldură, dar ar mai fi posibil să vină un an friguros? Cum ar fi un scenariu apocaliptic? De ce ninge așa de puțin iarna? Cum ar putea fi anul 2024? Ce i-a surprins cu adevărat pe climatologi? În articol puteți citi despre aceste lucruri, într-un interviu HotNews.ro cu climatologul Roxana Bojariu.

Peisaj inghetatFoto: Standret, Dreamstime.com

Din 2012 și până în prezent aproape fiecare an a fost în lume – dar și în România – în topul celor mai calzi ani. Dar ar fi posibil să urmeze și un an mult diferit, adică mult mai rece decât normalul ultimului deceniu?

Un an mai rece ar veni dacă s-ar produce un scenariu de film SF american

Ar fi posibil, spune climatologul Roxana Bojariu, însă doar în circumstanțe excepționale. Se poate întâmpla acest lucru și se poate întâmpla printr-un fenomen natural „extrem și extern sistemului climatic”: câteva erupții vulcanice foarte puternice în zona ecuatorială.

Astfel de erupții ar putea injecta în atmosfera înaltă acei aerosoli care, pentru 2-3 ani ar putea duce la scăderea temperaturii medii globale chiar și cu 0,5 C. Sunt minime șanse să se întâmple așa ceva.

Roxana Bojariu a precizat însă că se produc cu frecvență mai redusă episoadele în care apar temperaturi mai scăzute decât în mod obișnuit. Făcând bilanțul, în sistemul climatic avem o cantitate sporită de căldură și de vapori de apă și – dată fiind cantitatea sporită de căldură – sistemul înclină spre stări în care avem temperaturi mai ridicate și este foarte puțin probabil să vină un an mult mai rece în viitor.

2024 și depășirea unui prag psihologic climatic

Am întrebat-o pe Roxana Bojariu ce putem spune despre anul care a început acum trei săptămâni, iar răspunsul a fost că vom avea parte de un an cald și cu multe extreme ale vremii.

„2024 va fi cu probabilitate foarte mare printre cei mai călduroși ani. Ba chiar există probabilitate semnificativă ca în 2024 să trecem acel prag psihologic și să avem o creștere a temperaturii medii anuale mai mare de 1,5 C față de nivelul preindustrial. În 2023 am fost foarte aproape, în acest an mai putea să depășim acest nivel, însă aș vrea să subliniez că asta NU înseamnă că nu atingem ținta Acordului de la Paris, pentru că acel acord însemnă să ai o depășire sistematică, pe decenii, a acestei limite”

Climatologul spune că este un semnal de alarmă ce arată că încălzirea globală se accelerează foarte mult. Un alt punct important este și că fenomenele extreme sigur vor veni cu recorduri, iar temperaturile vor crește nu doar deasupra uscatului, ci și a oceanelor, și nu doar în Pacific, ci și în alte diverse zone ale oceanelor și mărilor.

A fost prezent în 2023 și fenomenul valurilor marine de căldură și vor fi prezente și în 2024. „Oceanul planetar acționează și ca un regulator al sistemului climatic, numai că el, deși s-a încălzit mai greu, se și răcește mai greu și a ajuns la un anumit nivel al căldurii înmagazinate”

Ploaia înlocuiește ninsoarea și pot să apară inundații și iarna

De ce ninge așa de rar și de puțin în sud, chiar și la altitudini joase?

Roxana Bojariu spune că, statistic vorbind, totul este legat de semnalul încălzirii globale „Pe de-o parte vorbim despre o influență a temperaturilor tot mai mari din iarnă, pe de altă parte nu vorbim despre modificări semnificative în sine pentru precipitații, dar vorbim despre modificarea raportului dintre precipitațiile lichide și solide. Precipitațiile sunt tot mai des sub formă de ploaie decât sub formă de ninsoare, iar acest lucru are un impact asupra dezvoltării stratului de zăpadă și a duratei sale”.

Acest lucru se vede mai puternic în zonele joase, pentru că în aceste zone se simte mai mult creșterea temperaturii când este depășit pragul care definește tipul de precipitații (ninsoare vs ploaie).

Așadar, regimul de precipitații nu s-a modificat, însă avem fluctuații și nu putem trage o concluzie că iarna se diminuează precipitațiile, dar ponderea ploii crește, față de ninsoare. Prin urmare, creșterea temperaturilor modifică tipul de precipitații, pentru că sunt tot mai multe zile cu temperaturi pozitive.

Apar tot mai des și inundații pe timp de iarnă, ceea ce este foarte rău. Plus că ploaia are un mod diferit de a interacționa cu celelalte componente ale sistemului climatic în ciclul hidrologic, explică Roxana Bojariu. „Ploaia încarcă mai puțin solul, acesta rămâne în mai mică măsură cu resurse, fiindcă o parte din ea se scurge la suprafață. Temperaturile ridicate evaporă ce mai era în sol, iar asta este valabil nu doar în anotimpul cald, ci și în cel rece”.

În unele locuri apar probleme cu precipitațiile, fiindcă sunt sub formă lichidă în sezonul rece, iar aceste inundații pe timp de iarnă pot fi considerate fenomene extreme.

Nu putem, trage concluzia că la altitudinile joase avem precipitații din ce în ce mai puține, cu temperaturi scăzute. Nu, ci este vorba despre fluctuații la care temperaturile modifică tipurile de precipitații”, spune Roxana Bojariu.

Dacă iarna plouă în loc să ningă, solul nu are cum absorbi întreaga cantitate de apă, iar consecința este că o parte din apă se evaporă, fără a mai ajunge în sol, și deci se pierde pentru agricultură. Iernile cu prea puțină zăpadă pot favoriza seceta din timpul verii.

Când și climatologii au fost surprinși cu adevărat

Uneori vedem știri cu titluri exagerate de genul „Meteorologii au rămas uimiți”. Ei bine, în 2023 chiar au fost surprinși de cât de cald a fost anul, față de estimările făcute la final de 2022.

Anul 2023 a fost excepțional din punct de vedere meteo și pentru România, deoarece a fost cel mai cald din ultimii 120 de ani, de când există date meteo multe, dar și pentru că șase dintre cele 12 luni au fost mult mai calde decât normalul.

Până acum, 2019 fusese cel mai cald an în România.

„Dacă ne gândim la nivelul României au fost temperaturi care au depășit 35 C, adică pragul caniculei, în a treia decadă din octombrie și este o înregistrare foarte târzie pentru astfel de temperaturi”.

A fost un an record și pentru fenomenele extreme, fiindcă niciodată ANM nu a emis așa de multe avertizări cod roșu.

Roxana Bojariu spune că și climatologii au rămas uimiți de nivelul ridicat cu care a fost depășită anul trecut media temperaturilor din perioada 1850-1900

„Chiar și în comunitatea climatologilor a existat o surpriză privind ecartul cu care a fost depășită norma preindustrială, ceva ce nu a fost prevăzut, dar este un ecart care și la nivel local a însemnat amplitudini foarte mari cu care au fost depășite recordurile precedente pentru lunile și zilele lui 2023 la nivel global”.

Au fost câteva luni foarte secetoase în 2023, au fost și locuri unde mai bine de o lună nu a căzut vreo picătură de ploaie, astfel că în sudul Moldovei și în unele zone din Dobrogea unde încă este secetă pedologică, ceea ce înseamnă că în adâncimea solului încă nu este rezervă suficientă de apă.

Totuși, în restul țării lucrurile stau mai bine și rezerva de apă este între nivelurile aproape suficient și cel optim. Și în Moldova, în zona Iași, de exemplu,, după ce a fost secetă în toamnă, în ianuarie s-a depus strat consistent de zăpadă.

Sursa foto: Dreamstime.com

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1822

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *