Decizie majoră a Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru ONG-urile care apără în instanță spațiile verzi: Cheltuielile de judecată stabilite trebuie să fie rezonabile

Cheltuielile de judecată stabilite în litigiile de mediu trebuie să fie rezonabile și să țină cont de interesul general legat de protecția mediului, se arată într-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată pe 11 ianuarie. Clarificările au fost cerute de Curtea de Apel Târgu‑Mureș într-un litigiu care vizează anularea autorizației de construire

Cheltuielile de judecată stabilite în litigiile de mediu trebuie să fie rezonabile și să țină cont de interesul general legat de protecția mediului, se arată într-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată pe 11 ianuarie. Clarificările au fost cerute de Curtea de Apel Târgu‑Mureș într-un litigiu care vizează anularea autorizației de construire, a acordului de mediu și a PUZ-ului pentru depozitul de deșeuri de la Pojorâta, Pasul Mestecăniș. Procesul a fost intentat de Societatea Civilă Profesională de Avocați Plopeanu și Ionescu din Cluj. În cazul gropii de gunoi, Consiliul Județean Suceava a cerut localnicilor care au atacat proiectul cheltuieli de judecată de 280.000 lei, procesul fiind pe rol.

Eveniment mediu – imagine generica Foto: AGERPRES

Reamintim și faptul că în 2023, în București, Asociația Miliția Spirituală, care a cerut în instanță anularea acordului de mediu și autorizației de construire pentru turnurile One de la Hala Ford, din Floreasca, a fost dizolvată în instanță de dezvoltatorul imobiliar deoarece nu a putut să plătească cheltuielile de judecată. Dezvoltatorul imobiliar One Mircea Eliade Properties a obținut în instanță și dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, pentru neplata cheltuielilor de judecată, stabilite în același litigiu. Decizia nu este însă definitivă.

Ce spune hotărârea CJUE?

„ Articolul 9 alineatele (4) și (5) din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 și aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 2005/370 a Consiliului, citit în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că, pentru a garanta respectarea cerinței ca procedurile jurisdicționale să nu fie exagerat de costisitoare, instanța chemată să se pronunțe cu privire la obligarea la plata cheltuielilor de judecată a unei părți care a căzut în pretenții într‑un litigiu în materie de mediu trebuie să țină seama de ansamblul împrejurărilor cauzei, inclusiv de interesul acestei părți și de interesul general legat de protecția mediului”, este decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene.

  • „Cu privire la fond, trebuie amintit că cerința ca procedurile jurisdicționale în materie de mediu să nu fie exagerat de costisitoare nu interzice nicidecum instanțelor naționale să pună cheltuielile de judecată în sarcina unui reclamant. Acest lucru reiese în mod explicit din articolul 3 alineatul (8) din Convenția de la Aarhus, care precizează că nu se aduce atingere puterii instanțelor naționale de a impune costuri rezonabile în cadrul procedurilor judiciare. (…) De asemenea, trebuie amintit că cerința conform căreia un proces nu trebuie să fie exagerat de costisitor se referă la ansamblul costurilor financiare ocazionate de participarea la procedura judiciară și că, în consecință, caracterul exagerat de costisitor trebuie apreciat global, ținând seama de toate costurile suportate de partea în cauză.
  • În acest cadru, trebuie să se țină seama atât de interesul persoanei care dorește să își apere drepturile, cât și de interesul general legat de protecția mediului. Prin urmare, această apreciere nu poate să fie realizată doar în raport cu situația economică a persoanei interesate, ci trebuie de asemenea să se sprijine pe o analiză obiectivă a cuantumului cheltuielilor de judecată, cu atât mai mult cu cât particularii și asociațiile sunt în mod firesc chemați să joace un rol activ în protecția mediului. Astfel, costul procedurilor nu trebuie nici să depășească capacitatea financiară a persoanei interesate și nici să fie, în orice caz, în mod obiectiv nerezonabil”, se mai arată în corpul deciziei.

Cum a ajuns Curtea de Justiție a Uniunii Europene să se pronunțe pe această cauză

Totul a pornit de la litigiul în care Societatea Civilă Profesională de Avocați Ionescu, Plopeanu și Stoia a cerut în instanță anularea acordului de mediu, a planului urbanistic zonal și a autorizației de construire a depozitului de deșeuri de la Pojorâta, pasul Mestecăniș. Acesta este unul dintre cele mai controversate proiecte din România ultimilor 20 de ani deoarece este o groapă de gunoi în vârf de munte, într-o zonă turistică superbă, și, culmea, finanțarea este din bani europeni nerabursabili.

Societatea de avocați a ajuns să atace proiectul în instanță după ce mai mulți locuitori din Pojorâta au pierdut în final procesul în care au atacat în instanță hotărârea de Consiliu Local prin care terenul pe care s-a construit depozitul de deșeuri a fost transferat de la Pojorâta la Consiliul Județean Suceava și oamenilor li s-au cerut cheltuieli de judecată de 280.000 lei.

  • „Locuitori din Pojorâta au atacat în instanță Hotărârea de Consiliu Local prin care terenul pe care s-a făcut depozitul de deșeuri a fost cedat de la Pojorâta la CJ Suceava, au câștigat definitiv în 2016, însă Consiliul Local a emis o nouă hotărâre cu același subiect, iar în definitiv au pierdut procesul, iar CJ Suceava le cere 280.000 lei cheltuieli de judecată.
  • Fiindcă după asemenea cheltuieli de judecată nimeni din Suceava nu mai avea curaj să meargă în instanță, am atacat noi autorizația de construire, planul urbanistic zonal și acordul de mediu. Credem că avem cadrul potrivit să atacăm ca societate de avocatură, pentru a arăta că avocații pot acționa în interes public.
  • Tribunalul Cluj ne-a respins acțiunea având în vedere că nu avem calitate, am atacat la Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Cluj ne-a admis recursul și a arătat că avem calitate să atacăm în justiție. Hotărârea a fost însă desființată de Înalta Curte care a mutat cauza la Târgu Mureș. Acum suntem în procedură de recurs.
  • În cadrul acestui recurs am solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulând două întrebări dacă avocații pot avea calitate procesuală în litigiile de mediu și despre cuantumul cheltuielilor de judecată în litigiile de mediu, instanța a fost de acord să trimită aceste întrebări.
  • Am întrebat acest lucru fiindcă știu că România are o problemă gravă aici, că noi nu am transpus normele europene care arată că în probleme de mediu accesul la justiție trebuie să fie protejat, chiar dacă oamenii pierd procesul, cheltuielile care li se pot impune trebuie să fie rezonabile”, a explicat pentru HotNews.ro avocata Diana Ionescu.

Acum, în România, pe Codul de Procedură Civilă, judecătorul are drept de apreciere având în vedere cuantumul onorariului și complexitatea cauzei.

După această decizie a CJUE, se mai adaugă un criteriu, cheltuielile de judecată în litigiile de mediu trebuie să fie rezonabile, spune Diana Ionescu.

  • „În cauzele ce ating și probleme de mediu, conform hotărârii Curții de Justiție, trebuie să mai alături un criteriu și anume cheltuielile să fie rezonabile. Mecanismul de argumentare este următorul: mediul este o chestiune de interes public, așa este definit și în legislația națională, și atunci când o persoană merge în justiție invocând probleme de mediu, apără în primul rând un interes public și de aceea cheltuielile trebuie să fie rezonabile.
  • Mai este o precizare importantă, conform dreptulului Uniunii Europene, cetățenii și organizațiile trebuie să aibă rol activ, adică mie mi se cere ca om să am rol activ, de unde rezultă, dacă merg în justiție, cel mai bun exercițiu al rolului activ în protecția mediului, dacă pierd nu mi se pot imputa cheltuieli foarte mari, fiindcă ar fi o contradicție. Oamenii trebuie încurajați să meargă spre justiție, nu descurajați”, a explicat avocata Diana Ionescu.

Aceasta nu a fost o acțiune în infringement pentru condamnarea României, este o hotărâre dispusă într-o trimitere preliminară, adică nu e condamnată România că nu are norme în acest sens, ci este o interpretare care este obligatorie nu doar pentru România, ci pentru toate statele membre, spune avocata.

Care sunt consecințele deciziei CJUE

În fiecare cauză în care se pune în discuție problema cheltuielilor de judecată, judecătorii trebuie să aibă în vedere această hotărâre.

„Când se discută problema cheltuielilor de judecată în cauze de mediu, ele trebuie reduse la un cuantum rezonabil, care va fi în dreptul de decizie al judecătorului. Dacă se vrea și mai multă previzibilitate pe această problemă, legiuitorul are opțiunea adoptării unui act normativ prin care să se impună limite, ce înseamnă cheltuieli de judecată rezonabile pe litigiile de mediu”, a explicat Diana Ionescu.

Pentru România, decizia este o noutate, însă pentru alte țări din UE, nu. Marea Britanie a fost obligată să stabilească plafoane pentru cheltuielile de judecată în litigiile de mediu.

„Comisia Europeană a declanșat acțiune în infringement împotriva UK, când era stat membru, și a Irlandei. CJUE a condamnat UK pentru că avea chletuieli de judecată prea mari și ei prin lege au impus încă de acum ceva vreme, cheltuieli maxime de 5.000 lire pentru reclamanții persoane fizice și cel mult 10.000 de lire pentru persoanele juridice. Dar judecătorul poate decide mult mai puțin decât acest prag maxim”, a explicat Diana Ionescu.

Avocata spune că această decizie a CJUE ar trebui să aducă mai mult curaj în a ataca acte administrative în materia mediului.

  • „Sperăm că și judecătorii vor fi înțelepți, și cred că vor fi, și își vor da seama că ONG-urile, cetățenii merg în justiție nu pentru un interes privat, ci în primul rând pentru un interes public. Aceste cheltuieli foarte mari se cer ca să inducă frică.
  • Cheltuielile de judecată le stabilește clientul cu avocatul și poți să pui și 800.000 euro, ca să bagi spaima în cetățeni și ONG-uri, să nu mai atace în instanță. Consiliul Județean Suceava s-a dus împotriva acelor oameni din Pojorâta pentru 280.000 lei care reprezintă onorariul dat de Consiliul Județean Suceava către firma de avocatura Stoica și Asociații din fonduri publice, prin încredințare directă.
  • Deci cum pot să mă lupt eu, ca simplu cetățean, cu o autoritate publică care angajează așa societăți de avocatură? De ce credeți că am făcut noi acțiune din Cluj, pentru că oamenii s-au speriat. Acesta este efectul și asta e foarte trist”, a explicat Diana Ionescu.

Despre dizolvarea Salvați Bucureștiul în instanță

Hotnews.ro a scris că dezvoltatorul imobiliar One Mircea Eliade Properties a obținut în instanță dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul. Decizia a fost dată de Judecătoria Sectorului 5, pe 20 decembrie, și nu este definitivă. Salvați Bucureștiul nu este singura asociație pentru care One Mircea Eliade Properties a cerut dizolvarea. Și Asociația Miliția Spirituală, care a cerut în instanță anularea acordului de mediu și autorizației de construire pentru turnurile One de la Hala Ford, din Floreasca, a fost dizolvată anul acesta după ce instanța a decis acest lucru la cererea aceluiași dezvoltator imobiliar – One Mircea Eliade Properties SRL. Motivul: a pierdut procesele intentate dezvoltatorului imobiliar și nu a avut bani să plătească cheltuielile de judecată imputate.

Asociația Salvați Bucureștiul a fost alături de Asociația SOS Orașul și Miliția Spirituală parte în două procese împotriva proiectului imobiliar de la Hala Ford:

  • dosarul 25248/3/2018 în care a fost contestat acordul de mediu, inițiat de Asociația Salvați Bucureștiul și de Asociația Miliția Spirituală
  • dosarul 4858/3/2019 în care au fost contestate PUZ-ul și autorizația de construire, inițiat de Asociația Salvați Bucureștiul și de Asociația SOS Orașul.

Instanțele au respins acțiunile și au dispus următoarele cheltuieli de judecată:

  • 95.000 lei pentru One și 130.000 lei pentru Auchan în dosarul 25248/3/2018
  • 50.000 lei pentru One și 25.000 pentru Auchan în dosarul 4858/3/2019.

„Întrucât cele trei ONG-uri nu au putut plăti aceste sume, compania One a inițiat acțiuni judecătorești de desființare a acestora. Asociația Miliția Spirituală nu a putut plăti și a fost dizolvată printr-o hotărăre definitivă. Asociația SOS Orașul a strans și a plătit suma de 50.000 lei catre One și a solicitat respingerea acțiunii de dizolvare întrucât One își recuperase banii. Cu bună știință a Auchan, One a cumpărat de la Auchan și creanța de 25.000 lei a Auchan și a solicitat dizolvarea SOS Orașul și pentru aceasta sumă. Asociația SOS Orașul a strâns și a plătit și suma de 25.000 lei. Decizia finală în dosarul de dizolvare a SOS Orașul va fi pronunțată în ianuarie 2024 de Tribunalul Cluj”, se arată într-un comunicat transmis de Salvați Bucureștiul la vremea respectivă.

Asociația Salvați Bucureștiul a strâns și a plătit suma de 95.000 lei catre One și a solicitat respingerea acțiunii de dizolvare întrucât One își recuperase banii.

„Cu buna știință a Auchan, One a cumpărat de la Auchan și creanța de 130.000 lei a Auchan și a solicitat dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul și pentru această sumă. Asociația Salvați Bucureștiul a reușit să strângă 70.000 lei din suma datorată inițial Auchan și a solicitat amânarea acțiunii de dizolvare până se lămurește dacă trebuie să plătească cheltuielile de judecată integral sau doar jumatate acolo unde a acționat împreună cu Asociația Miliția Spirituală, dizolvată. Judecatoria Sector 5 a respins cererea de amânare și a dispus, în primă instanță, dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul. Apreciem că dacă plătim și restul de 60.000 lei instanța de apel va admite apelul și va menține în ființa Asociația Salvați Bucureștiul”, se mai arată în comunicat.

ONG-urile și persoanele care le controlează trebuie să aibă reprezentarea faptelor și consecințelor faptelor lor, este de părere Andrei Diaconescu, cofondator & co-CEO One United Properties, într-un drept la replică solicitat de HotNews.ro. Acesta spune că legea permite acces liber la justiție, le prezumă interesul și le conferă calitatea procesuală activă pentru a ataca proiecte de sute de milioane de euro cu taxe de timbru de numai câteva zeci de lei, însă atunci când demersurile lor litigioase se dovedesc a fi neîntemeiate, acestea trebuie să poată răspunde cel puțin pentru cheltuielile de judecată.

Diaconescu acuză ONG-urile că au încercat să blocheze activitatea șantierului prin mai multe sesizări și au cauzat prejudicii de imagine companiei, iar cheltuielile de judecată dispuse de instanță în sarcina lor sunt infime raportat la prejudicii.

„Persoanele fizice care se ascund în spatele acestor ONG-uri și care le coordonează activitatea au încercat să blocheze activitatea șantierului prin nenumărate sesizări la autoritățile de control, prin manipularea asociațiilor de locatari din jurul proiectului, prin șicanarea și amenințarea muncitorilor de pe șantiere și chiar prin formularea de plângeri penale (și acelea respinse ca neîntemeiate). Aceste cheltuieli de judecată acordate de instanțele judecătorești, infime față de valoarea proiectului, nu acoperă nici 1% din prejudiciul total suportat de companie, concretizat prin îngreunarea vânzărilor, îndepărtarea investitorilor, întârzierea finanțărilor și afectarea imaginii grupului. Toate cele 9 (nouă) litigii au fost soluționate în favoarea One Mircea Eliade Properties, întrucât s-a demonstrat că dezvoltarea One Floreasca City are la bază toate documentațiile și autorizațiile necesare, emise de autoritățile abilitate, respectând întocmai litera legii și procedurile specifice domeniului în care activăm”, susține Andrei Diaconescu.

Citește și:

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1254

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *