„Un experiment pentru snobi” sau „hrană sigură, produsă într-un mod mai blând și curat”? – 3 perspective, românești și europene, despre carnea cultivată în laborator

​În contextul protestului fermierilor europeni, dar și a intenției Parlamentului României de a interzice carnea sintetică, am căutat trei perspective pe acest subiect: o româncă ce lucrează la o companie olandeză ce produce carne cultivată în laborator, un reprezentant al patronatelor românești și un expert de la think tank-ul european „The Good Food Institute”. Un

​În contextul protestului fermierilor europeni, dar și a intenției Parlamentului României de a interzice carnea sintetică, am căutat trei perspective pe acest subiect: o româncă ce lucrează la o companie olandeză ce produce carne cultivată în laborator, un reprezentant al patronatelor românești și un expert de la think tank-ul european „The Good Food Institute”.

Un bucătar prepară o friptură din carne cultivată, în cadrul unei demonstrații a firmei israeliene Aleph FarmsFoto: Tsafrir Abayov / AP / Profimedia

Deși pentru mulți pare o poveste din viitorul îndepărtat, carnea cultivată în laborator are la bază o tehnologie veche de un sfert de secol. Mai mult chiar, în acest moment, acest tip de carne se poate cumpăra din magazine și restaurante din Singapore și SUA.

În Europa, carnea cultivată are deocamdată un statut incert: dacă anul trecut se părea că va primi undă verde, în 2024, în contextul protestelor fermierilor, la îndemnul comisarului pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, Comisia Europeană a eliminat dintr-o propunere cheie privind schimbările climatice o inițiativă de promovare a cărnii cultivate în laborator și a cărnii de origine vegetală.

Totuși, Olanda a făcut istorie în 2023, când a devenit prima țară europeană care permite degustări de carne crescută în laborator. Două branduri, Mosa Meat și Meatable, au obținut aprobarea guvernului olandez pentru degustări de produse cultivate în laborator.

Însă, carnea sintetică nu poate fi vândută pe piața din Olanda până când nu dobândește aprobarea de reglementare la nivelul UE.

Pe de altă parte, Italia a interzis prin lege carnea sintetică, dar și România este la un pas de a face același lucru.

Pentru a înțelege mai bine subiectul, HotNews.ro a vorbit cu părțile implicate: reprezentanții companiilor care produc carne sintetică în Europa, cei care fac lobby pentru permiterea comercializării acestui tip de carne pentru consumul uman, dar și cu reprezentanți ai producătorilor de „carne tradițională”, care o contestă vehement.

Reprezentant producător de carne cultivată: „Ne așteptăm să ajungem la paritate de preț cu carnea tradițională”

Diana Coșovanu. FOTO: Arhiva personală

Diana Coșovanu s-a născut în România, dar acum locuiește în Maastricht și lucrează la Mosa Meat, o companie olandeză care produce carne sintetică. Cercetătoarea are un doctorat în știință și tehnologie agricolă și alimentară.

Diana Coșovanu explică pentru HotNews.ro că la compania olandeză lucrează la „îmbunătățirea lichidului nutritiv care este folosit pentru a crește celulele”.

„Folosesc tehnici analitice pentru a mă asigura că această carne pe care o producem este bogată în nutrienți și sigură pentru consumul uman”, descrie cercetătoarea, pe scurt, în ce constă munca sa la compania olandeză.

Încă de la început, ea precizează că denumirea corectă este „carne cultivată”, nu „sintetică” pentru că este făcută din celule animale, „deci la nivel biologic este aceeași carne”.

Cercetătoarea ne explică și modul în care este cultivată carnea în laborator.

„Începem prin a preleva un mic eșantion de celule de la o vacă vie, de mărimea unui bob de piper negru, fără a afecta animalul. Introducem aceste celule într-un mediu cald, bogat în nutrienți, care le determină să facă ceea ce fac în natură – să se înmulțească cu ordine de mărime”.

Diana Coșovanu spune că instalațiile de producție arată asemănător cu cele din fabricile de bere, cu cilindri de fermentare mari, din oțel inoxidabil, care conțin în proporție de 80% un amestec de aminoacizi, zaharuri, vitamine și minerale care provin de la plante cultivate în ferme.

„Unele dintre celule se transformă în mușchi, iar altele în grăsime, pe care le combinăm pentru a face carne tocată pentru burgeri, chiftele, bolognese etc. Este carne de vită adevărată făcută într-un mod mai blând și mai curat”, completează Diana.

Deoarece cultivă doar părțile comestibile, procesul este mult mai eficient și cei de la Mosa Meat pot să transforme acel mic eșantion de celule prelevate în zeci de mii de hamburgeri în aproximativ opt săptămâni.

Robert E. Jones, vicepreședintele Global Public Affairs de la Mosa Meat, completează că vor începe să producă carne cultivată la scară comercială atunci când vor primi aprobările de reglementare, pentru care au depus actele necesare Singapore, Europa, Statele Unite și Marea Britanie.

„Între timp, producem doar cantități mici pentru dezvoltarea produselor cu o echipă de experți și bucătari. Vom finaliza prețurile mai aproape de lansarea produsului pe acele piețe”, mai declară reprezentantul Mosa Meat.

În ceea ce privește costurile, Diana Coșovanu spune că reducerea acestora va depinde de tipul de proteină animală pe care o produce o companie.

„Este clar că, la început, produsele noastre vor fi mai scumpe decât carnea sacrificată tradițional, dar, în timp, cu ajutorul economiilor de scară, ne așteptăm să ajungem la paritate de preț cu carnea tradițională.”

O întreb pe Diana Coșovanu dacă în procesul de cultivare al cărnii se folosesc hormoni de creștere sau antibiotice. Îmi răspunde că procesul protejează celulele de contaminarea cu bacterii:

„Ca atare, poate fi lipsit de antibiotice, așa cum este cazul primului produs de pui cultivat aprobat pentru vânzare în Singapore. Industria noastră este motivată să folosească puțin sau deloc antibiotice, deoarece acestea pot dăuna creșterii celulelor și adaugă costuri suplimentare și obstacole de reglementare.

În plus, este important să reducem prezența antibioticelor în alimente pentru a aborda provocarea tot mai mare a rezistenței antimicrobiene (AMR), care provoacă aproximativ 133.000 de decese pe an în Europa. Factorii de creștere utilizați în acest proces, care semnalează celulelor să se dezvolte în grăsime sau mușchi, sunt substanțe naturale care sunt produse de toate animalele și pot fi obținute și din plante”, ne lămurește experta.

„În prezent, Europa hrănește animalele cu 45% din toate culturile pe care le produce. Se preconizează că carnea cultivată va fi de până la 5,8 ori mai eficientă în ceea ce privește transformarea furajelor în carne, ceea ce ar putea contribui la reducerea dependenței Europei de culturile importate, hrănind mai mulți oameni cu mai puține resurse”, mai spune Diana Coșovanu.

O întreb care este percepția și legislația privind carnea sintetică în Olanda.

„Deși carnea cultivată nu este încă aprobată pentru vânzare în UE, guvernul olandez a alocat 60 de milioane de euro pentru a promova un ecosistem pentru carnea cultivată și fermentarea de precizie. Anul trecut, Țările de Jos au fost primul stat membru al UE care a permis degustări de carne cultivată înainte de comercializare.”, mai declară reprezentanta Mosa Meat.

Președinte Romalimenta: „Subiectul nu e de actualitate. Doar câțiva snobi, ca să se dea rotunzi, au gustat carne cultivată”

Fermierii italieni mulțumesc Guvernului pentru că a interzis carnea cultivată în laborator. FOTO: Marco Di Gianvito/ZUMA / SplashNews.com / Splash / Profimedia

Sorin Minea este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori români din piața mezelurilor (președintele Angst) și președintele Romalimenta. Într-o convorbire telefonică pe subiectul cărnii cultivate, el ne transmite că în Europa nu există o „tendință în creștere” în ceea ce privește domeniul cărnii sintetice, iar că succesul acestui tip de carne în SUA „este egal cu zero”.

„Pentru un kilogram de carne sintetică, de laborator, cred că cumperi jumătate de vacă”, spune, sigur pe el, Sorin Minea.

Datele concrete îl contrazic însă pe reprezentantul Romalimenta. Costurile pentru carnea sintetică sunt mai ridicate, așa cum ne-au spus și cei de la Mosa Meat, dar acestea continuă să scadă.

Anul trecut la restaurantul China Chilcano, carne cultivată de pui de la compania Good a fost inclusă în meniu începând cu 31 iulie. Un meniu de degustare de carne cultivată de pui avea prețul de 70 de dolari. În San Francisco, carnea cultivată de pui de la compania Upside a început să fie servită lunar pe bază de rezervare începând cu 4 august, ca parte a unui meniu de degustare de 150 de dolari la Bar Crenn, un restaurant cu o stea Michelin.

În ceea ce privește burgerii din carne cultivată, precum cei produși de Mosa Meat, prețul acestora a scăzut de asemenea. Primul burger din carne de vită cultivată a costat 200 de mii de euro în 2013, dar deja în 2019 un burger din carne cultivată avea un preț de aproximativ 9 euro, conform lui Mark Post, fondatorul Mosa Meat.

Mai departe Sorin Minea menționează că nu știe să existe companii europene care să cultive carne sintetică în Europa și că în marea majoritate a țărilor europene aceasta e interzisă.

„Carnea de laborator, s-o fabrice cineva, este o chestie amuzantă. Este făcută din celule, nu vă imaginați că vedeți o fabrică de sute de tone. Iar legislația României și cea europeană o interzic categoric”, continuă Sorin Minea.

În 2022, companiile europene de carne cultivată au strâns cel puțin 120 de milioane de euro, iar în afară de Mosa Meat, pe piața europeană mai există și alte exemple, precum Meatable (Olanda), Higher Stakes (Marea Britanie), Super Meat (Israel), Biotech Foods (Spania), pentru a numi doar câteva. La nivel internațional, în 2022 erau peste 156 de companii care produceau carne cultivată.

Totuși, insist și îl întreb pe reprezentantul Romalimenta ce impact va avea acest tip de carne asupra industriei tradiționale din UE dacă va fi aprobată.

„Prețul unei fripturi de tipul ăsta e cât jumătate de vacă. Ce impact ar putea să aibă? Oricât ar evolua tehnologia, nu poate să evolueze la modul de a ajunge un concurent al consumului de carne. A fost o alternativă, o găselniță. Costurile sunt uriașe, nu există tehnologie care să fie ieftină.

La americani a fost un eșec pe piață. Iar marea majoritate a țărilor europene și-au băgat un amendament la cererea poporului și este interzisă. Dacă vreodată, prin vreo minune, va ajunge pe piață, nu pot să-mi pun problema ce se va întâmpla. La ora actuală se caută o reducere a animalelor, a vacilor și porcilor în special, deci e posibilă scăderea prezenței cărnii pe piață, bazată însă pe o scădere a consumului în toată lumea”.

Președintele Romalimenta spune că zvonurile despre o tendință în creștere pentru carnea cultivată sunt răspândite de „verzii” care luptă împotriva creșterii animalelor, pentru că ele ar distruge planeta și stratul de ozon.

Totuși, nu se poate vorbi despre „un eșec”, al unui produs, atâta vreme cât produsul respectiv nu e făcut încă la scară largă. Un studiu recent arată că 80% dintre consumatorii din Regatul Unit și SUA sunt dispuși să consume carne cultivată, iar cercetările „The Good Food Institute Europe” sugerează că între 33% și 65% dintre consumatorii din Europa de Vest ar vrea să o cumpere – chiar și în această etapă timpurie.

„S-a încercat, inclusiv cu carnea vegetală, iar rezultatul pe piață a fost dezastruos. Consumatorul nu a acceptat-o (n.r. cifrele, însă, contrazic această afirmație, industria cărnii vegetale este într-o continuă creștere). În general, prețul la carne este în creștere și va crește, odată cu reducerea efectivelor.

La un moment dat, dacă efectivele vor ajunge doar la 10 la sută, să zicem, vom mânca morcovi, fasole, spanac și e posibil ca în clipa aia să fie aruncată pe piață ca alternativă carnea sintetică. Dar la ora actuală, singurul lucru care a prins a fost curiozitatea și un pic de snobism, dar se pare că așa suntem noi creați de natură.

Avem un hop când vine vorba să mâncăm chestia aia. Doar câțiva snobi, ca să se dea rotunzi, au gustat-o. Acum nu e un subiect de actualitate pe nicio piață din lume. Nu va fi niciodată înlocuită carnea naturală, decât în urma unui dezastru, Doamne ferește! E doar o poveste! Un experiment de laborator!”, încheie Sorin Minea.

Think tank european: „Continuarea interdicției ar reprezenta o oportunitate ratată pentru România”

Singapore este prima țară care a permis vânzarea cărnii cultivate în laborator. În fotografie este un restaurant care are acest produs în meniu. FOTO: David Goldman / AP / Profimedia

The Good Food Institute Europe este o organizație internațională non-profit și un think tank care contribuie la construirea unui sistem alimentar mai durabil, mai sigur și mai echitabil prin transformarea producției de carne.

Seth Roberts este policy manager în acest ONG și colaborează cu factorii de decizie politică din mai multe țări pentru ca reglementarea din sectorul proteinelor durabile din care face parte și carnea sintetică să fie clară și bazată pe dovezi.

„Noi informăm și consiliem agențiile de reglementare cu privire la inovațiile și evoluțiile viitoare din sectorul cărnii cultivate pentru a le ajuta să dezvolte criterii adecvate de evaluare a riscurilor. De asemenea, punem producătorii în legătură cu experți tehnici care îi pot sprijini în pregătirea unei cereri. Mai presus de toate, monitorizăm procesele de aprobare, de reglementare și milităm pentru ca acestea să fie transparente, clare și bazate pe dovezi”, spune Seth Roberts pentru HotNews.ro.

Expertul ne amintește că în decembrie 2020, autoritatea de reglementare în domeniul alimentar din Singapore a devenit prima din lume care a aprobat vânzarea de carne cultivată. Apoi, în iunie 2023, Statele Unite au aprobat două produse de pui cultivat pentru vânzare.

„Vara trecută, start-up-ul israelian Aleph Farms a solicitat autorităților de reglementare din Elveția și din Regatul Unit să își vândă carnea de vită cultivată – marcând primele cereri de carne cultivată din Europa – iar compania a primit recent o autorizație prealabilă în Israel.

Fiecare nouă autorizație reprezintă o nouă dovadă a conceptului pentru sector și produce o serie de noi dovezi și informații științifice care pot fi utile pentru autoritățile de reglementare și factorii de decizie politică”, mai adaugă Seth Roberts.

Îl întreb pe reprezentantul The Good Food Institute care ar fi pașii pentru aprobarea cărnii cultivate în UE.

„În UE, autorizarea prealabilă introducerii pe piață a cărnii cultivate este reglementată de Regulamentul privind alimentele noi. Odată ce autoritățile de reglementare aprobă un produs din carne cultivată, acesta poate fi vândut în toate cele 27 de țări ale UE. Acest proces de aprobare implică o evaluare meticuloasă, bazată pe dovezi, a siguranței și a calității nutriționale a produsului, care se întinde de obicei pe o perioadă de cel puțin 18 luni.

Cercetările privind sentimentele consumatorilor relevă un interes puternic în rândul consumatorilor europeni pentru achiziționarea de carne produsă în mod etic, ecologică și care nu dăunează animalelor – o tendință observată chiar și în țări precum Italia, unde predomină scepticismul guvernamental.

În același timp, volumul din ce în ce mai mare de dovezi privind siguranța cărnii cultivate – inclusiv rapoartele FAO și OMS și ale Programului de Mediu al ONU – marchează o evoluție pozitivă în ceea ce privește furnizarea de informații accesibile publicului cu privire la considerentele legate de siguranța alimentară”.

Totuși, Europa este tărâmul unora dintre cele mai mari provocări în ceea ce privește tendințele legislative pentru carnea cultivată.

„Încercările guvernelor de a interzice aceste produse – înainte ca experții științifici ai UE de la EFSA să fi avut măcar ocazia să le analizeze – în Italia și România sunt exemple de politici care nu sunt în concordanță cu traiectoria pozitivă la nivel mondial în ceea ce privește carnea cultivată și care limitează libertatea consumatorilor și frânează eforturile de atenuare a schimbărilor climatice”, susține Seth Roberts.

Apropo de România, îl întreb dacă a avut ocazia să interacționeze cu autoritățile române care vor să interzică carnea cultivată.

„Din păcate, nu am reușit să luăm legătura cu guvernul român. Cu toate acestea, continuarea interdicției ar reprezenta o oportunitate ratată pentru România. De-a lungul istoriei, fiecare tehnologie nouă, fie că este vorba de trenuri sau de energie regenerabilă, s-a confruntat cu scepticism și uneori chiar cu ostilitate.

În plus, este probabil ca interdicția să încalce piața unică europeană și nu recunoaște faptul că, înainte de a putea fi vândută în România, carnea cultivată va fi supusă procesului riguros de autorizare de reglementare al UE. În cele din urmă, o astfel de interdicție ar fi regretabilă și lipsită de viziune fără o dezbatere informată care să implice cetățenii, comunitatea științifică și alte părți interesate cheie”, mai spune expertul.

Reprezentantul The Good Food Institute invocă exemplele din Statele Unite și China, țări care investesc în carnea cultivată pentru a-și consolida securitatea alimentară și pentru a crea locuri de muncă de viitor. UE ar trebui să elaboreze o strategie coerentă de sprijinire a acestui sector, altfel riscă să rateze aceste oportunități.

Dintre țările europene care ar putea deveni primele care să „legalizeze” carnea cultivată, Seth Roberts indică Marea Britanie și Elveția. Compania de carne cultivată Aleph Farms a depus anul trecut o cerere de aprobare pentru produsele sale în aceste două state. Și e posibil ca pe la mijlocul anului 2024, consumatorii elvețieni și britanici să poată încerca carnea cultivată.

„În restul Europei va dura câțiva ani până când aceasta va fi disponibilă. Cât de repede se va întâmpla acest lucru va depinde de cât de mult vor investi guvernele în cercetarea cu acces liber, de cât de mult vor dezvolta strategii coerente de sprijinire a sectorului și de cât de mult vor oferi îndrumări pentru a ajuta companiile să navigheze prin reglementări”, mai spune expertul.

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1822

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *