Dr. Andreea Catană, medic genetician: „40% din cancere ar putea să fie evitate doar prin adoptarea unei diete personalizate, iar testarea nutrigenetică poate fi de ajutor”

​În lumea de azi, în care obezitatea, hipertensiunea și bolile cardiovasculare au devenit foarte frecvente, testarea nutrigenetică oferă soluții la probleme care pot părea de nerezolvat. Am luat aceste subiecte pe rând – de la obezitate la intoleranțe alimentare și cancer – și le-am dezbătut cu dr. Andreea Catană, medic primar în genetică medicală și

​În lumea de azi, în care obezitatea, hipertensiunea și bolile cardiovasculare au devenit foarte frecvente, testarea nutrigenetică oferă soluții la probleme care pot părea de nerezolvat. Am luat aceste subiecte pe rând – de la obezitate la intoleranțe alimentare și cancer – și le-am dezbătut cu dr. Andreea Catană, medic primar în genetică medicală și doctor în științe medicale în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria Cluj-Napoca.

dr. Andreea Catană, medic primar în genetică medicalăFoto: Regina Maria

„Îmi amintesc de o doamnă de 36 de ani, mai micuță de înălțime și care avea obezitate de gradul 1. Când a venit, ne-a rugat să o credem pe cuvânt că a încercat absolut toate metodele de slăbit (n.r. – de pe internet). Că a scos glucidele, că nu a mai mâncat carbohidrați de nu știu cât timp și că nu reușește să scadă în greutate. Testarea nutrigenetică a venit cu un rezultat surprinzător pentru ea, pentru că a aflat că avea niște particularități genetice care o avantajau pe ceea ce înseamnă absorție, digestie, transport de carbohidrați. Deci ea n-ar fi trebuit să scoată carbohidrații, ar fi trebuit să scoadă lipide și proteine ca să slăbească. A fost foarte fericită să ne spună, după trei luni: În sfârșit, scad în greutate și nu-mi vine să cred că pot să mănânc paste!”, își amintește dr. Andreea Catană un caz în care testarea nutrigenetică a făcut o diferență majoră în adoptarea unui stil alimentar și de viață adaptat individului.

Atât testarea, cât și sfatul nutriționistului care, pornind de la această testare, a putut să stabilească un regim alimentar personalizat, au dus la o slăbire care s-a produs mult mai rapid și mai durabil decât orice dietă generală inspirată din mediul online.

„În felul acesta, a reușit să scadă în greutate și a ajuns la greutatea optimă după multe, multe încercări anterioare. Pentru că ea tot împrumutase niște rețete de succes pentru alte persoane, dar nu pentru ea”, mai spune dr. Catană.

Ce e nutrigenetica și de ce e importantă

Modificarea alimentației și a stilului de viață se află în centrul atenției atunci când vine vorba de prevenirea bolilor și îmbătrânirea sănătoasă. Prin urmare, o abordare personalizată, care ia în considerare diferențele genetice dintre indivizi, este esențială pentru maximizarea beneficiilor.

Genele determină modul în care indivizii răspund la alimentele pe care le consumă, la suplimentele pe care le iau și, în cele din urmă, modul în care alimentele interacționează cu genele influențează sănătatea, se arată într-un articol publicat în Sage Journals, în martie 2023, în care se specifică faptul că, în acest context, nutrigenetica este o piesă de rezistență atât în prevenirea și tratarea bolilor, cât și pentru susținerea și promovarea sănătății și a stării de bine a unei persoane.

Dacă alte țări europene, cum este Spania, au adoptat de mai multă vreme nutrigenetica și acum se bucură de beneficiile ei, cum ar fi creșterea longevității și îmbunătățirea calității vieții, în România domeniul este unul oarecum nou, spune dr. Andreea Catană, medic primar în genetică medicală.

„Nutrigenetica este o ramură nouă mai mult pentru România, dar nu este atât de nouă pentru alte țări. Ea ne ajută să identificăm și să înțelegem care sunt particularitățile genetice ale fiecăruia dintre noi, pentru că suntem diferiți de la o persoană la alta, iar testarea nutrigenetică ne permite să facem niște alegeri informate în legătură cu ceea ce înseamnă stil de viață, în principal partea de nutriție și dietă”, explică dr. Catană.

Așa cum există diferențe de la o persoană la alta în ceea ce privește întregul organism, de la culoarea părului, a pielii și a ochilor, suntem diferiți și dintr-o perspectivă care nu se vede cu ochiul liber – a metabolismului.

„Unele persoane au un metabolism bazal accelerat, adică persoanele care ard repede calorii. Alte persoane au un metabolism bazal încetinit, adică persoanele care au tendință la îngrășare, persoane care au intoleranțe, care nu pot digera sau metaboliza anumiți nutrienți. Toate aceste particularități pot să fie identificate prin această testare nutrigenetică”, mai spune medicul.

EXTRA INFO În cadrul rețelei private de sănătate Regina Maria, pe lângă testarea nutrigenetică mai sunt disponibile alte două testări importante în contextul prevenției:

Testarea epigenetică a vârstei biologice. TruAge este o testare în urma căreia o persoană poate să afle care este vârsta ei biologică, în raport cu cea cronologică. „Foarte multe persoane au surpriza că în buletin scrie 32 de ani, dar, când faci analiza asta, tu de fapt ai 45. Este o analiză care măsoară lungimea telomerilor, acele fragmente de ADN care se scurtează odată cu înaintarea în vârstă. Sunt foarte mulți markeri complecși care formulează un scor de calcul de vârstă biologică și îți dau o cifră estimativă. E o testare nu genetică, ci epigenetică. Ea nu se uită în ADN, ci se uită în expresia genelor în prezent. Ce se întâmplă cu tine azi? Care-i statusul tău azi?”, mai explică dr. Andreea Catană. Pe lângă testarea vârstei biologice, TruAge include și testarea nutrigenetică, în urma căreia se poate adopta un stil de viață mai potrivit, în vederea reducerii vârstei biologice. Fiindcă e o testare epigenetică, aceasta se poate repeta în decurs de șase luni sau un an, pentru ca persoana să verifice dacă vârsta biologică s-a redus.

Testarea microbiomului intestinal. Profilul GI360™ este o testare genetică prin care se analizează expresia genelor de la nivelul bacteriilor din colon. „Știm că flora intestinală este al doilea creier al nostru. Chiar dacă pare ciudat, așa este, acolo sintetizăm majoritatea neurotransmițătorilor. Este, de exemplu, o legătură foarte mare între disbioza intestinală (n.r. – dezechilibru intestinal), adică între prezența unor bacterii cu efect negativ și depresie. În momentul în care reglezi microbiota, adică revii la flora intestinală normală, fiziologică, se atenuează simptomele depresive. De ce? Pentru că la nivel de intestin sintetizăm acest neurotransmițător numit serotonină, care are rol de reglare, de modulare neuronală. Deci e foarte importantă microbiota, iar testarea ei vine cu soluții: poți afla ce prebiotice, probiotice, postbiotice să iei, pentru că sunt foarte multe soluții care ne ajută să revenim la fiziologic pe partea de floră intestinală”, explică dr. Andreea Catană.

Cum se face testarea nutrigenetică

Testarea nutrigenetică se poate face în orice policlinică din Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, cu o programare prealabilă. Testarea este non-invazivă, având în vedere că, în majoritatea cazurilor, se face din salivă. Numai în unele situații se testează din sânge.

Cu două ore înainte de recoltare, cel care se testează trebuie să nu consume alimente, iar cu 30 de minute înainte, trebuie să nu consume lichide. De asemenea, este indicat să nu aibă ruj pe buze.

Testarea nutrigenetică se face o singură dată în viață. FOTO: Imagini din cadrul laboratoarelor Regina Maria

Ulterior, cei care se testează primesc rezultatul în contul lor Regina Maria, împreună cu recomandarea de a consulta un medic nutriționist. Testarea nutrigenetică se face o singură dată în viață, pentru că informațiile nu se modifică în timp, fiind de natură genetică.

„Noi ne uităm în ADN-ul individual al fiecărui individ. Testăm din salivă sau uneori din sânge și testăm un grup mare de gene implicate în metabolismul nutrienților, transportul lor, modalitatea în care se absorb intestinal, predispoziția pentru a dezvolta anumite deficiențe, de exemplu pe partea de vitamine. Sunt persoane care – 25% din populație – au o deficiență de enzime care duce la un deficit de acid folic. Aceste persoane prezintă un risc mai mare să dezvolte boli cardiace, hipertensiune arterială și chiar cancer, astfel că e bine să știi care sunt acele 25%, pentru că ei au nevoie de o nutriție particulară sau de un aport de acid folic din exterior, prin suplimente alimentare. Deci o testare de acest fel are multe direcții, toate legate de ceea ce înseamnă nutriție personalizată”, explică dr. Catană importanța testării.

Cine se testează?

Majoritatea persoanelor care optează pentru testarea nutrigenetică sunt, spune medicul genetician, indivizi sănătoși, nu pacienți. Sunt, de cele mai multe ori, persoane care vor să scadă în greutate, dar mai sunt și persoane care manifestă diferite simptome gastrointestinale pentru care nu au găsit încă o explicație și persoane care pur și simplu vor să-și schimbe stilul de viață, adoptând unul mai sănătos.

„Majoritatea celor care se testează vin din proprie inițiativă, nu neapărat trimiși de medic, în încercarea de a găsi răspunsuri pentru niște întrebări. Primul lucru de interes – și aici predomină sexul feminin – este partea de control al greutății.”

Dr. Andreea Catană, medic primar genetică medicală

Apoi, mai spune medicul, sunt cei care suspectează intoleranțe alimentare și cei care vor să-și schimbe stilul de viață: „Partea de intoleranțe, care are tentă medicală, pentru că aici deja au fost investigați și de către alti medici, după care vin cei care își doresc o schimbare de stil de viață – și aici am observat că este ceva ciclic, vin după Crăciun, după Paști, înainte de sezonul estival. Vin și spun: vreau să mă schimb, vreau să mănânc sănătos, uite am auzit de chestia asta de la o prietenă, am citit și hai să o fac și eu”.

Cei care vor să slăbească sunt, în general, cei care deja au încercat tot felul de diete luate de pe internet, dar care nu au funcționat la ei, deși au fost consecvenți în restricționarea aportului caloric. Cei care au intoleranțe alimentare sunt persoane aparent sănătoase, dar care manifestă simptome ca: balonare, durere abdominală, senzație de prea plin, de indigestie, de reflux gastroesofagian.

„Aceștia își fac foarte multe investigații, nu se găsește o cauză organică și rămân cu un diagnostic de colon iritabil, care e pus foarte des. Acest diagnostic este un termen general folosit pentru o perturbare a funcției digestive, dar fără o cauză organică”, spune dr. Catană.

În cazul acestor persoane, testarea le poate aduce niște răspunsuri pentru ceea ce li se potrivește pe de o parte ca aport caloric, în sensul de a-i ajuta să-și mențină greutatea sau să scadă în greutate, și, pe de altă parte, pot identifica drept sursă a problemelor digestive anumite intoleranțe alimentare de natură genetică.

O altă categorie de persoane care aleg să se testeze este a celor care au insomnie sau perturbări ale ciclului de somn-veghe, care sunt foarte obosite ziua, dar nu pot să doarmă noaptea. Aceste persoane pot descoperi că au o intoleranță la cofeină.

În general, testarea se face la adulți, dar se poate face și la minori, dacă aceștia au recomandare medicală – copii cu suspiciune de intoleranțe alimentare sau cu obezitate. „Dar nu testăm copii strict ca screening sau management dietetic, ci doar în situații atent alese. Rar avem cereri pentru testarea copiilor”, menționează dr. Catană, care adaugă că, totuși, adolescenții cu probleme de greutate și care nu reușesc să slăbească apelează la acest tip de testare.

Medicul genetician nu recomandă testarea nutrigenetică pe durata sarcinii, întrucât această perioadă implică multe modificări fiziologice, ceea ce face ca testarea să nu fie relevantă într-un astfel de moment.

Cine interpretează testarea nutrigenetică

După analiza probei prelevate de către medicii geneticieni, persoana care se testează primește un raport vast și i se recomandă să meargă cu acesta direct la un medic nutriționist. E important să nu fie orice nutriționist, ci unul care are cunoștințe legate de nutrigenetică, unul care să fie familiarizat cu acest tip de testare.

„Nutriționistul are un rol foarte important pentru că el este cel care te ghidează. Am văzut că sunt nutriționiști care s-au adaptat pe testări de acest fel. Prima consultație la ei poate să dureze și trei ore, pentru că are nevoie de multe informații ca să-ți stabilească un plan de nutriție personalizat. Are nevoie să știe care e greutatea ta, ce îți dorești de la testarea asta, care e targetul pe care ți l-ai pus. Uite, vreau să slăbesc. Bun, în cât timp? În trei luni? În șase luni? Într-un an? Este lucrul ăsta realizabil pe profilul tău? Ce tip de dietă, ce preferințe alimentare ai? Ești carnivor? Adică trebuie să ia în calcul foarte, foarte multe lucruri și, pe lângă asta, nutriționistul trebuie să știe să interpreteze și celelalte investigații medicale clasice: o glicemie, un colesterol și așa mai departe. Și, punând toate datele cap la cap, să facă o dietă personalizată pentru necesitățile individului respectiv”, spune dr. Catană.

Ce poți descoperi la o testare de nutrigenetică

Predispoziția la obezitate

Persoanele care dezvoltă obezitate pot fi încadrate în două categorii: cele care au o predispoziție genetică ereditară și cele care nu au predispoziție, dar ajung să fie obeze prin hiperfagie, adică prin consum excesiv de calorii.

Dacă, în cazul celor din a doua categorie, reducerea consumului de calorii duce la scăderea în greutate, pentru cei din prima categorie e mai dificil să slăbească doar prin reducerea aportului caloric. Aceștia nu reușesc să slăbească dacă doar mănâncă mai puțin, pentru că e important și ce tip de alimente reduc.

„Aici poți să personalizezi dieta, să găsești o soluție pentru ei, pentru că, dacă nu, la un moment dat renunță. Încearcă o dietă, două, trei și renunță, pentru că li se pare mult prea greu, sau ajung la chirurgie bariatrică”, spune dr. Catană, care adaugă că testarea nutrigenetică e recomandată și în cazul persoanelor care fac operație de micșorare a stomacului, pentru a putea menține efectele intervenției chirurgicale.

Intoleranțe alimentare genetice

Înainte de a detalia intoleranțele alimentare care se pot descoperi în urma testării nutrigenetice, dr. Andreea Catană vrea să clarifice diferența dintre alergie și intoleranță: „Alergie înseamnă o reacție imună a corpului, care e destul de agresivă de obicei și în care n-ar trebui să consumi alimentul respectiv pentru că s-ar putea chiar să cauzeze decese în anumite situații, așa cum este, de exemplu, alergia la arahide. Intoleranța se referă la un grup de patologii în care o persoană nu reușește să folosească un nutrient în mod corespunzător, pentru că de obicei are niște deficite enzimatice. Adică genetica lui nu este pregătită să utilizeze acel nutrient la potențial maxim, de 100%”.

Exemplul cel mai la îndemână este al intoleranței la lactoză, una dintre cele mai frecvente intoleranțe. „De ce există această intoleranță? E foarte interesant. Puțină lume știe că persoanele care pot să consume lapte și derivate din lapte au un defect genetic cu efect pozitiv. Sunt persoane care au moștenit un anumit defect genetic de la stră-stră-străbunici și care s-au adaptat să poată să digere laptele și produsele lactate. Așa că persoanele intolerante la lactoză de fapt nu au acest defect. Ele probabil că sunt descendentele unor persoane care au consumat mai mult carne, sunt urmași ai unor culegători-vânători care nu au avut necesitatea de a consuma produse lactate și nu au această adaptare genetică”, mai explică medicul.

Acest defect genetic, devenit abilitate, menține activă foarte mulți ani după naștere o anumită enzimă care se numește lactază și care, la persoanele care au intoleranță, dispare după naștere, după ce se termină alăptatul. Persoanele care nu au această adaptare genetică pierd funcția acestei enzime și nu mai reușesc să metabolizeze corespunzător produsele lactate.

Alte intoleranțe frecvent întâlnite sunt cele la gluten și la histamină – o substanță pe care o sintetizăm în propriul corp și care are concentrații mult mai mari în momentul în care intrăm în contact cu un alergen.

O altă diferențiere importantă când vine vorba de intoleranțe este cea care se impune între intoleranțele genetice și cele dobândite pe parcursul vieții. Testarea nutrigenetică le depistează pe cele genetice, nu și pe cele dobândite. Cum poate fi de folos o astfel de informație? Atunci când excluzi ipoteza că o intoleranță e genetică, știi că ea se poate diminua sau poate să dispară în timp, în funcție de anumite decizii legate de alimentație.

„De foarte multe ori avem pacienți care spun: păi eu am putut să consum lactate până la 30, 30 și ceva de ani, după care am văzut că mă balonez, am niște simptome de felul ăsta. Activitatea enzimatică scade odată cu înaintarea în vârstă, sistemul enzimatic îmbătrânește. Și acest lucru iarăși poate să fie verificat prin testare genetică”, explică medicul.

„Nu toate intoleranțele sunt genetice, sunt și foarte multe intoleranțe dobândite în timp. Cam 30-40% din ele au componenta genetică, restul sunt dobândite pe parcursul vieții. Cele care sunt genetice de obicei sunt mai grave și le ai de la o vârstă tânără. Cele care apar la un moment dat pe parcursul vieții sunt cele dobândite după expunere.”

Dr. Andreea Catană, medic primar genetică medicală

De ce le dobândim? „Pentru că noi ne expunem la foarte mulți nutrienți care sunt considerați a fi non-self, adică străini corpului nostru, nu sunt recunoscuți de către metabolism. Aceștia dau tot felul de reacții încrucișate de intoleranță, nu sunt acceptate de sistemul nostru, și apar manifestări fie cutanate, fie abdominale, care care pot să apară în timp, după ce tu te tot sensibilizezi la expunere”.

Medicul genetician spune că intoleranțele dobâdite sunt greu de dovedit, având în vedere că testele arată doar că apare o concentrație de substanțe toxice în sânge, prin urmare e important să se excludă, prin testare nutrigenetică, ipoteza ca intoleranța să fie înnăscută.

Cum să mănânci dacă ai o boală oncologică sau ca să te ferești de cancere

Testarea nutrigenetică e utilă atât în prevenirea cancerelor, cât și în cazul persoanelor cu boală oncologică și care urmează un tratament cu citostatice, pentru reducerea efectelor adverse ale chimioterapiei, dar și pentru reducerea riscului de recidivă.

„40% din cancere ar putea să fie evitate, și o spun cu sinceritate, doar prin adoptarea unei diete non-toxice și personalizate pentru tine. 40% înseamnă foarte mult. Asta se poate obține prin schimbarea stilului de viață, dar eu zic că merită, având în vedere că una din două persoane, dacă ajung să trăiască până la vârsta de 70 de ani, dezvoltă cancer. Deci este o problemă majoră de sănătate.”

Dr. Andreea Catană, medic primar genetică medicală

Dr. Catană lucrează mult cu femei care au cancer de sân și care, pe durata chimioterapiei, care se face pentru intervale cuprinse între 6 și 9 luni, suferă efecte adverse extrem de neplăcute. Cele mai frecvente sunt greața, vărsăturile și orice alte simptome corelate cu sistemul digestiv. În cazul acestor paciente, testarea nutrigenetică le-a ajutat să identifice care sunt alimentele care să nu interfereze cu medicația și care să scadă efectele negative ale chimioterapiei, în așa fel încât ele să nu ducă lipsă de anumiți nutrienți necesari pentru recuperare.

Există, într-adevăr, niște recomandări standard legate de alimentația pacientului oncologic, cum ar fi excluderea zahărului din alimentație, dar testarea nutrigenetică ajută la stabilirea unui regim alimentar personalizat, în funcție de ADN-ul fiecărui individ.

Profil metabolic pentru predispoziția la diferite afecțiuni: de la diabet și infertilitate la demențe, depresie și anxietate

Testarea nutrigenetică calculează un scor metabolic, important pentru că te ajută să-ți dai seama dacă prezinți un risc mai mare sau mai mic de a dezvolta anumite boli, cum ar fi diabet zaharat (de tip 2), hipertensiune arterială sau boală cardiacă. „Astea sunt boli foarte frecvente. Foarte mulți din noi dezvoltăm aceste patologii la un moment dat și ele sunt definite de o predispoziție genetică, dar care nu depășește 30%, peste care vin ceilalți factori de risc: factorii de mediu, nutriție, stil de viață, care reprezintă 70%”, spune dr. Catană.

Prin urmare, testarea le poate transmite persoanelor care au predispoziția genetică informații despre ce anume ar fi bine să evite din factorii de risc și cum ar trebui să își adapteze stilul de viață pentru a amâna debutul bolii. Pentru că una e să faci diabet la 40 de ani și alta e să faci la 70 de ani.

„Profilul metabolic îți spune, de exemplu: ai grijă că ai un defect peproteina care îți transportă colesterolul, la tine se depune mai repede în vase, asta ar însemna că trebuie să ai grijă la consumul de glucide, de lipide, să le scoți din alimentația ta și, eventual, să consumi mai multe proteine. Sau ai, de exemplu, o modificare genetică pe receptorul care e pentru sodiu. Atunci ar trebui să ai o dietă hiposodată (n.r. – cu reducerea consumului de sare) pentru că, altfel, vei face hipertensiune arterială. Deci testul ne oferă foarte multe detalii, iar rezultatul este destul de stufos”, spune medicul.

Testările în nutrigenetică se fac din salivă sau uneori din sânge. FOTO: Imagini din cadrul laboratoarelor Regina Maria

Unul dintre lucrurile pe care le mai poate indica testarea este legat de infertilitate. Nu numai că obezitatea poate duce la infertilitate, dar un aport inadecvant de anumiți nutrienți poate să ducă la scăderea fertilității. „Sunt femei care fac testarea, își schimbă stilul de viață și apare un echilibru hormonal optim, menstruația se reglează, calitatea celulelor sexuale este alta și reușesc să obțină o sarcină”, explică medicul genetician.

Un alt lucru pe care îl poți descoperi la testarea nutrigenetică este o anumită sensibilitate la cofeină care, nedetectată, poate provoca neplăceri. Unele persoane suferă de tahicardie sau anxietate după ce consumă cafea într-o cantitate care, dealtfel, pentru alte persoane nu e prea mare.

„Există niște studii legate de diete care arată că alimentația poate avea efecte negative în ceea ce privește sistemul nervos central. Persoanele care au o dietă corespunzătoare au un risc mai mic de a dezvolta demențe, boală Alzheimer, Parkinson, anxietate sau depresie”, mai spune dr. Catană. Prin urmare, inclusiv din perspectiva neuropsihiatrică e important să ai o alimentație nu numai echilibrată, ci și adaptată organismului tău.

„Lucruri simple, de care noi am uitat și care sunt greu de adaptat în zilele noastre pentru că s-au schimbat foarte multe lucruri în compoziția alimentelor. Avem de unde alege, dar nu știm ce să alegem și nu sunt de foarte bună calitate. Atunci, e mai bine să fii puțin restrictiv”, conchide dr. Andreea Catană.

Testarea genetică a efortului fizic pe care poți să-l depui

Această testare nu e strict legată de nutriție. Ea oferă informații prețioase și despre alte sisteme și organe. De exemplu, despre tipul de efort fizic pe care poți să-l tolerezi în mod natural.

„Este una din testările pe care le pot face sportivii de performanță și recomand tuturor sportivilor de performanță să facă testarea. De ce? Pentru că e foarte important să știe: Sunt eu făcut să fiu un maratonist? Ce înseamnă să fiu un maratonist? Noi spunem că înseamnă condiție fizică bună, dar ce înseamnă la nivel de genetică? Înseamnă să ai o concentrație mare de hemoglobină care transportă oxigenul, ca să fii capabil să faci efort anaerob, adică în lipsă de oxigen. Mai înseamnă să ai o calitate bună a fibrei musculare, să nu ai predispoziție la rupturi ligamentare, adică partea legată de acid hialuronic și de colagen să fie integră. Toate aceste detalii reies din testarea nutrigenetică”, explică dr. Andreea Catană.

Totuși, de ce e important ca un sportiv să știe aceste informații? „E important ca ei să știe cât de mult merită să insiste într-un sport care necesită anduranță sau unul în care ai nevoie de forță musculară. Și asta îi ajută și pe cei care nu sunt sportivi de performanță să își aleagă tipul de efort fizic benefic pentru ei. Vrei să scazi în greutate? Vrei să pui mușchi pe tine? Vrei să crești condiția fizică? Și așa mai departe.”

Un efect secundar al testării: complianța la regimuri alimentare mai sănătoase

Dr. Catană insistă pe ideea că, deși testarea nutrigenetică e importantă, cel mai important este ceea ce se întâmplă după ce ai rezultatele testului. Și anume, complianța celui care se testează la regimul dat de nutriționist, modul în care respectă acest regim.

„Este oarecum ușor să faci testarea genetică, este mai greu să ții cont de recomandări. (N.r. – Regimurile alimentare personalizate ca urmare a testării) Nu funcționează acolo unde nu este complianță sau unde se renunță din diferite considerente. Pentru unii e prea greu, iar pentru alții poate să fie prea costistitor, pentru că nu toată lumea își permite anumiți nutrienți și anumite alimente în dietă, iar noi trebuie să luăm și lucrurile astea în calcul”, explică medicul.

Se referă la faptul că noi, românii, trăim într-o țară în care nu avem acces la legume și fructe proaspete pe tot parcursul anului. Cel puțin nu cu toții și nu în aceeași măsură, ci în funcție de nivelul de trai. Deși dr. Andreea Catană preferă nutrienții care se găsesc în mod natural în alimente, știe că sunt și situații medicale în care ceea ce mâncăm nu e suficient și în care deficiențele nu pot fi corectate decât cu suplimente: „De exemplu, vitamina D în sezonul rece sau acidul folic. Și-atunci probabil că ai nevoie și de partea de suplimentare”.

„Oamenilor le place să aibă dovezi scrise pe hârtie, mai ales pe fundamente științifice, și atunci, evident, crește complianța (n.r. – la regim) în raport cu o dietă generală recomandată de o prietenă care poate funcționează la ea, dar nu la tine. Este imposibil ca lucrurile să nu funcționeze dacă tu respecți indicațiile nutriționistului, pe baza unui astfel de test.”

Dr. Andreea Catană, medic primar genetică medicală

Precizia în nutriție poate fi privită ca „următorul lucru important” în domeniul nutriției personalizate pentru prevenirea și tratarea bolilor, se mai arată în articolul de pe platforma Sage Journals.

Prin urmare, planurile de nutriție ghidate genetic înseamnă cu adevărat soluții personalizate, ținând cont de componența genetică și de nevoile dietetice fiecărei persoane. Această personalizare se poate face nu numai din partea medicilor nutriționiști, ci și a medicilor de alte specialități, care pot oferi soluții medicale mai bune atunci când țin cont de profilul nutrigenetic al unei persoane, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea și a crește bunăstarea pentru pacienți, indiferent de vârstă.

Articol susținut de Regina Maria

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1254

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *