Cum au ajuns camerele de gardă ale spitalelor să se golească de medici: cât câștigă un medic într-o gardă și de ce unii dintre ei refuză să le mai facă

Vin vești îngrijorătoare dinspre sistemul sanitar: sindicatele amenință cu declanșarea grevei generale în luna februarie, din cauza nemulțumirilor legate de salarii, iar camerele de gardă ale spitalelor se golesc de personal, pe fondul deficitului de angajați din sistem (deficitul deja existent a fost accentuat de faptul că angajările au fost blocate din luna mai a

Vin vești îngrijorătoare dinspre sistemul sanitar: sindicatele amenință cu declanșarea grevei generale în luna februarie, din cauza nemulțumirilor legate de salarii, iar camerele de gardă ale spitalelor se golesc de personal, pe fondul deficitului de angajați din sistem (deficitul deja existent a fost accentuat de faptul că angajările au fost blocate din luna mai a anului trecut și deblocate abia acum două zile), dar și al nemulțumirilor legate de plata gărzilor – medicii sunt nemulțumiți de faptul că plata gărzilor a rămas înghețată la nivelul dinaintea creșterilor salariale din 2018, iar tot mai mulți „descoperă” că nu sunt obligați să facă aceste gărzi. Și totuși, cât câștigă un medic într-o gardă? Mult sau puțin? Au ei motive să refuze să facă gărzi?

La spitalFoto: Monkey Business Images | Dreamstime.com

Info pe scurt:

  • Cum au ajuns gărzile neatractive financiar: în timp ce o gardă într-un spital de stat este plătită cu sume pornind de la aproximativ 200 lei până la 800 – 1.000 de lei („înghețate” la nivelul din 2018), în funcție de foarte mulți factori – tipul de spital, gradația medicului și diverse sporuri – în privat, medicii ajung să câștige acești bani din una sau câteva consultații. În plus, complexitatea în privat este mult mai mică, deoarece în gărzi vorbim cel mai adesea despre urgențe medicale.
  • Pe lângă nemulțumirile legate de plata gărzilor, un alt fenomen semnalat de managerii de spitale consultați de HotNews.ro este acela că spitalele, în afara celor din București și a celor din centrele universitare mari, nu mai reușesc să atragă personal medical.
  • Spitalele cu deficit mare de personal se învârt într-un cerc vicios – chiar și medicii care nu refuză gărzile din cauza banilor vor ajunge, la un moment dat, în situația de a le refuza din cauza suprasolicitării – dacă ajung constant să consulte singuri zeci de pacienți într-o gardă.
  • Medicii sunt obligați de lege să facă doar 20 de ore de gardă lunar. Restul orelor de gardă reprezintă gărzi suplimentare, iar în ultima vreme, tot mai mulți medici și asistente medicale „descoperă” că nu sunt obligați să le facă.
  • Gărzile înseamnă muncă multă și bani puțini, din perspectiva sindicatelor din sănătate: „Una dintre durerile sistemului o reprezintă plata gărzilor la nivelul anului 2018, ceea ce duce la situații absurde, în care secții, specialități întregi nu pot asigura linia de gardă. Plata gărzilor și volumul mare de muncă fac ca gărzile nu fie atractive din perspectivă financiară. Lucrezi 24 de ore și primești o sumă derizorie”, declară pentru HotNews.ro Iulian Pope, prim-vicepreședintele Sanitas, cea mai mare federație sindicală din sistemul sanitar.

Ce program are un medic

Înainte de toate, trebuie știut că programul unui medic care lucrează într-un spital este de 7 ore pe zi.

Pentru a se ajunge la norma legală – care este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână – medicii sunt obligați să efectueze lunar un număr de 20 de ore de gardă, ce reprezintă gardă obligatorie. În rest, în afara acestor 20 de ore, vorbim despre gărzi suplimentare.

Medicii din spitale semnează două contracte de muncă pentru gărzi:

  • cel obligatoriu, ce prevede efectuarea a 20 de ore de gardă lunar – în spitale clinice, universitare, institute și centre medicale clinice, spitale de urgență, spitale județene, spitale monospecialitate, spitale municipale, spitale orășenești și centre medicale.
  • cel privind gărzile suplimentare – peste norma de bază de 20 de ore de gardă – care sunt, practic, nelimitate.

Practic, continuitatea serviciilor medicale în spitale este asigurată prin aceste gărzi suplimentare, plătite în baza unui contract separat, suplimentar celui individual de muncă.

Aceste gărzi suplimentare au ajuns, însă, mărul discordiei – medicii nu mai par motivați să le facă.

Spital / Foto: Steven Frame | Dreamstime.com

Gărzile suplimentare, care asigură continuitatea serviciilor în spitale – mărul discordiei. Sunt sau nu obligați medicii să le facă?

Aceste gărzi suplimentare, care asigură, practic, funcționarea continuă a spitalelor, au ajuns mărul discordiei, din cauză că plata lor a rămas înghețată la nivelul dinaintea creșterilor salariale din 2018. Așa s-a ajuns ca o parte dintre medici să evite, pur și simplu, efectuarea lor.

În cazul gărzilor suplimentare din spitale, vorbim despre un vid legislativ, explică pentru HotNews.ro Adrian Wiener, medic și deputat USR, fost manager al Spitalului Județean de Urgență din Arad: munca suplimentară este definită de lege ca muncă temporară, efectuată cu acordul angajatului. Gărzile suplimentare sunt și nu sunt muncă suplimentară: ele exced norma de bază, însă nu reprezintă o muncă temporară – așa cum este definită munca suplimentară în lege – ci permanentă. În plus, nu se fac propriu-zis cu acordul angajatului – este nevoie ca cineva să le efectueze.

Fiind însă vorba despre un vid legislativ și despre o situație interpretabilă, mulți medici au „descoperit” că aceste gărzi suplimentare nu sunt obligatorii, spune Adrian Wiener: „Se ajunge în situația în care unii refuză gărzile, dar nu ai niciun instrument să îi obligi.”

Alți medici se „scutesc” de gărzi prin obținerea unor certificate medicale în care scrie că nu pot lucra noaptea, mai arată Adrian Wiener.

Adrian Wiener, medic și deputat USR, s-a întors în pandemie să lucreze în Spitalul Județean Arad / Foto: Arhiva personală Adrian Wiener

Nu în ultimul rând, cadrele universitare – profesori și conferențiari – nu fac nici ei gărzi.

În schimb, medicii rezidenți fac gărzi și sunt plătiți pentru ele abia începând din anul 3 de rezidențiat.

Unele spitale au găsit o supapă legală – aceea de a încheia contracte pentru gărzi cu personal medical neangajat în spitalul respectiv.

Cu toate acestea, în unele spitale nu se pot asigura liniile de gardă, din lipsă de personal, arată Adrian Wiener. Iar problema nu este nici pe departe doar în cazul medicilor – aceeași situație este și în cazul asistentelor, infirmierelor etc.

Și totuși, de ce refuză medicii să facă gărzi?

Cu ani în urmă, gărzile reprezentau un venit suplimentar consistent pentru personalul medical. După creșterile salariale din 2018, gărzile au devenit tot mai neatractive. Una dintre principalele cauze este aceea că, deși salariile din sistemul sanitar au crescut substanțial în 2018, plata gărzilor a rămas înghețată la nivelul anterior creșterii salariilor.

În perioada pandemiei, unele spitale au putut crește substanțial nivelul sporurilor – acolo unde dispuneau și de fondurile necesare – chiar și cu 100% și, în acea perioadă, a fost posibilă, în unele locuri, și creșterea plății gărzilor.

După pandemie, sporurile nu mai au voie să depășească 30% din masa salarială, așa că veniturile personalului medical a scăzut în multe spitale.

În acest moment, spune Adrian Wiener, s-a ajuns ca suma pe care un medic o câștigă pentru o gardă de 18 sau 24 de ore să poată fi câștigată de același medic în 4 ore de consultații într-o clinică sau spital privat, unde responsabilitatea nu este, de cele mai multe ori, aceeași, pentru că în gardă ajung multe urgențe: „Sigur că este mai etic să faci gărzi în spitalul public și să ajuți oamenii, dar vine și un moment în care te gândești la viața ta”, arată Adrian Wiener.

Consultație medicală / Foto: Chernetskaya | Dreamstime.com

Medicii câștigă uneori, pe o consultație în privat, cât pentru o gardă de 24 de ore la stat

Una dintre cele mai mari probleme ale spitalelor din țară este că nu mai reușesc să mai atragă personal medical, care se „înghesuie” în București și în marile centre universitare, declară pentru HotNews.ro managerul Spitalului Județean de Urgență din Ploiești, dr. Bogdan Nica: „Noi avem secții cu 2-3 medici. Nu avem destui neurologi. Dâmbovița și Buzău nu au neurochirurgi și trimit pacienți la noi. Sperăm să se deblocheze posturile, iar medicii să nu mai ajungă doar în județele mari, la spitalele mari. În acest moment, toată Muntenia (cu referire la personalul medical – n.red.) pleacă la București, toată Oltenia pleacă la Craiova etc. Trebuie găsită o modalitate să fie stimulați să rămână și în alte județe. Consiliul Județean Prahova a oferit cazare gratuită, decontăm și transportul dacă medicul este din altă localitate. Am organizat și concurs de angajare acum ceva timp, dar nu s-a prezentat nimeni.”

Apoi, vara trecută, spitalul din Ploiești ar fi putut angaja medici proaspăt absolvenți, care își doreau să vină, dar angajările s-au blocat: „Unii dintre ei s-au dus în privat.”

Din cauza acestor probleme, medicii sunt suprasolicitați, timpii de așteptare cresc din ce în ce mai mult, iar pacienții sunt tot mai nemulțumiți, spune managerul Bogdan Nica: „Medicii, dacă sunt suprasolicitați, or să plece la un moment dat, e inuman să muncești multe ore pe zi și să ai tot timpul pacienți nemulțumiți. Dacă ai un medic de gardă și 10 prezentări cu AVC ce faci? Atunci, omul acela se satură și pleacă într-un spital unde este personal.”

Managerul Bogdan Nica speră ca angajările să fie deblocate cât mai curând – spitalul are buget, dar nu a avut voie să facă angajări.

Spitalul Județean Ploiești / Foto: Agerpres

În ceea ce privește gărzile, managerul Spitalului Județean Ploiești arată că, „cu toate sporurile de rigoare”, unitatea medicală poate plăti maximum 800 de lei pentru o gardă: „De multe ori, acel medic care face gardă vine astăzi de dimineață și pleacă mâine la prânz. Sunt 30 și ceva de ore în care nu știu dacă apucă să doarmă un anestezist, poate are 30 de pacienți în Terapie Intensivă.”

În plus, munca într-o gardă din spitalul de stat, unde vin constant urgențe, este mult mai complexă decât într-un spital privat, așa că mulți medici aleg să își suplimenteze veniturile în privat. Mai ales că nu pot fi obligați să facă gărzi suplimentare în spital, în afara celor 20 de ore prevăzute în lege.

„M-am chinuit, cu chiu cu vai, să avem gărzi pe ORL și Urologie – avem medici care fac câte 7 gărzi. Am reușit să acoperim gărzile și pe Cardiologie, și pe Boli interne. La Neurologie sunt zile când nu avem suficienți medici pentru gardă și ne compensăm cu spitalul din Târgoviște!”, mai spune managerul Spitalului Județean din Ploiești.

Probleme sunt și la Spitalul Județean de Urgență din Brașov, care tocmai a anunțat, miercuri, că a rămas fără linie de gardă de Oftalmologie. Se întâmplă la câteva luni după ce, anul trecut, o parte dintre medicii urgentiști și-au dat demisia din contractul de gărzi suplimentare. Marius Leonte, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean Brașov, declară, pentru HotNews.ro, că „situația este valabilă la nivel de țară. În momentul de față, la Spitalul Județean Brașov, avem doi medici oftalmologi și care nu pot efectua gărzi pentru că nu ai cum să efectuezi în doi oameni. O doamnă doctor și-a dat demisia, iar din privat și de la alte spitale nu au vrut să vină să facă gărzi.”

Principala problemă, spune purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean Brașov, este că „dacă faci o consultație în privat, ești plătit, ca medic, cât ești plătit pentru o gardă de 18 ore sau de 24 de ore în spitalul de stat. Pe o gardă de 18 ore, în momentul de față, la Spitalul Județean Brașov, un medic este plătit cu 170 de lei. Acesta este tariful legal. Și atunci, cine să vină să facă gărzi?”

„În momentul de față, Harghita, Covasna și Brașov nu au gardă de Oftalmologie. Avem probleme în spital și cu Chirurgia plastică. În vară au fost probleme și la Unitatea de Primiri Urgențe cu personalul care asigura gărzile, dar acolo s-a rezolvat. La Terapie Intensivă, spre exemplu, au fost cazuri de medici care au refuzat gărzile, dar avem un număr suficient de medici pentru a le asigura”, mai spune reprezentantul Spitalului Județean Brașov.

Spitalul Județean Brașov / Foto: Agerpres

Deficit de personal este și la Spitalul Județean de Urgență Giurgiu. Cele mai deficitare sunt Unitatea de Primiri Urgențe, Neurologia, Cardiologia, Radiologia și Bolile Infecțioase, declară pentru HotNews.ro Dragoș Chivu, managerul spitalului.

În acest spital, tarifele pentru o gardă sunt între 300-400 de lei și 800 de lei, în funcție de diferite sporuri și de gradația medicilor: „Noi plătim gărzile la valoarea stabilită de lege”, spune managerul spitalului. Cele din weekend sunt plătite mai bine.

Spitalul din Giurgiu este pus uneori în situația de a direcționa pacienți către spitale din București, fiind vorba, dincolo de personal, și de capacitatea de a trata anumite cazuri, mai spune managerul: „Este vorba în primul rând de capacitatea de a trata anumite cazuri, de exemplu de neurochirurgie sau intervenții cardiovasculare. Adică sunt cazuri care nu se pot trata în spitalul nostru. Noi avem o specialitate limitată, spre exemplu cazurile de pediatrie care necesită specialități pediatrice – noi avem o secție de pediatrie simplă, nu avem chirurgie pediatrică sau neurologie pediatrică – iar aceste cazuri le direcționăm către alte unități sanitare, în special spitale de pediatrie din București, care pot trata și alte patologii.”

Cât câștigă un medic într-o gardă

Pentru a încerca să găsim un răspuns privind modul în care sunt plătite gărzile, vom folosi cifre privind plata gărzilor prezentate public de Federația Solidaritatea Sanitară, una dintre cele mai mari federații sindicale din sistemul Sanitar, alături de Sanitas. Trebuie spus și faptul că, între spitalele din România, există diferențe între salarii, sporuri și nivelul la care sunt plătite gărzile – care se raportează tot la salariu – așa că cifrele prezentate reprezintă, practic, o medie și sunt orientative.

Cât durează o gardă:

  • 18 ore de lucru continuu este durata cea mai mică a unei gărzi, din care 8 ore noaptea.
  • 24 ore de lucru continuu este durata cea mai mare a unei gărzi (incluzând și 8 ore lucru de noapte).

În cazul medicului primar cu gradația 5 (nivelul maxim posibil) tariful orar net luat în considerare pentru o gardă este de:

  • 22 lei brut /oră în spitalele neclinice
  • 28 lei brut /oră iar în cele clinice.
  • (Sursa: Federația sindicală Solidaritatea Sanitară)

Un medic plătit cu 22 de lei brut/oră va câștiga aproape 400 de lei brut pe o gardă de 18 ore, ceea ce înseamnă 260 de lei net. În cazul unei gărzi de 24 de ore, același medic va câștiga pe o gardă puțin peste 500 de lei brut – 325 de lei net.

În cazul gărzilor plătite cu 28 de lei/oră, medicul va câștiga în jur de 500 de lei brut pe o gardă de 18 ore, ceea ce înseamnă 325 de lei net, și aproape 700 de lei pentru o gardă de 24 de ore – în jur de 450 de lei net.

De remarcat că gradația 5 este cea maximă – există medici plătiți mai puțin.

Dacă medicul în discuție are nivelul maxim al sporului pentru gardă (ceea ce se întâmplă rar) atunci tariful orar net pe care-l primește medicul primar pentru garda desfășurată în timpul săptămânii este de:

  • 38 de lei brut /oră în unitățile neclinice
  • 48 de lei brut /oră în unitățile clinice.
  • (Sursa: Federația sindicală Solidaritatea Sanitară)

Practic, un medic care câștigă 38 lei/oră va câștiga pe o gardă de 18 ore aproape 700 de lei brut și în jur de 450 de lei net. În cazul unei gărzi de 24 de ore, el va câștiga în jur de 900 de lei brut și aproape 600 de lei net.

În cazul celor plătiți cu 48 lei/oră, suma pentru o gardă de 18 ore depășește 850 de lei brut (în jur de 550 de lei net), iar pentru o gardă de 24 de ore ajunge la aproximativ 1.150 de lei brut (peste 700 de lei net).

Atunci când garda este desfășurată în zilele de weekend și în zilele libere legale tariful orar net este de:

  • 44 de lei brut /oră în spitalele neclinice
  • 55 lei brut /oră în spitalele clinice.
  • (Sursa: Federația sindicală Solidaritatea Sanitară)

O gardă de 18 ore în zi liberă legală, plătită cu 44 lei /oră, ajunge la aproape 800 de lei brut (520 de lei net), iar una de 24 de ore la aproximativ 1.050 de lei (în jur de 680 de lei net).

O gardă de 18 ore în zi liberă legală, plătită cu 55 lei /oră, ajunge la aproape 1.000 lei brut (650 de lei net), iar una de 24 de ore la peste 1.300 de lei brut (peste 820 de lei net).

Pacienți așteptând la medic / Foto: Elizaveta Galitskaya|Dreamstime.com

În plus, Guvernul a adoptat în august anul trecut o Ordonanță ce prevede că medicii specialiști și primari care efectuează o gardă pe lună în afara normei de bază primesc suma de 500 de lei pe lună, iar cei care efectuează lunar cel puțin două gărzi primesc 1.000 de lei pe lună suplimentar.

Surse medicale spun însă că, deși această Ordonanță a fost adoptată acum aproape o jumătate de an, Guvernul nu a prevăzut și banii pentru acordarea acestor bonusuri, astfel că, în acest moment, ele nu se acordă în toate spitalele.

Câte gărzi face un medic?

Teoretic, numărul gărzilor suplimentare este nelimitat.

Unii medici fac 4-5 astfel de gărzi pe lună, alții aleg să facă mai multe. Federația Solidaritatea Sanitară spune că media numărului de gărzi pentru un medic în România este de 7,5 gărzi pe lună.

10 gărzi pe lună, de exemplu, ar însemna ca un medic să facă o gardă la 3 zile, ceea ce ar fi aproape imposibil pe termen lung: „Ar fi foarte greu să faci asta, în niciun caz nu o poți face pe termen lung. Trebuie să te gândești la viața ta, la familie”, spune Adrian Wiener.

Soluția pentru plata gărzilor, așteptată de la noua lege a salarizării, care ar putea intra în vigoare în 2025

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declara în toamna trecută că noua lege a salarizării va elimina inechităţile salariale referitoare la gărzile medicilor.

„Opinia mea este că, odată cu intrarea in vigoare a noii legi a salarizării, care va elimina aceasta inechitate, până la urmă, care plăteşte timpul de gardă mai puţin decât timpul desfăşurat în timpul programului, va duce şi la dispariţia acestei probleme. Noi, ca să putem să avem o zonă de trecere, de buffer, am iniţiat şi este în vigoare, o Hotărâre de Guvern care acordă medicilor care fac gărzi o sumă fixă, de 500 de lei lunar, de asemenea, asistenţilor medicali, chiar şi medicilor rezidenţi. Dar nu este decât o soluţie tranzitorie. Plata corectă a gărzilor este soluţia care cred eu care va duce la dispariţia acestei probleme”, spunea Rafila în octombrie anul trecut.

Termenul de adoptare a noii legi a salarizării, prevăzut în PNRR, este finalul anului 2024, iar legea ar urma să intre în vigoare cel mai devreme în anul 2025.

Foto: Dreamstime.com, Agerpres.

Citește și:

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1184

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *