Retrospectiva politică 2023 și perspectiva 2024 / Marile bătălii ale anului electoral / Mize și scenarii

​În 2023 nu au existat evoluții spectaculoase pentru partidele sistem, mai degrabă o stagnare în ceea ce privește neîncrederea electoratului, în special în PNL PSD și USR. În schimb AUR și-a consolidat poziția și, alături de Diana Șoșoacă s-au „viralizat” în mediul online și nu numai. În 2024 toate partidele vor da testul de foc

​În 2023 nu au existat evoluții spectaculoase pentru partidele sistem, mai degrabă o stagnare în ceea ce privește neîncrederea electoratului, în special în PNL PSD și USR. În schimb AUR și-a consolidat poziția și, alături de Diana Șoșoacă s-au „viralizat” în mediul online și nu numai. În 2024 toate partidele vor da testul de foc pentru încredere electoratului și prima runda vor fi alegerile europarlamentare. În funcție de rezultatul acestora vom știi cum va arăta competiția pentru prezidențiale. Cine va intra în cursa președinților și cine va ajunge în turul doi: Mircea Geoană sau Marcel Ciolacu, George Simion sau Nicolae Ciucă?

Liderii politici la parada de 1 decembrie 2023Foto: Inquam Photos / George Călin

În 2023 nu au existat evoluții spectaculoase pentru partidele sistem, mai degrabă o stagnare în ceea ce privește neîncrederea electoratului, în special în PNL și USR. Astfel, potrivit sondajelor INSCOP, PNL a oscilat pe tot cursul anului între 17-20% iar USR a închis anul undeva la 12%.

După ce PSD a preluat șefia Guvernului a reușit să-și stabilizeze procentele undeva între 28-30% iar decizia de mărirea pensiilor spre sfârșitul anului le-a securizat votul electoratului tradițional.

În 2023, partidul lui George Simion și-a continuat tendința de creștere și a oscilat undeva între 19-22%. În ultimele luni ale anului, AUR a avut o ușoară scădere care s-a văzut în creșterea unui alt partid care are un mesaj ultra-radical – SOS România, partidul Dianei Șoșoacă.

De menționat ar fi că la începutul lui 2003, SOS avea între 1 și 2% iar la sfârșitul anului, potrivit ultimelor sondaje, trece pragul electoral cu 5%.

Retrospectiva politică 2023. Cine a pierdut și cine a câștigat

După ce a preluat șefia Guvernului, PSD reușit să facă slalom printre măsurile nepopulare și jaloanele întârziate din PNRR. Mai mult de atât, spre sfârșitul anului social democrații au reușit să-și securizeze electoratul prin impunerea deciziei de a mări pensiile în 2024.

Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că în 2023 a existat o „stagnare cu pregătire pentru alegerile prezidențiale”.

„Datorită personalizării partidelor politice și datorită alegerilor prezidențiale asistăm la o concurență în care sunt folosiți ca vectori de comunicare liderii de partid. Din punctul acesta de vedere sunt doi lideri de partid vizibili în 2023: pe de o parte Ciolacu că a devenit prim-ministru și, pe de altă parte George Simion. În ceea ce îi privește pe generalul Nicolae Ciucă și liderul USR – Cătălin Drulă – nu au reușit să se impună. Generalul Ciucă nu pare să se familiarizat suficient cu viața politică după ce a fost un și jumătate premier și timp de doi ani președinte de partid”, spune politiologul.

În schimb, directorul INSCOP Remus Ștefureac o vede drept câștigătoarea anului pe Diana Șoșoacă care a reușit să devină foarte vizibilă și, conform ultimelor sondaje, să maximizeze șansele partidului pe care-l conduce.

„SOS România care trece de pragul și intră în Parlament ar putea fi numit câștigătorul anului, pentru un partid mic este un mare câștig. Ascensiunea lui Șoșoacă a rupt din procentele lui George Simion. Este ca un principiu al vaselor comunicante între cei doi pentru că orice scădere a AUR este însoțită de o creștere a SOS. Cele 5-6 procente ale SOS nu sunt integral rupte de la AUR, vine și doamna Șoșoacă cu o mică zestre dar acest transfer mi se pare destul de evident”, explică Remus Ștefureac.

Pe locul trei în preferințele electoratului, PNL nu a reușit să se redreseze în sondaje chiar dacă Nicolae Ciucă a predat funcția de premier si, cel puțin teoretic partidul său nu mai încaseză costurile rezultate din problemele guvernării.

Neoficial s-a tot vorbit de o scădere sub 15% dar aceasta nu s-a reflectat oficial în sondaje. „PNL nu a intrat în rolul pe care PSD l-a avut când nu deține funcția de prim-ministru. PNL nu valorifică suficient faptul că nu mai dețin funcția de prim-ministru. În plus, PSD reușeșete să mute teme dificile în curtea liberalilor. Partidul s-a menținut în bazinul electoral pe care îl reprezintă iar nucleul dur al PNL oscilează undeva între 15-20% fapt care ar putea să-i ofere o șansă în 2024”, susține directorul INSCOP.

În sondaje USR a avut o evoluție oscilantă pe parcursul anului iar în toamnă intrase pe o ușoară creștere de aproape 14% dar scandalul cu Elena Lasconi le-a tăiat din nou din procente și i-a întors la 11-12%”.

„După criza provocată de ruptura de REPER, USR nu și-a asigurat suficient de bine leadership-ul. Partidul pare să fie oarecum blocat, pare că așteaptă de fapt o perioadă în care să se poată impune mai bine. Pare să fie un partid în expectativă cu un leader care preferă doar opoziție defensivă și care rămâne pe același atac permanent împotriva președintelui Iohannis și a PNL, probabil și dintr-un calcul electoral care le spune că electoratul lor ar fi în zona respectivă”, susține Cristian Pîrvulescu.

Perspectiva pentru 2024 / Prima mare bătălie europarlamentarele din 9 iunie

Dacă pentru analiza anului 2023 sondajele au prezentat imagine de ansamblu, în perspectiva 2024 nu se pot face prea multe predicții pentru că sunt multe nuanțe de context de care vor depinde rezultatele celor patru tipuri de alegeri.

Prima mare bătălie va avea loc pe 9 iunie la alegerile europarlamentare. Rezultatele înregistrate de partide vor seta trendul pentru următorul tur de scrutin din septembrie, când vor întra în scenă aleșii locali. Există două aspecte care vor înclina balanța fie în favoarea partidelor sistem, fie în favoarea partidelor radical-extremiste.

Rezultatul alegerilor europarlamentare este primul aspect. Se așteaptă ca pe 9 iunie AUR să obțină un scor peste PNL și sub PSD.

Pentru a se menține Coaliția PSD-PNL și după 9 iunie, scorul înregistrat de cele doua partide trebuie să însumeze 50%. Cu alte cuvinte după alegerile europarlamentare se va decide soarta relației PSD-PNL.

Marcel Ciolacu a anunțat că dacă PSD va pierde alegerile pentru Parlamentul European își va depune mandatul de președinte al partidului. Asta arată că PSD și-a calculat și are șanse să iasă pe primul loc.

În schimb, situația este foarte complicată la PNL care are cele mai mari șanse să piardă locul doi.

„Alegerile europarlamentare au de obicei prezență mică la vot, sunt intermediare și la acest tip de alegeri partidele radical extremiste reușesc să-și mobilizeze simpatizanții la vot și performează”, explică Cristian Pîrvulescu.

Un succes răsunător al partidului lui George Simion ar seta trendul pentru alegerilor locale care vor avea loc pestre trei luni. Aici intervine cel de-al doilea aspect al problemei – calendarul alegerilor – care așa cum este setat acum avantajează AUR și dezavantajează partidele sistem.

„AUR va juca marea carte a înrădăcinării în 2024. Pariul pe care l-au făcut cei care se află în spatele AUR este că acest partid va prinde rădăcini preluând frustrații și nemulțumiți din partidele sistem, clienții sistemului care din diverse motive au rămas pe dinafară și nu se mai regăsesc pe posturi în PSD sau PNL. Înainte peneliștii nemulțumiți se duceau la ALDE azi se duc la AUR. În egală măsură pesediștii care nu-și se vor mai regăsi pe listele partidului vor încerca la AUR. Timpul între europarlamentare și locale este scurt și nu avanatjează partidele sistem”, avertizează Cristian Pîrvulescu.

Coaliția PSD-PNL pare pregătită pentru această situație și ia în calcul scenariul de comasare a alegerilor locale cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.

De altfel, PSD și PNL și-au organizat în ultimele două decenii un sistem electoral care să le favorizeze interesele. „Sistemul electoral și legile electorale favorizează partidele sistem iar în momentele de criză cum este situația actuală sunt ținute sub control. În România voturile se câștigă dacă ai organizații locale și aleși locali. Partidele sistem nu au electoratul ideologic, au clienți și clienții se prezintă la vot”, subliniază politologul.

Ciolacu pleacă din pole posițion pentru prezidențiale

Marcel Ciolacu este candidatul la prezidențiale pe care mizează PSD iar visul poate deveni realitate doar cu George Simion contracandidat în turul doi. Ciolacu pornește din pole posițion în competiția pentru funcția de președinte dar, voturile electoratului PSD nu sunt suficiente ca acesta să fie uns președinte.

Cristian Pîrvulescu atrage atenția că PSD are un electorat insuficient având în vedere că la alegerile prezidențiale prezență la vot a fost mereu ridicată. Un candidat PSD nu reușește să atragă electoratul advers decât dacă are un contracandidat extremist, susține acesta.

„PSD vede numai avantaje în existența AUR așa cum a văzut și în PRM (…) Simion nu are partid care să-l scoată președinte iar starea de spirit nu este suficientă pentru cî în România contează organizația Nu putem ignora încercarea unora de a-l smulge pe Simion din mediul toxic și de-al impune ca o figură importantă plimbându-l prin televiziuni și peste tot pentru a deveni contracandidatul și a reproduce episodul Vadim versus Iliescu. E un joc cu focul. Vadim nu avea în spate Rusia. Problema pe care o avem astăzi este că din candidații pe care îi avem par să fie direct sau indirect sprijiniți de Rusia. Singurul care mi se pare că nu are Rusia în spate este Ciucă. La ceilalți am rezerve pentru că mă gândesc la cine este în spatelor lor și uneori pare că este aceiași grupare care a reușit să se înfiltreze în partidul sistem”, susține analistul politic.

Simion Făt Frumos pe cal alb care salvează România

În acest context este oare George Simion suficient de carismatic încât să crească AUR până într-acolo încât să devină un real pericol pentru democrația românească Analiștii și sociologii încadrează electoratul AUR în categoria electoratului anti-sistem care a votat din anii 90 rând pe rând cu Vadim, Gigi Becali și Dan Diaconescu care este un electorat între 25-30%.

„Ca în orice democrație consolidată există acest risc ca în lipsa unei alternative este posibilă creștere acestui bazin electoral care se hărnește din mesaje ultrapopuliste, radicale, dezinfomare și non-soluții”, explică directorul INSCOP.

În opinia profesorului Cristian Pîrvulescu, AUR reprezintă patru curente politice greu de uniformizat: naționalism, fundamentalism religios, neoprotestant, neolegionarism și ocultism de la dacopați la yoghini (ocultismul legături cu extrema dreaptă).

„Simion a fost construit cu < Basarabia e România> și vine din zona echipelor de fotbal și a militanților de extremă dreapta care au fost cultivați încă din anii 90 dar nu au avut niciodată un personaj care să-i organizeze și să-i reprezinte politic. Simion a reușit folosind crizele succesive, manifestațiile de genul Roșiei Montane au folosit acest sistem și a reușit să-i asocieze de ceilalți neolegionari, fundamentaliștii neoprotestanți împotriva celor care vor împiedice România să devină o țară laică.

Ce șanse are PNL să dea viitorul președinte

Analiștii politici consideră că șansele PNL de a da prezidențiabilul depind foarte mult de ceea ce face partidul la europarlamentare și locale. În prezent PNL este în derivă, fără un lider care să atragă electoratul și lipsit de comunicare și organizare strategică. Șansa liberalilor este sa-și conserve poziția actuală și să scoată un scor onorabil la alegerile europarlamentare.

Pe actualul mecanism electoral PNL este favorizat dacă reușește să-și mobilizeze aleșii locali și electoratul rămas. În momentul de față foștii lideri PDL ca Vasile Blaga se ocupă de pregătirea și strategia de campanie și mizează pe organizațiile din Transilvania.

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac susține că în sondaje PNL nu a scăzut 15% și estimeză că partidul și-a păstrat nucleul dur care oscilează undeva între 15-20%.

„Dacă scorul este validat în alegerile europarlamentare și locale, Nicolae Ciucă poate câștiga în competiția la prezidențiale cu Marcel Ciolacu în turul doi”, crede politologul Cristian Pîrvulescu.

„PNL va duce un război de poziție în încercarea de a-și susține candidatul pentru turul al doilea în funcție de rezultatul alegerilor. Astă e și motivul pentru care ar vrea alegeri prezidențiale la data alegerilor locale pentru că asta le-a maximiza șansele candidatului la prezidențiabile. Liberalii se bazează pe candidatul prezidentiabil drept candidatul rezonabil care nu este susținut de pro-ruși direct sau indirect. PSD și PNL trebuie să meargă împreună pentru că în final poporul român va înțelege că stabilitate apolitică este mai importantă. În schimb, dacă rezultatul PNL la europarlamentare va fi sub 15% și liberalii vor decapita conducerea, partidul se va dezintegra”, spune Pîrvulescu.

Hellvig – „salvatorul” PNL-ului rămas în umbră

După demisia din frunte Serviciului Român de Informații Eduard Hellvig a rămas într-un con de umbră deși neoficial, în interiorul PNL, s-a vorbit despre ambițiile și întoarcerea acestuia în politica românească. O parte dintre liberalii pe care Hellvig i-a susținut în funcții de conducere așteptau ca acesta să vină și „să salveze partidul” în timp ce altă aripă a PNL-ului – foștii pedeliști i-au transmis că nu este dorit.

„Domnul Hellvig vrea să fie salvatorul României și sigur poate să încerce să intre în politica romînească dar va fi foarte complicat. Poate să încerce să vină pe un cal alb dar până un alta Simion este Făt Frumosul pe cal alb. Foștii pedeliști îi opun rezistență lui Hellvig și aceștia contează acum în interiorul PNL pentru că gestionează toate organizațiile din Transilvania”, explică profesorul Pîrvulescu.

Geoană prezidențiabilul NATO

Un alt personaj apărut pe scena politicii românești cu intenția de a intra în competiția pentru președinția României este Mircea Geoană. Sondajele de opinie îl dau de departe preferatul românilor pentru acestă funcție.

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac consideră că în contextul geo-politic actual, Mircea Geoană poate câștiga competiția depășindu-i pe Ciolacu, Simion și Ciucă.

„Un Mircea Geoană reinventat după eșecul înregistrat în 2009 a renăscut. Geoană are o carieră internațională și are tracțiune nu doar la nivelul bazinului electoral al PSD ci și în celelalte zone poate atrage voturi și de la PNL și de la USR. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă stagnează. Ei sunt cumva în zona limitelor propriilor partide dar nu atrag integral bazinele celorlate partide mai ales, dacă în competiție intră candidați independenți de tip Mircea Geoană care rupe din 30% din votanți PSD și 20% din votanții PNL”, consideră Remus Ștefureac.

Pe de altă parte, profesorul Cristian Pîrvulescu nu crede că Mircea Geoană va reuși să convingă PSD să-l susțin în competiția pentru prezidențiale.

„Mircea Geoană este candidatul NATO. El încearcă de trei ani să convingă PSD. Nu va reuși nici în 2024 să convingă partidul să-l susțină. Asta ar însemnă ca Ciolacu să dispară ceea ce nu se va întâmpla. A fost o perioadă în 2021 când Ciolacu putea fi tentat de ideea de a-l lăsa pe Geoană să candideze dar acum liderul PSD stă bine în sondaje, nu este la o distanță foarte mare de Geoană”, susține politologul.

Ce șanse are polul de dreapta în 2024?

USR a învățat pe propria piele că în România voturile se câștigă dacă ai aleși locali și organizații puternice. Opțiunea de a crea polul de dreapta este stric pragmatism politic pentru că ideologic asocierra cu PMP nu-i avantajează de loc (în contextul în care partidul lui Tomac a fost cel care a inițiat și susținut interzicerea identității de gen în Parlament).

„PMP și Forța Dreptei nu au o existență de sine stătătoare și depind de USR. Calcul făcut de USR, în opinia mea confirmă formul în politică în care 1+1=1. Altfel spus nu există decât un electorat al USR iar cei care vor profita vor fi cei ce de la Forța Dreptei și PMP. Eu cred că aleșii PMP vor merge către partidele sistem. Ceea ce nu înțelege USR este că electoratul anti-sistem pe care l-au avut a plecat spre AUR pentru că mesajul anti-sistem pe care îl transmite Simion este inteligibil”, consideră Cristian Pîrvulescu.

„În perspectiva anului politic 2024 cu cele patru rânduri de alegeri nu putem face predicții pe sondajele de opinie pentru acestea că măsoară în mare măsură obsesiile celor care pun întrebările. În actualul context european când partidele radical-extremiste sunt în plină ascensiune iar influența Rusiei asupra acestora se vede ,obiectivul partidelor sistem din România ar trebui să fie apărarea statului de drept care să ofere electoratului o Românie stabilă și previzibilă, o țară care să fie partener credibil al Uniunii Europene”, consideră analistul politic Cristian Pîrvulescu.

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1274

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *