Aderarea României și Bulgariei la Schengen depinde acum doar de votul Austriei. Olanda care bloca integrarea celor două țări, prin obiecțiile sale față de Sofia, a decis să nu se mai opună, printr-un vot dat în parlament în urmă cu câteva zile. Cum s-a ajuns la această schimbare de poziție de ultim moment?
SchengenFoto: O. MATTHYS / AFP / Profimedia
Olanda, care în decembrie anul trecut se opusese integrării Bulgariei și, astfel, indirect și a României, nu mai are oficial acum nicio obiecție.
Cum a decis Olanda să spună DA extinderii Schengen cu România și Bulgaria
„În seara zilei de 21 decembrie, a avut loc o dezbatere aprinsă în parlamentul olandez cu privire la politica privind străinii și azilul. În cadrul acestei dezbateri, a fost depusă o moțiune împotriva propunerii guvernului interimar Rutte de a susține intrarea Bulgariei în spațiul Schengen. Deputatul Caspar Veldkamp de la Nieuw Sociaal Contract a depus moțiunea prin care solicita ca Olanda să se alăture poziției Austriei și anume să accepte intrarea Bulgariei în Schengen în etape, întâi doar pe cale aeriană, nu și terestră”, a scris europarlamentarul Eugen Tomac, pe Facebook.
Potrivit acestuia, în cadrul dezbaterii, secretarul de stat pentru Justiție și securitate în domeniul azilului și migrației, Eric van der Burg, a declarat: “În această moțiune se spune că trebuie să sprijinim un eventual rezultat al negocierilor. În dezbaterea de ieri am explicat că aici este vorba de unanimitate, sau cel puțin, trebuie să fie vorba de unanimitate. În momentul în care Austria pune această cerință, nu putem face altceva decât două lucruri. Putem spune că acceptăm dorința Austriei, conform acestei moțiuni, aș putea spune. Sau putem spune: nu, considerăm că, dacă această dorință a Austriei este pe masă, nu vom permite Bulgariei și României să adere în niciun fel”. Interesantă este menționarea țării noastre în condițiile în care demersul parlamentar viza doar Bulgaria.
În final, această moțiune a picat la vot. Partidul (PVV) condus de către extremistul Geert Wilders, câștigătorul alegerilor din 22 noiembrie, a votat împotriva moțiunii. În schimb, partidele Christian Union, Nieuw Sociaal Contract, VVD, CDA și partidul populist al fermierilor BBB au votat pentru moțiune.
„Atât votul dat, cât și schimbarea radicală a poziției oficiale a Olandei, arată că premierul interimar Mark Rutte este într-o campanie agresivă pentru șefia NATO, motiv pentru care a abandonat mesajul anunțat în comun cu Nehammer la începutul acestui an, pe 26 ianuarie, la Viena, când anunțau un front comun împotriva extinderii spațiului Schengen. Rămâne de văzut dacă Austria renunță la condițiile absurde puse atât României, cât și Bulgariei, sau vor bloca în continuare un drept garantat de tratatele UE și acordul Schengen”, mai scrie Tomac.
Ce negociază România cu Austria
Negocierile pentru aderarea României la Schengen sunt pe ultima sută de metri, fiind o chestiune de timp în ceea ce privește un calendar exact. Este vorba de o aderare în două etape, mai întâi aerian, apoi terestru, acestă ultimă fază urmând a se finaliza în toamna anului viitor sau la începutul lui 2025 cel mai târziu.
Autoritățile române negociază un acord cu Austria pentru stabilirea unei date concrete pentru aderarea terestră la Schengen.
„Cred că suntem aproape de o veste bună și în următoarele ore, zile o să aflăm dacă putem intra în spațiul Schengen nu doar pe cale aeriană, dar și pe cale terestră. De fapt, am închis subiectul în calea aeriană. Austria pare să ne susțină în această direcție. Acum ne aflăm în faza de negociere pentru a vedea dacă avem o dată predictibilă pentru calea terestră. Avem și acolo un acord de principiu, însă nu avem o dată. Acum se discută despre o dată. Sperăm ca data aceasta să fie certă, să se întâmple undeva în toamna anului viitor, dacă nu cel târziu la începutul anului 2025”, a declarat europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, în cadrul unei dezbateri HotNews.ro.
„Cred că avem nevoie de o abordare rezervată în ceea ce privește asumare a unor termene, pentru că eu țin minte foarte bine anul trecut, în luna octombrie, am avut o întâlnire cu premierul de atunci, Nicolae Ciucă, care ne spunea fiți sigur, totul este linie dreaptă, pe 08/12/2022 România intră în spațiul Schengen. (…) Evident că-mi doresc acest lucru, să realizăm cât mai curând cu putință. Am zis de 2025 tocmai pentru că îmi dau seama că pe măsură ce vom intra în logica electorală pentru următoarele alegeri europarlamentare, în multe țări pot apărea surprize”, a declarat și europarlamentarul PMP, Eugen Tomac.
Condițiile Austriei
Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat că a prezentat Comisiei Europene „condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul „Air Schengen”, transmite APA.
„Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor aeriene.
„Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner.
În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră.
De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă.
În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Solicitarea privind menţinerea controalelor la frontiere a fost motivată de Karner printr-o „problemă cu traficanţii”. Din ceva mai mult de 50.000 de solicitanţi de azil în Austria, numai în jur de 150 migranţi au venit prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne.
