Soluția pentru a scădea riscul de Alzheimer: mâncați mai multe plante, mai puțină carne – studiu

Dietele vegetariene sau cele care limitează consumul de carne - în special carne roșie și procesată – pot reduce cu aproape 50% riscul de Alzheimer, în comparație cu modelul alimentar occidental care presupune un aport excesiv de carne, grăsimi saturate și alimente ultra-procesate, potrivit unui studiu amplu, publicat în Journal of Alzheimer’s Disease. Alimentatia ajută

Dietele vegetariene sau cele care limitează consumul de carne – în special carne roșie și procesată – pot reduce cu aproape 50% riscul de Alzheimer, în comparație cu modelul alimentar occidental care presupune un aport excesiv de carne, grăsimi saturate și alimente ultra-procesate, potrivit unui studiu amplu, publicat în Journal of Alzheimer’s Disease.

Alimentatia ajută în prevenirea demențelorFoto: © Goodluz | Dreamstime.com

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) demența afectează mai mult de 55 de milioane de persoane la nivel mondial, iar în fiecare an sunt descoperite aproximativ 10 milioane de cazuri noi. Deși nu există, în prezent, un tratament vindecător pentru Alzheimer, se crede că prin controlarea factorilor de risc, boala ar putea fi prevenită sau întârziată. Cea mai frecventă formă de demență este Alzheimer, care cauzează aproximativ 70% din cazuri.

Factorii de risc ai bolii Alzheimer și al altor tipuri de demență includ:

  • vârsta,
  • istoricul familial și genetica,
  • leziunile la cap,
  • tensiunea arterială crescută, colesterolul ridicat și bolile cardiovasculare,
  • diabetul,
  • fumatul,
  • consumul excesiv de alcool.

Consumul de carne crește riscul de Alzheimer

Pe lângă cele menționate, cercetătorii sunt de părere că și alimentația poate avea un rol în apariția demenței și tot mai multe studii se concentrează în această direcție. O echipă de cercetători a examinat mai multe studii ecologice multicentrice – care investighează legăturile dintre factorii de mediu și apariția bolilor în diferite populații – și o serie de studii observaționale prospective și transversale, în care indivizii sunt monitorizați fără intervenții directe din partea cercetătorilor. Această abordare a avut scopul de a evalua impactul diferitelor modele de alimentație asupra riscului de a dezvolta boala Alzheimer.

Conform rezultatelor din studiile ecologice, s-a observat o corelație între consumul de carne și numărul crescut de persoane afectate de Alzheimer. Potrivit concluziei oamenilor de știință, consumul de carne reprezintă cel mai important factor de risc, din punct de vedere al alimentației, asociat cu apariția bolii Alzheimer.

Inflamația cronică poate deteriora neuronii

De asemenea, carnea roșie este o sursă importantă de acid arahidonic, cunoscut pentru proprietățile sale proinflamatorii care pot juca un rol important în evoluția bolii Alzheimer.

Inflamația cronică și persistentă în creier poate fi un factor care agravează deteriorarea neuronilor și poate contribui la dezvoltarea bolii Alzheimer. De asemenea, moleculele inflamatorii pot afecta celulele nervoase, declanșând un răspuns inflamator în creier, ceea ce poate duce la deteriorarea și moartea acestora.

În plus, inflamația are capacitatea de a influența modificările la nivelul proteinelor din creier, cum ar fi proteina tau. Această proteină are un rol esențial în structura celulelor nervoase. În condiții normale, proteina tau susține structura și funcționarea acestor celule.

Dieta care scade cu aproape 50% riscul de demență

Studiile observaționale au examinat o serie de modele alimentare, inclusiv:

  • dieta occidentală,
  • dieta mediteraneană,
  • dieta DASH,
  • dieta MIND.

Dieta occidentală este caracterizată printr-un consum ridicat de alimente hipercalorice și sărace în nutrienți, cum ar fi cele de tip fast-food, băuturile carbogazoase și mâncărurile ultra-procesate. Aceste alimente sunt, de asemenea, bogate în zaharuri adăugate, sare și grăsimi saturate.

Dieta mediteraneană pune accent pe consumul de cereale integrale, legume, fructe, nuci și pește, plus cantități mici de carne, ouă, lactate și alcool. Dieta DASH este similară, dar încurajează consumul de produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Ambele presupun limitarea consumului de grăsimi saturate, carne roșie și zaharuri.

Dieta MIND este o adaptare a acestor două planuri alimentare, dar se concentrează pe recomandări zilnice și săptămânale pentru diferitele grupuri de alimente.

Rezultatele studiilor au scos la iveală că cel mai mic risc de Alzheimer îl au persoanele care urmează o dietă mediteraneană, respectiv 46%. Pentru dieta MIND, riscul relativ e de de 47%, iar pentru dieta DASH de 61%.

„Studiul arată clar că adoptarea unui plan alimentar de tip mediteranean, care pune accentul pe fructe, legume, leguminoase, nuci, cereale integrale și reducerea consumului de carne roșie, grăsimi saturate și alimente ultra-procesate, este asociată cu un risc mai mic de Alzheimer,” a subliniat dr. Emer MacSweeney, neuroradiolog în SUA.

De ce sunt atât de sănătoase dietele vegetariene

Dietele vegetariene sunt recunoscute pentru beneficiile pe care le au asupra microbiomului intestinal, adică asupra comunității de bacterii și microorganisme care trăiesc în intestinul uman. Iar microbiomul intestinal comunică cu sistemul nervos central. Unele cercetări au demostrat chiar că bacteriile bune din intestine au capacitatea de a crește producția de neurotransmițători (mesagerii chimici din creier) precum serotonina, dopamina, acidul gamma-aminobutiric (GABA) și acetilcolina, influențând direct activitatea creierului. Pentru că neurotransmițătorii enumerați sunt direct implicați în apariția bolilor neurodegenerative sau tulburărilor neurologice, creșterea nivelului lor poate fi extrem de benefică.

Dr. Heather M. Snyder, vicepreședinte al Asociației Alzheimer din SUA, a explicat că există studii care indică faptul că persoanele care prezintă niveluri mai mari de beta-amiloid în creier (o marcă specifică a bolii Alzheimer) tind să aibă și concentrații mai mari de bacterii intestinale asociate cu inflamația creierului.

Cu toate acestea, nu este clar dacă aceste modificări în microbiomul intestinal sunt direct asociate cu declinul cognitiv specific care apare odată cu progresia bolii Alzheimer. Este necesară desfășurarea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine această relație și pentru a stabili dacă schimbările în microbiomul intestinal contribuie la manifestările cognitive ale bolii Alzheimer. Dietele vegetariene au fost asociate și cu o reducere a inflamației în organism, iar acest aspect poate avea o legătură directă cu concluziile studiului.

Legumele cu frunze verzi, fructele și legumele colorate, leguminoasele, nucile, acizii grași Omega-3 și cerealele integrale sunt considerate a fi benefice în prevenirea bolii Alzheimer, conform observațiilor făcute de neuroradiologul Emer MacSweeney.

Aceste alimente sunt bogate în compuși care au proprietăți antiinflamatorii și antioxidante, considerați a fi utili în reducerea factorilor de risc asociați declanșării sau progresiei bolii Alzheimer.

Nutrienții din aceste alimente, cum ar fi vitaminele, mineralele, antioxidanții și acizii grași esențiali, contribuie la menținerea sănătății creierului și a sistemului nervos. Aceste substanțe ajută la combaterea proceselor inflamatorii și la reducerea stresului oxidativ și al rezistenței la insulină, fenomene care sunt considerate a fi implicate în declanșarea și evoluția bolii Alzheimer.

Alte măsuri preventive

Deși dieta este unul dintre factorii importanți în prevenția bolii Alzheimer, adoptarea unui stil de viață sănătos care include activitate fizică regulată, exerciții cognitive, gestionarea stresului și conexiunile sociale pot fi esențiale în menținerea sănătății creierului și reducerea riscului de a dezvolta această formă de demență.

„Îmbunătățirea dietei reprezintă prima linie de apărare a sănătății creierului. Pe lângă alimentație, continuarea procesului de învățare și stimularea mentală mențin activitatea creierului la cote înalte. Exercițiile fizice, de asemenea, sunt esențiale, deoarece contribuie la stimularea unui factor neurotrofic important pentru memoria pe termen scurt. În plus, reducerea nivelului de stres și anxietate poate aduce îmbunătățiri semnificative în funcționarea cognitivă”, a subliniat dr. Steve Blake, unul dintre autorii studiului.

Sursa foto:Dreamstime.com

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 2125

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *