Cazul tinerelor din Hunedoara care s-au sinucis; câți români își curmă anual viața / Județele cu cele mai mari rate de suicid

Ciprian Iftimoaei, directorul adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi a realizat în 2023 o analiză a suicidului în România, pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, aferente perioadei 2011-2020. Barbat sarind de pe o

Ciprian Iftimoaei, directorul adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi a realizat în 2023 o analiză a suicidului în România, pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, aferente perioadei 2011-2020.

Barbat sarind de pe o stancaFoto: Liam Norris/Cultura RM / DPA / Profimedia

Lucrarea, beneficiind de supervizarea şi aportul profesorului Octavian Groza de la Facultatea de Geografie şi Geologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, împreună cu Vicenţiu-Robert Gabor de la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, a fost publicată în Revista Română de Statistică.

„Obiectivul cercetării a fost de a descrie incidenţa (rata) sinuciderilor în ţara noastră ţinând cont de două dimesiuni: spaţialitatea şi temporalitatea. Noi nu ne-am propus să cercetăm cauzele care determină sinuciderea ci să completăm un gol în cunoaşterea acestui fenomen, aducând în atenţie coordonatele geostatistice ale suicidului în România (2011-2020)”, spune profesorul într-un interviu acordat BZI.ro

În 2011-2020 s-au înregistrat un număr total de 21.252 de sinucideri, valoare echivalentă populaţiei municipiului Moineşti

Chiar dacă rata naţională a suicidului plasează România într-o poziţie rezonabilă în ierarhia globală, pierderile (şi efectele acestora) nu sunt deloc neînsemnate, spune autorul. La pierderile datorate sinuciderilor se adaugă cele cauzate de accidentele rutiere, accidentele de muncă etc., toate acestea contribuind la scăderea populaţiei, evident într-o măsură mai mică faţă de acţiunea la nivel macro a unor factori sociodemografici şi economici (migraţia externă, scăderea fertilităţii).

Vezi mai jos un interviu cu autorul studiului:

Printre regiunile de dezvoltare, cea mai ridicată rată medie a sinuciderilor a fost înregistrată de regiunea Centru, cu o medie de 15,40 sinucideri la 100.000 de locuitori. Locul său fruntaş este cauzat de o puternică dimensiune culturală, fapt evidenţiat mai clar la analiza situaţiei pe judeţe şi încă şi mai clar la cea la scară comunală. Regiunea Nord-Est, cu o valoare medie de 12,58 sinucideri la 100.000 de locuitori, o talonează îndeaproape, iar o analiză a factorilor responsabili ar scoate probabil în relief rolul poziţiei orientale, periferice, combinat cu acela al unui mediu economic auster. Cele mai mici valori aparţin regiunilor Bucureşti-Ilfov şi Vest, cu rate medii de 4,69 şi respectiv de 9,26 sinucideri la 100.000 de locuitori.

Cele mai mari rate de suicid au fost înregistrate de Harghita, Covasna, Mureş și Satu Mare

În ceea ce priveşte clasamentul incidenţei sinuciderilor pe judeţe, cele mai mari rate medii au fost înregistrate de Harghita (26,72), Covasna (23,99), Mureş (18,21), bloc spaţial compact cărora li se adaugă judeţul Satu Mare (17,09). Asocierea celor patru judeţe în fruntea eşalonului superior al ierarhiei este explicată prin distribuţia geografică a populaţiei de etnie maghiară.

Judeţele cu cele mai mici rate medii pentru intervalul de analiză s-au clasat, în ordine, astfel: Bucureşti (4,28), Ilfov (6,46), Timiş (7,4), Dâmboviţa (8,04) şi Vâlcea (8,23). Dinamica judeţeană generală evidenţiază tendinţa de descreştere, doar judeţul Harghita păstrând o oarecare stabilitate a valorilor ratei la capetele intervalului celor zece ani.

Între starea de sănătate a unei populaţii şi tendinţele ei suicidare, există o legătură de asociere, cu variaţii de la o regiune, la alta

Această legătură conjecturală poate fi testată prin corelarea ratelor de mortalitate cu ratele de sinucidere şi teritorializarea acestora. Pe baza statisticilor oficiale se poate evidenţia o corelaţie pozitivă între indicatorii stării de sănătate a populaţiei şi ratele de sinucidere.

Excepţiile pot fi explicate prin alţi factori sociali, economici sau culturali: ocuparea, şomajul, sărăcia, consumul de alcool şi/sau de droguri, violenţa domestică, secularizarea etc. În general, se apreciază faptul că schimbările sociale bruşte sau perioadele de criză vulnerabilizează oamenii, iar unii dintre aceştia sunt mai predispuşi la comportamente suicidale (auto-distructive) într-o măsură mai mare ca alţii.

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1254

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *