De la începutul acestui an, românii care au rețete compensate pentru medicamente mai scumpe de 300 de lei riscă să nu le mai găsească în farmacii. Aceste medicamente – adresate de cele mai multe ori pacienților cu boli cronice – se găseau tot mai greu și până acum, însă farmaciștii acuză faptul că, de la 1 ianuarie 2024, statul le-a pus o nouă piedică, iar multe dintre farmacii nu mai au și nu vor mai avea niciun interes comercial să aducă aceste produse. Oricât de paradoxal ar suna, cu cât medicamentele sunt mai scumpe, cu atât ele sunt mai nerentabile financiar pentru farmacii, în contextul în care domeniul farmaceutic este unul extrem de strict reglementat, explică Bogdan Chiriac, președintele Asociației Farmaciilor și Farmaciștilor din România, într-un interviu acordat HotNews.ro.
La farmacieFoto: Viorel Dudau | Dreamstime.com
„Cheia problemei privind lipsa medicamentelor este la statul român, nu la farmacii”
În țara noastră, ne-am obișnuit ca anumite medicamente să lipsească pentru perioade lungi din farmacii, iar pentru pacienții să existe riscul de a nu putea continua tratamentul. Pe rețelele sociale și în presă ajung adesea povești despre bolnavi cronici care își cumpără medicamentele din străinătate, deoarece în România ele sunt de negăsit.
Cheia acestor probleme nu se află însă la farmacii, așa cum poate mulți dintre pacienți ar fi tentați să creadă, fiind primul loc unde se adresează în căutarea medicamentelor, ci la autorități, afirmă Bogdan Chiriac, președintele Asociației Farmaciilor și Farmaciștilor din România.
„Ar trebui să se ajungă la o soluție pentru a se acoperi necesarul de medicamente al țării sau mare parte din acest necesar. Cred că atâta timp cât există voință, putem identifica soluții împreună cu autoritățile competente din domeniu. În momentul de față se știe foarte clar care sunt stocurile din farmacii, care sunt stocurile din depozite, câte medicamente intră în țară, câte se exportă, ce se prescrie pe rețete, ce se onorează din acele prescripții. Atât farmaciile cât și depozitele raportează către autorități toate aceste informații. Trebuie făcută o analiză prin care să se calculeze clar pentru fiecare substanță și fiecare concentrație, raportul dintre numărul de unități prescrise pe rețetă si numărul de unități eliberate în farmacii. Acolo unde există diferențe mari între aceste valori trebuie identificată cauza și găsite soluțiile legale pentru corectarea acestei anomalii. Noi suntem deschiși în a sprijini orice demers al autorităților în acest sens și ne exprimăm în mod public dorința de a participa la grupuri de lucru prin care să identificăm soluții împreună.”, declară Bogdan Chiriac pentru HotNews.ro.
Medicamentele lipseau și până acum din diverse motive, în special cele scumpe, dar de la 1 ianuarie 2024, farmaciștii susțin că statul le-a pus o nouă piedică: impozitul de 1% pe cifra de afaceri.
De la 1 ianuarie 2024, statul român a impus un impozit de 1% pe cifra de afaceri companiilor a căror cifră de afaceri depășește 50 de milioane de euro. Legea a fost deja promulgată și produce efecte de la începutul anului. În cazul farmaciilor, și pacienții riscă să fie foarte afectați, arată Bogdan Chiriac, în interviul acordat HotNews.ro.
Bogdan Chiriac, președintele Asociației Farmaciilor și Farmaciștilor din România / Foto: Arhiva personală Bogdan Chiriac
Adaosul comercial al farmaciilor la medicamentele mai scumpe de 300 de lei, limitat de stat la 35 de lei
De la 1 ianuarie, practic, cu cât un medicament este mai scump, cu atât el devine mai nerentabil pentru farmacia care îl eliberează, explică Bogdan Chiriac: „Dacă farmacia depășește pragul de 50 de milioane de euro pentru cifra de afaceri, trebuie să plătească impozit de 1% pe cifra de afaceri, adică 1% din ceea ce încasează. Dacă vorbim, spre exemplu, despre un medicament de 3.500 de lei, pentru care farmacia are un adaos fix de 35 de lei, doar impozitul pe care trebuie să-l plăteasca prin vânzarea acestui produs este 35 lei, fără a lua în calcul nici un alt cost (salarii, chirii, cost de finanțare, etc.). Practic și până acum medicamentele scumpe se vindeau în pierdere, însă noul impozit va face ca pierderea să fie și mai mare cu cât medicamentul este mai scump, iar o parte din farmacii cu siguranță nu le vor mai putea elibera.”
De ce adaosul comercial la aceste medicamente este fix? Domeniul farmaceutic este unul strict reglementat de către stat: indiferent dacă un medicament costă 300 de lei, 1.000 de lei, 3.000 de lei sau 10.000 de lei, adaosul farmaciei este de 35 de lei. Farmacia nu are dreptul de a crește pretul medicamentelor pentru a putea acoperi costul noului impozit.
Care este problema adusă de impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile a căror cifră de afaceri depășește 50 de milioane de euro? Potrivit lui Bogdan Chiriac, farmaciile vor fi descurajate să mai ruleze medicamente scumpe care, pe de o parte, le-ar ajuta să atingă această cifră de afaceri, dar pe de altă parte, vor înapoia sub formă de impozit mai mult decât obțin din adaosul comercial în cazul lor: „Problema este că sunt medicamente care costă zeci de mii de lei. Practic, la un medicament de 10.000 de lei cutia, impozitul ar fi 100 de lei, adaosul 35 de lei, deci farmacia ar pierde 65 de lei.”
„Și, în plus, dincolo de impozitul acesta care se dorește să se introducă acum, farmacia, trebuie să își acopere toate costurile operaționale. Pentru ca acel produs să ajungă în gestiune și mai departe să fie eliberat către pacient, există un întreg proces – el trebuie comandat, trebuie stocat, trebuie plătit, trebuie transportat dintr-o parte în alta. Toate acestea sunt costuri”, adaugă președintele Asociației Farmaciilor și Farmaciștilor din România.
În aceste condiții, există riscul ca farmaciile să nu mai fie interesate să mai aducă astfel de medicamente, care costă peste 300 de lei: „ Dacă prin vânzarea medicamentelor scumpe o farmacie ajunge să depășească pragul de 50 de milioane de euro, iar dacă nu le-ar vinde ar rămâne sub prag, este foarte posibil ca acele companii de mijloc sau care sunt în zona aceasta de risc să renunțe să le mai ruleze. Pentru că, practic, ele cresc cifra de afaceri, dar profitabilitatea oricum este mică sau negativă în cazul lor. Atât timp cât nici nu câștigi prin vânzarea lor și în plus riști să plăteși și impozit suplimentar pentru toată cifra de afaceri, nu doar pentru diferența cu care este depășit pragul de 50 de milioane de euro, cu siguranță vor fi firme care vor încerca să reducă rulajele lor. Nu are sens să încerci să crești vânzarea, iar în cele din urmă să îți scadă profitul.”
Întrucât domeniul distribuției și comercializării de medicamente este unul foarte reglementat, s-a încercat corectarea acestei situații prin introducerea unui nou prag de adaos, însă doar pentru distribuitorii de medicamente, nu și pentru farmacii. În data de 20 decembrie a fost publicat in transparență decizională pe site-ul Ministerului Sănătății un Proiect de Ordin privind modul de calcul al prețurilor maximale ale medicamentelor, care prevede introducerea unei noi cote de adaos pentru medicamentele peste 1.500 lei, însă doar pentru calcularea prețului de distribuție. „Este imperios necesar ca și pentru farmacii să existe un adaos procentual pentru medicamentele scumpe, altfel există riscul real și iminent ca medicamentele scumpe să nu mai poată fi comercializate, iar pacienții să nu mai poată continua tratamentul”, afirmă Bogdan Chiriac, președintele Asociației Farmaciilor și Farmaciștilor din România.
La farmacie / Foto: Viorel Dudau | Dreamstime.com
De ce medicamentele scumpe nu se găsesc în toate farmaciile?
O altă problemă pentru farmacii este că medicamentele scumpe presupun și un cost de finanțare: „Momentul dintre perioada achiziției produsului și momentul decontării de către stat este, în cel mai fericit caz, de 90 de zile – asta se întâmplă atunci când nu există nici cea mai mică întârziere în decontare. Ei bine, acest număr de zile trebuie finanțat într-un fel. Dacă ai limită de credit la furnizor, iar acesta îți acordă și un termen de plată care oarecum să se suprapună cu intervalul de 90 de zile până în momentul decontării, este bine. Dar acel termen de plată trebuie garantat într-un fel, pentru că niciun furnizor nu merge pe încredere. În momentul de față Casele de Asigurări de Sănătate au întârziat plata facturilor către farmacii cu peste 30 de zile, ceea ce ne pune într-o situație extrem de delicată. Cu cât eliberezi mai multe medicamente pe rețetă, cu atât ești mai afectat.”
„Garanțiile pe care le poate oferi o societate sunt limitate. Iar dacă, la un moment dat, limita de credit devine insuficientă pentru rulajele farmaciei, prima dată se va renunța la aprovizionarea medicamentelor scumpe. Atât timp cât farmacia este pusă în fața unei alegeri, va prefera sa aducă medicamentele de rulaj, cum sunt cele pentru răceala sau pentru digestie, pentru care prețul nu este impus, ci este stabilit de piață, și pentru care încasează contravaloarea lor pe loc, nemaifiind nevoită să aștepte decontarea Casei de Asigurări. Practic, în loc să ofere tratamentul scump unui singur pacient pentru care adaosul este 35 de lei, alege să ofere tratament altor zeci de pacienți cu produse mai ieftine, dar al căror adaos total este mai mare de 35 de lei.”, explică Bogdan Chiriac.
Un alt risc apare pentru farmacie atunci când are un singur pacient pentru un produs foarte scump. Sunt foarte multe medicamente care conțin 28 de comprimate / cutie, ceea ce înseamnă că pentru eliberarea unei rețete pentru 30 de zile este nevoie de o cutie si 2 comprimate. Dacă la un momentdat pacientul alege să ia tratamentul dintr-o altă farmacie, sau în cel mai nefericit caz decedează, farmaciei îi va expira în stoc cutia începută, iar pierderea poate fi de zeci de mii de lei.
Riscul de a lucra cu medicamente scumpe: „Dacă din neatenție se deteriorează un medicament foarte scump, lucrezi ani de zile pentru a recupera costul lui”
Apoi, Bogdan Chiriac subliniază că nici riscul de a lucra cu aceste medicamente nu este de neglijat: „În momentul în care ai un produs scump pe raft, este suficient ca doamna îngrijitoare să fie neatentă o singură dată când șterge praful, să scape flaconul pe jos deteriorândul. Câte medicamente cu 35 de lei adaos trebuie să eliberezi pentru a recupera această pierdere?”
Trăgând linie, în cazul farmaciilor „vorbim despre un domeniu foarte reglementat, și este bine să fie așa. Fiind un domeniu de interes public, este normal ca medicamentele să aibă prețuri impuse, să existe reguli clare, stricte, astfel încât pacientul să aibă acces la tratament, indiferent de condiția lui socială. Este normal să existe sistemul asigurărilor de sănătate, iar statul să controleze prețul medicamentelor. Este un sistem bun, însă perfectibil. Practic, este încurajat rulajul produselor ieftine, la care să aibă acces o parte cât mai mare a populației, iar aceasta nu este o idee rea. Doar că legile nu au ținut pasul cu timpurile, grila aceasta cu 35 de lei adaos la produsele de peste 300 de lei este de foarte mulți ani. La momentul respectiv, poate că adaosul acesta era rezonabil, neavând atât de multe produse scumpe ca în momentul de față. Acum avem produse de zeci de mii de euro, iar acest adaos nu poate susține comercializarea lor în farmacii.”, arată președintele Asociației Farmaciilor.
La farmacie / Foto: Softdreams | Dreamstime.com
„Nu putem fi penalizați că nu facem profit în condițiile în care statul este cel care impune prețul de vânzare”
„Ceea ce nu este în regulă, cel puțin în momentul de față, este că sistemul acesta în care de fapt totul este reglementat îți oferă foarte puțin spațiu de manevră. Nu este corect să să fim suprataxați prin impozit pe cifra de afaceri, în condițiile în care nu este vina noastră că nu facem profit – atât timp cât statul impune prețul maxim cu care poate vinde farmacia medicamentele eliberate pe rețetă, nu ai ce costuri să reduci sau cum să crești consumul pentru produsele care nu au preț impus, astfel încât să ajungi să dublezi profitul. În momentul de față rentabilitatea unei farmacii este in jur de 3%. Pentru ca o societate să nu fie impactată de introducerea impozitului pe cifra de afaceri trebuie să aibă profitabilitate de 6,25%. Deci farmaciilor care au cifra de afaceri peste 50 de milioane de euro li se va dubla impozitul pe care il plătesc.”, adaugă Bogdan Chiriac.
El mai spune și că „această impozitare pe cifra de afaceri nu este neapărat o idee rea – probabil s-a dorit taxarea companiilor care mută profitul în afara țării pentru a nu plăti impozit aici. Dar existau și până acum instrumente prin care statul putea să verifice aceste lucruri. Din păcate masura are un impact puternic negativ și asupra companiilor cu capital 100% românesc, care nu au tranzacții internaționale, deci tot profitul rămâne și este taxat în țară. Noi am constatat că, de când s-a lansat această idee despre impozitare cifrei de afaceri, ne-a crescut rulajul în ultimele 2-3 luni, cu 30% la produsele scumpe și foarte scumpe. Ceea ce poate însemna că sunt farmacii care au decis să nu le mai aducă.”
Farmaciștii nu știu ce se va întâmpla anul acesta cu medicamentele scumpe
Președintele Asociației Farmaciilor arată că nu știe, în acest moment, ce se va întâmpla în 2024 cu medicamentele scumpe: „Nu știu ce se va întâmpla anul acesta. Este o situație foarte delicată, pentru că întotdeauna când vorbim despre medicamentele scumpe sunt probleme cu care ne confruntăm. Până la urmă scopul comun al nostru, al producătorilor, al distribuitorilor și nu în ultimul rând al statului este acela de a furniza tratament pacienților. Sperăm ca în final să se gasească cea mai bună soluție pentru îndeplinirea acestui deziderat.”
„Unele farmacii sunt afaceri de familie 100% românești. La noi contează foarte mult latura etică, morală, de ajutare a pacientului, dar în același timp trebuie să avem grijă și ca business-ul să fie sustenabil. Nu este atât de simplu să le îmbini și să ai un mix bun. Există o relație între farmacie și pacient, în ambele sensuri: farmacia simte că are responsabilitatea de a oferii medicamentele lună de lună, cunoscând pacientul și istoricul lui, iar în același timp pacientul are încredere și se bazează pe farmacist că va reuși să îi aducă medicamentele de care depinde viața lui.. Este tragic atunci când, din diverse motive, nu poți onora acest angajament.”, încheie Bogdan Chiriac.
Foto: Dreamstime.com.
