Hipertensiunea arterială a ajuns în topul listei factorilor care predispun la demență, potrivit cercetărilor recente. Alți potențiali declanșatori ai bolii, precum fumatul și lipsa educației, au scăzut în importanță datorită intervențiilor la nivel de populație, însă prevalența bolilor cardiovasculare continuă să crească, atrag atenția experții.
Sănătatea cardiovasculară are un impact semnificativ asupra riscului de demență. Factori precum hipertensiunea arterială, obezitatea și diabetul, care afectează starea inimii și a vaselor de sânge, au devenit din ce în ce mai importanți în evaluarea riscului de boli neurodegenerative. Aceasta e concluzia cercetătorilor de la University College London (UCL), din Marea Britanie, care au analizat 27 de lucrări despre demență cu date colectate pe o perioadă de peste 70 de ani.
Demența afectează un număr considerabil de persoane din întreaga lume. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că, în prezent, aproximativ 55 de milioane de oameni trăiesc cu demență, iar acest număr ar putea să se tripleze până în 2050, ajungând la 152 de milioane. Această creștere dramatică este alimentată de îmbătrânirea populației, dar și de obiceiurile nesănătoase care contribuie la dezvoltarea bolii.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, fiind responsabilă pentru 60% până la 70% din totalul cazurilor. Această boală neurodegenerativă afectează memoria, gândirea și comportamentul, având un impact profund asupra calității vieții pacienților și a familiilor acestora. Alte forme de demență includ demența vasculară, demența cu corpi Lewy și demența frontotemporală.
Factorii de risc modificabili au o influență semnificativă asupra creșterii numărului de cazuri de demență. Printre aceștia se numără hipertensiunea arterială, obezitatea și diabetul. Gestionarea eficientă a factorilor de risc poate contribui la reducerea cu aproximativ 40% a cazurilor de demență, conform unui raport din 2020 al Comisiei Lancet.
Hipertensiunea arterială și riscul de demență
Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare și reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea demenței. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 1,28 miliarde de oameni, cu vârste între 30 și 79 de ani, suferă de hipertensiune arterială la nivel global. În România, prevalența hipertensiunii arteriale este alarmantă. Potrivit Societății Române de Hipertensiune, aproximativ 48% din populația adultă suferă de această afecțiune, iar dintre aceștia doar 68% sunt diagnosticați și doar 59% sunt tratați. În ciuda eforturilor continue de gestionare a hipertensiunii arteriale, rata acestei boli rămâne ridicată.
Hipertensiunea arterială are un impact direct asupra sănătății creierului. Creșterea presiunii arteriale deteriorează vasele de sânge din creier, contribuind la formarea plăcilor de aterom și la reducerea fluxului de sânge la nivel cerebral. Aceste modificări duc la afectarea neuronilor și la o creștere a riscului de apariție a bolii Alzheimer și a altor tipuri de demență.
În plus, hipertensiunea arterială poate duce la mici accidente vasculare cerebrale, care, în timp, cauzeză deteriorarea cognitivă.
Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la University College London (UCL) și publicat în The Lancet Public Health, a analizat 27 de lucrări despre demență cu date colectate pe o perioadă de peste 70 de ani. Acest studiu a evidențiat că hipertensiunea, obezitatea și diabetul sunt factori de risc majori pentru demență. Potrivit dr. Naaheed Mukadam, autorul principal al studiului, factorii de risc cardiovasculari au devenit tot mai importanți în determinarea riscului de demență și necesită o acțiune mai țintită pentru prevenirea acestei afecțiuni.
Gestionarea adecvată a tensiunii arteriale, cu ajutorul tratamentului și al modificărilor stilului de viață, poate reduce semnificativ riscul de demență.
Obezitatea și diabetul, strâns legate de sănătatea inimii
Obezitatea și diabetul sunt alte două afecțiuni care influențează sănătatea cardiovasculară și cresc riscul de demență. Obezitatea, definită printr-un indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mare, a atins proporții epidemice. Conform OMS, prevalența obezității la nivel mondial s-a dublat din 1990, peste 800 de milioane de adulți fiind afectați. În România, două din 100 de persoane se aflau în evidența medicală cu diagnosticul de obezitate în anul 2022, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.
Diabetul, în special diabetul de tip 2, este strâns legat de obezitate și reprezintă un alt factor de risc important pentru demență. Conform International Diabetes Federation, 537 de milioane de adulți trăiesc cu diabet, la nivel mondial și se prognozează că numărul va ajunge la 783 de milioane până în 2045. În România, prevalența diabetului este de aproximativ 11%, peste 1,5 milioane de persoane fiind afectate.
Obezitatea și diabetul contribuie la riscul de demență prin mecanisme similare hipertensiunii. Aceste boli duc la inflamație cronică și stres oxidativ, care afectează sănătatea cerebrală și favorizează dezvoltarea patologiilor asociate demenței. Controlul greutății și menținerea glicemiei în limite normale sunt esențiale pentru prevenirea demenței și a altor complicații.
Alți factori de risc pentru demență
Pe lângă bolile cardiovasculare, există și alți factori de risc care contribuie la dezvoltarea demenței. Printre aceștia se numără vârsta înaintată, genetica, lipsa educației, fumatul și nivelul scăzut de activitate fizică.
Vârsta este cel mai mare factor de risc pentru demență. Riscul de a dezvolta demență se dublează la fiecare cinci ani după vârsta de 65 de ani. Întrucât speranța de viață crește la nivel global, numărul persoanelor în vârstă și, implicit, numărul cazurilor de demență, este așteptat să crească.
Genetica joacă, de asemenea, un rol important. Persoanele cu antecedente familiale de demență prezintă un risc mai mare de a dezvolta această boală. Anumite mutații genetice, precum cele ale genelor APP, PSEN1 și PSEN2, sunt asociate cu un risc crescut de Alzheimer familial, o formă rară de demență care apare de obicei înainte de vârsta de 65 de ani.
Educația este un factor de risc modificabil care a scăzut în importanță în ultimele decenii. Studiile arată că un nivel mai ridicat de educație poate proteja împotriva demenței prin crearea unei „rezerve cognitive” care ajută creierul să reziste mai bine în fața deteriorării. În multe țări, îmbunătățirea accesului la educație a contribuit la reducerea riscului de demență.
Fumatul este un alt factor de risc important pentru demență. Nicotina și alte substanțe chimice din țigări afectează vasele de sânge și cresc riscul de boli cardiovasculare, care la rândul lor predispun la demență. Campaniile de renunțare la fumat și politicile stricte privind fumatul în spațiile publice au ajutat la scăderea prevalenței fumatului, reducând astfel acest factor de risc.
Lipsa activității fizice este un alt element predispozant modificabil pentru demență. Exercițiile fizice regulate au multiple beneficii pentru sănătatea cardiovasculară și cerebrală, inclusiv reducerea inflamației și îmbunătățirea fluxului sanguin către creier. Un stil de viață activ poate contribui semnificativ la reducerea riscului de demență.
