Instanța supremă a decis să le deconteze magistraților costurile pentru ochelarii de vedere. Decizia, luată după ce purtătoarea de cuvânt a CSM a dat instanța în judecată și a câștigat, în baza unei hotărâri a CJUE

Înalta Curte de Casație și Justiție le va deconta angajaților cheltuielile pentru ochelarii de vedere, în baza unei hotărâri din decembrie 2022 a Curții de Justiție a UE prin care angajatorii sunt obligați să asigure ochelari de vedere salariaților care lucrează în fața unui monitor. Instanța supremă aduce, printre argumente, preîntâmpinarea „unui fenomen litigios şi stingerea litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată cu acest obiect”. Aceasta, după ce, recent, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Superior al Magistraturii, Daniela Stăncioi, a dat în judecată statul pentru a-i deconta ochelarii și a câștigat procesul.

Președintele ICCJ, Corina Corbu, a decis, printr-un ordin, ca angajaților instanței supreme să le fie decontată contravaloarea ochelarilor.

Cât li se va deconta magistraților pentru ochelarii de vedere

Ce prevede ordinul:

• „Personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cărui activitate implică utilizarea unui echipament cu monitor beneficiază, la recomandarea medicului oftalmolog şi în baza prescripţiei emise de acesta, de aparate necesare corecţiei vizuale.
• Decontarea în cazul preschimbării lentilelor necesare corecţiei vizuale se face la modificarea diagnosticului iniţial.
• În cazul în care diagnosticul rămâne neschimbat, decontarea preschimbării ochelarilor de vedere se face o dată la 2 ani, iar a lentilelor de contact recomandate expres de medicul oftalmolog prin prescripţia eliberată, integral sau succesiv, pentru intervalul de 2 ani.
• Suma maximă care se suportă din bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru aparatele necesare corecţiei vizuale include taxa pe valoarea adaugată şi se calculează după cum urmează:
• a) plafon maxim de 2.500 lei, pentru lentilele aferente aparatelor necesare corecţiei vizuale;
• b) plafon maxim de 500 lei, pentru ramele aferente ochelarilor de vedere;
• c) costul manoperei;
• d) contravaloarea examenului medical, după caz.
• În situaţia în care valoarea facturii este mai mică decât plafonul prevăzut, se decontează valoarea facturii, iar în situaţia în care valoarea facturii este mai mare decât plafonul prevăzut, se decontează valoarea acestuia.
• În toate cazurile, decontarea aparatelor necesare corecţiei vizuale vizează specificaţiile şi caracteristicile produsului, astfel cum este acesta descris în prescripţia emisă de medicul oftalmolog.
• Compartimentul de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ţine evidenţa angajaţilor care beneficiază de decontarea aparatelor de corecţie speciale în vederea respectării condiţiilor şi termenelor de preschimbare a acestora.
• Prezentul ordin se comunică Compartimentului de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi Departamentului economico-financiar şi administrativ şi se aduce la cunoştinţa personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
• Se recomandă ordonatorilor secundari de credite să întocmească proceduri operaţionale pentru decontarea contravalorii aparatelor de corecţie speciale care să fie aplicabile şi ordonatorilor teţiari de credite.
• Decontarea cheltuielilor determinate de achiziţionarea aparatelor de corecţie speciale se face cu încadrarea în plafoanele prevăzute.
• Departamentul economico-financiar si administrativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justitie va întocmi şi va comunica ordonatorilor secundari de credite o procedură de alocare a sumelor destinate decontării aparatelor de corectie speciale”.

Instanța supremă arată că, printre altele, a luat acestă decizie „în vederea preîntâmpinării unui fenomen litigios referitor la decontarea aparatelor de corecţie speciale, precum şi pentru stingerea litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată cu acest obiect”.

Purtătoarea de cuvânt a CSM a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a câștigat. Ce avere are

Surse oficiale spun că au existat discuții în acest sens cu președinții curților de apel, în condițiile în care mai mulți magistrați au dat în judecată instanțele, cerând decontarea ochelarilor de vedere.

Purtătoarea de cuvânt a CSM, Daniela Stăncioi, este unul dintre magistrații care au dat în judecată instanța și au câștigat, în baza deciziei CJUE prin care angajatorii sunt obligați să asigure ochelari de vedere salariaților care lucrează în fața unui monitor. Judecătoarea, detașată de la Curtea de Apel București la CSM, a cerut în instanță decontarea costurilor pentru ochelarii de vedere, iar în luna martie a câștigat procesul, decizia fiind pronunțată de Tribunalul Argeș. Hotărârea prin care judecătoarea a obținut decontarea sumei de 2.331 de lei pentru ochelarii de vedere nu este definitivă, însă este executorie.

În anul fiscal 2022, purtătoarea de cuvânt a CSM a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie, a scris defapt.ro. Potrivit declarației de avere, i se decontează diurnă și transport: peste 36.000 de lei pe an, în 2022.

Judecătoarea a menționat în declarația de avere bijuterii de 11.000 de euro și peste 315.000 de lei în conturi. Din 2019, ea conduce un Audi A5.

Ce a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene

În decembrie 2022, un avocat din Cluj a reușit să obțină o decizie favorabilă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care angajatorii sunt obligați să asigure ochelari de vedere salariaților care lucrează în fața unui monitor.

CJUE a decis că ochelarii de vedere pentru cei care lucrează la un monitor trebuie furnizați de către angajator sau acesta să ramburseze cheltuielile aferente, nefiind suficientă plata unui spor general la salariu către angajat.

Anunțul privind această decizie pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost făcut atunci de către asociația VeDem Just, care preciza că articolul 9 din Directiva 90/270/CEE are ca obiectiv protejarea ochilor și a vederii lucrătorilor, în special dreptul acestora de a primi aparate de corecție speciale, specifice lucrului în cauză, dacă rezultatul testului prevăzut la alineatul (1) al acestui articol 9 sau cel al examenului prevăzut la alineatul (2) al articolului 9 menționat fac necesare aparatele respective. Ca urmare, Curtea a decis:

• „Prin „aparate de corecție” se înțelege nu doar ochelarii, ci și alte tipuri de aparate susceptibile să corecteze sau să prevină dificultățile vizuale;
• Dificultățile vizuale care conduc la dreptul unui angajat de a beneficia de un aparat de corecție special nu trebuie să fi fost cauzate în mod necesar de lucrul la monitor;
• Ochelarii nu trebuie să fie utilizați exclusiv la locul de muncă sau în exercitarea unor sarcini profesionale;
• În legea națională se poate prevedea că lucrătorul poate alege fie să obțină direct de la angajatorul său un aparat de corecție special, fie să suporte el costul și să obțină apoi rambursarea de la angajator;
• Un spor general la salariu, plătit în mod permanent pentru condiții grele de muncă, nu acoperă cheltuielile suportate de lucrătorul în cauză pentru o asemenea achiziție”.

În România, normele de securitate și sănătate în muncă sunt prevăzute în Legea nr. 319/2006 și HG nr. 1028/2006, amintește VeDem Just. Potrivit art. 288 din Tratatul de funcționare a UE, directivele sunt obligatorii pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale competența în ceea ce privește forma și mijloacele.

Decizia CJUE privind decontarea costului ochelarilor, obținută de o avocată din Cluj

Decizia a fost obținută de către avocata Julia Kis din Cluj, după ce un fost polițist din Cluj care a lucrat la Inspectoratul General de Imigrări a dat în judecată instituția pentru că ar fi refuzat să îi deconteze suma de 2.629 de lei, contravaloarea ochelarilor de vedere. Fostul polițist spune că vederea i-a fost afectată grav în cei zece ani de muncă în fața calculatorului.

O Hotărâre de Guvern din anul 2006, care a transpus după 16 ani o Directiva Europeană privind sănătatea angajatorilor, arată că salariații trebuie să beneficieze de un examen al ochilor în cazul în care stau la monitor, iar, dacă este necesar, „lucrătorilor să li se furnizeze dispozitive de corecție speciale”.

Polițistul spune că, în cazul său, angajatorul a refuzat aplicarea legii, pe motiv că acele dispozitive de corecție speciale nu ar include și ochelarii de vedere. Avocata sa a sesizat Curtea de Justiție Uniunii Europene pentru lămuriri, conform Euronews.ro.

„Practic, această decizie de interpretare aduce ca noutate un prim aspect: s-a lămurit ce înseamnă dispozitive speciale de corecție a vederii, adică inclusiv ochelarii de vedere. Noi am întrebat de ochelarii de vedere, dacă intră în această categorie, dar nu văd de ce lentilele de contact nu ar intra și ele”, afirmă avocata, citată de Euronews.

Cu alte cuvinte, CJUE a stabilit că angajatorii au obligația de a le asigura ochelari de vedere angajaților care dovedesc că au nevoie de aceste dispozitive și inclusiv că ochelarii plătiți de companie pot fi folosiți în afara cadrului profesional. Judecătorii Tribunalului European lămuresc și modalitatea prin care angajatorii pot să ofere salariaților ochelarii de vedere, în cazul în care au nevoie de aceștia: fie îi furnizează direct, fie le oferă contravaloarea dispozitivelor, în niciun caz prin plata unui spor la salariu.

În baza acestei decizii, angajatorii care nu asigură ochelarii de vedere pot fi dați în judecată.