„Problema celor 3 corpuri”, noul serial ambițios al Netflix este unul care aspiră la modul propriu-zis către stele. Avându-i în spate pe creatorii „Game of Thrones” și una dintre cele mai bune cărți sci-fi din ultimele decenii, ambițiile sunt mari. Dar stelele sunt departe.
Secventa din „Problema celor 3 corpuri”, noul serial Netflix de la creatorii „Game of Thrones”Foto: Netflix
Pentru cei care au citit cartea omonimă a scriitorului chinez Liu Cixin marea atracție este că Netflix a făcut acum un serial pornind de la aceasta. Pentru restul lumii însă foarte probabil cel mai atrăgător lucru este că serialul este creat de cineaștii americani David Benioff și D.B. Weiss, creatorii Game of Thrones, serialul HBO care nu are nevoie de niciun fel de prezentare.
Presa specializată în industria cinematografică scria pe surse încă din aprilie 2019, cu o lună înainte de difuzarea ultimului episod al Game of Thrones pe HBO, că Benioff și Weiss urmează să plece la Netflix într-un „transfer” pentru care li s-ar fi oferit la semnătură o sumă uriașă: 200 de milioane de dolari.
Compania americană de streaming anunța un an mai târziu că primul proiect major al celor doi la noul lor „cămin” va fi Problema celor 3 corpuri, un serial bazat pe cartea lui Liu Cixin.
Lui Benioff și Weiss li s-a alăturat pentru noul serial de pe Netflix, lansat joia aceasta, Alexander Woo, un alt cineast american care a lucrat anterior ca producător pentru serialele True Blood, Manhattan și The Terror, fiind de altfel și scenarist pentru cele 3 serii foarte apreciate.
Ca atare, și cu riscul de a folosi încă o analogie din sport, Netflix a strâns pe „banca tehnică” a noului său serial o echipă de top. Prin urmare, haide să vedem și despre ce e seria.
Alexander Woo, D.B. Weiss și David Benioff (FOTO: CraSH / Shutterstock Editorial / Profimedia Images)
Ce este problema celor 3 corpuri?
Mai cunoscută pe la noi drept „problema cu trei corpuri”, aceasta este o problemă din mecanica clasică care vizează aflarea mișcării a trei mase punctuale (corpuri, adică), dacă sunt cunoscute pozițiile lor inițiale și viteza cu care se deplasează după ce au primit impulsul inițial.
Calculele au un număr atât de mare de variabile încât nu există soluții generalizate pentru toate seturile de condiții inițiale, chiar dacă de-a lungul ultimelor secole matematicienii au venit cu soluții pentru cazuri particulare. Odată cu dezvoltarea supercomputerelor și, mai nou, a inteligenței artificiale, problema a fost abordată cu o putere computațională de neimaginat până cu câțiva ani în urmă.
Astfel că am avut în ultimul timp destule titluri în presa de „pop science” care ne informau că problema celor 3 corpuri a fost rezolvată. De exemplu, New Scientist titra chiar în septembrie anul trecut, citând un studiu făcut la Universitatea Sofia din Bulgaria, că „Matematicienii au găsit 12.000 de soluții noi pentru drăceasca problemă a celor 3 corpuri”.
Însă, la fel ca în cazul tuturor soluțiilor găsite până acum, este vorba de soluții pentru cazuri particulare, cu anumite condiții, nu o soluție generalizată deschisă. De fapt, s-ar putea ca o astfel de soluție să nici nu existe, sistemele fiind prea haotice din cauza numărului uriaș de variabile.
Scriitorul Liu Cixin ia această problemă care, să fim sinceri, îi interesează doar pe matematicieni și într-o oarecare măsură fizicieni, și o transpune într-un cadru cosmic. Mai exact, el se întreabă cum ar arăta o planetă care orbitează în jurul a trei stele, sau în jurul centrului de greutate al sistemului, dacă e să fim corecți din punct de vedere tehnic.
Și mai exact, el își pune întrebarea dacă viața inteligentă ar putea să apară pe o astfel de planetă și cum ar putea ea să încerce să se adapteze la asemenea de condiții extreme. Pentru a ne imagina cum ar fi condițiile de pe o astfel de planetă putem folosi un exemplu mai simplu.
Începând cu anii 1990, când astronomii au început să descopere primele planete din afara sistemului nostru solar, a devenit tot mai clar că al nostru e unul special. În multe dintre sistemele solare descoperite planetele au orbite puternic eliptice, ceea ce înseamnă că orbita lor le duce foarte aproape de soarele sistemului, unde temperaturile devin incandescente, pentru ca apoi ele să se îndepărteze foarte mult de stea, ajungând în zone de îngheț total.
Cercetătorii specializați în științe planetare speculează că în astfel de condiții viața microbiană, dacă apare, s-ar putea adapta intrând în hibernare când temperaturile sunt prea ridicate sau scăzute, „trezindu-se” doar când planeta e într-o zonă a orbitei cu temperaturi propice vieții.
Dar ce se întâmplă când într-un sistem solar ai nu o stea, ci 3? Lucrurile devin, evident, și mai complicate. Răspunsul lui Liu Cixin i-a adus în 2015 prestigiosul Premiu Hugo, decernat anual pentru cele mai bune romane sci-fi sau fantasy. Printre câștigătorii anteriori ai premiului se numără Isaac Asimov, Arthur C. Clarke, Frank Herbert, Orson Scott Card sau Neil Gaiman.
Serialul Netflix nu prea e o adaptare a cărții lui Liu Cixin
După toate explicațiile de mai sus, trailerul lansat de Netflix pentru serial ar putea părea bizar pentru cei care nu au citit cartea lui Liu Cixin. În fond, vedem Pământul și oameni, nu alte planete și extratereștri. Însă serialul Netflix, la fel ca romanul scriitorului chinez, abordează problema celor 3 corpuri dintr-o perspectivă terestră, ca să-i zic așa.
Însă inclusiv cei care au citit cartea lui Liu Cixin relativ recent ar putea să se întrebe ce naiba tocmai au văzut că nu prea seamănă trailerul cu ce își amintesc ei din roman. Asta se datorează faptului că Benioff, Weiss și Woo au venit cu destul de multe modificări față de opera originală.
De exemplu, dacă în carte firul temporal din prezent se petrece în China, în serialul Netflix povestea este mutată în Marea Britanie. Această modificare a fost făcută foarte probabil pentru a se adresa unui public internațional cât mai larg. Totuși, decizia mi se pare una lipsită de curaj din partea creatorilor Game of Thrones și a noului lor coleg.
În fond, tocmai Netflix a pus pe hartă într-o mare măsură producțiile sud-coreene cu seriale ca Squid Game, All of Us are Dead, Alchemy of Souls și multe altele. Inclusiv analiștii din industrie s-au arătat surprinși de deschiderea publicului occidental (a se citi cel din SUA) față de producțiile în altă limbă decât cea engleză.
Chiar așa de mare să fie diferența între un serial cu povestea în Coreea de Sud comparativ cu China pentru spectatori?
Plecând însă de la această decizie, este evident că creatorii serialului Netflix au fost nevoiți să modifice și personajele, că altfel ar fi fost cam bizar să ai un serial în Marea Britanie cu protagoniști exclusiv asiatici. Unele dintre modificări nu au fost însă într-atât forțate, cât libertăți creative asumate.
De exemplu, personajul Wang Miao, protagonistul cărții, este „împărțit” în serial în două personaje distincte, Jin Cheng și „Auggie” Salazar, interpretate de actrițele Jess Hong și Eiza González. Pe lângă că personajul a fost împărțit în două, el a suferit și o schimbare de sex. Unii vor vedea în asta probabil o dovadă că Netflix a făcut un serial „woke” cu Problema celor 3 corpuri.
Însă sincer chiar nu mi s-a părut că e cazul, deși chiar primul episod rezervă o secvență antologică în acest sens.
Trebuie precizat totuși că serialul respectă liniile generale ale cărții lui Liu Cixin și unele din scenele emblematice din ea sunt redate destul de fidel sau chiar la literă. Chiar și așa, inclusiv Tudum, un fel de site de știri al Netflix, notează într-un articol despre serial că acesta este „inspirat” de cartea omonimă, nu bazat pe ea. Dar în același articol ni se spune puțin mai jos că e bazat pe carte, deci ce să mai și înțelegi?
Cert este că Benioff, Weiss și Woo spun că au vorbit cu autorul chinez devreme în timpul procesului de scriere a serialului și că acesta și-a dat „binecuvântarea” pentru adaptare și că i-a încurajat chiar să facă schimbările pe care le consideră necesare.
„Experiența de a te uita la o serie TV este diferită de cea a privitului unui film, care este atât de diferită de experiența citirii unui roman. Ceea ce sperăm noi să redăm pe ecran – chiar dacă nu neapărat cu detaliile exacte – este experiența romanului. Ceea ce a rămas, sperăm noi, este sentimentul de uimire și de amploare, scară, în care problemele nu mai sunt doar problemele unui individ sau măcar ale unei țări, ci a unei întregi specii”, a explicat Alexander Woo pentru Tudum.
Liu Cixin la o semnare de carte (FOTO: Shen Bohan / Xinhua News / Profimedia Images)
De data aceasta stelele sunt puțin prea departe pentru creatorii „Game of Thrones”
Dacă este să ne referim strict la partea vizuală a serialului, atunci Woo are dreptate și la acest capitol seria Netflix arată într-adevăr superb. M-aș hazarda însă să afirm, după ce am văzut primele 5 din cele 8 episoade ale serialului, că Woo și creatorii Game of Thrones nu au reușit de data aceasta să vină cu o serie la înălțimea romanului de la care au plecat.
Unul dintre motivele pentru care spun asta este că unele din cele mai emoționante sau interesante părți ale cărții sunt tratate fugitiv în serialul Netflix. În parte e de înțeles, având în vedere că mereu e dificil să adaptezi o carte de amploare într-o producție cinematografică.
Dar avem și două exemple recente în acest sens care ne arată că se poate mai bine. Serialul Shogunal Disney, care s-a bucurat de un succes uriaș după premiera de luna trecută, vine cu 10 episoade de câte o oră pentru a adapta un roman cu aproximativ de 1.300 de pagini.
Regizorul canadian Denis Villeneuve a avut nevoie cam de 5 ore și jumătate pentru a adapta cartea Dune, care are aproape 900 de pagini, în două filme. Evident, și serialul Shogun și filmele Dune au pierdut multe lucruri pe parcurs.
Însă Problema celor 3 corpuri a lui Liu Cixin are doar 410 pagini iar Netflix a alocat 8 episoade de câte o oră pentru adaptarea sa. Comparația nu e una care să îi avantajeze pe creatorii Game of Thrones, deși, din ce îmi dau seama, ei par să fi intrat puțin cu ultimele episoade și în Pădurea Neagră, a doua carte a trilogiei lui Liu Cixin.
Fiindcă da, romanul Problema celor 3 corpuri face parte dintr-o trilogie și nici măcar nu e cea mai bună dintre cărți, chiar dacă a fost cea care i-a adus Premiul Hugo lui Liu Cixin. Majoritatea fanilor operei sale sunt de părere că a doua carte, antemenționata Pădurea Neagră, e cea mai bună, deși sunt și unii care înclină înspre Capătul Morții, romanul care încheie trilogia numită Amintiri din Trecutul Terrei.
Iar ca fan al cărților ce mi s-a părut cel mai neinspirat la serialul Netflix nu au fost lucrurile pierdute pe parcurs, și nici măcar toate modificările legate de poveste și personaje, ci ce a fost pus în locul lor. Avem unele personaje unidimensionale, linii de dialog pe alocuri neconvingătoare, fire romantice care nu par să aibă prea mult sens și multe clișee de la Hollywood reșapate.
De exemplu, e reluată din nou eterna temă a conflictului dintre știință și religie încă din primul episod al serialului. În momentul în care acceleratoarele de particule din întreaga lume încep să dea rezultate contradictorii, cercetătorii încep să se întrebe între ei dacă cred în Dumnezeu. Dar de ce s-ar fi gândit oamenii de știință că Dumnezeu s-a supărat pe ei tocmai acum și s-a pus să le încurce măsurătorile nu vom ști niciodată.
Romanul lui Liu Cixin și celelalte două cărți ale sale sunt originale din multe puncte de vedere. Seria Netflix din păcate nu e sau cel puțin nu în genul producțiilor science-fiction. Înseamnă asta că Problema celor 3 corpuri nu merită văzut? Nu, însă foarte probabil el va fi o dezamăgire pentru fanii operei originale.
La fel cum stelele sunt deocamdată o țintă prea îndepărtată pentru omenire, ele au fost prea îndepărtate și pentru Benioff, Weiss, Woo și Netflix.
