După incendii devastatoare și un val de căldură fără precedent în 2023, urmate de cea mai călduroasă iarnă înregistrată vreodată, Grecia se teme acum de „o vară foarte dificilă” pe frontul incendiilor forestiere.
În 2023, mii de turiști au fugit din calea incendiilor care au distrus zone din RodosFoto: Lefty Damian / AFP / Profimedia
„Nimeni nu poate prezice cu exactitate cu ce condiții (meteo) ne vom confrunta. Dar oricare ar fi ele, va trebui să luptăm din greu”, a avertizat ministrul pentru Crize Climatice și Protecție Civilă, Vassilis Kikilias, într-un interviu acordat AFP.
„Vara va fi foarte dificilă”, a avertizat el, în condițiile în care peste 30% din Grecia este acoperită de păduri, potrivit Băncii Mondiale. Circa 175.000 de hectare de păduri și terenuri agricole au fost mistuite de flăcări în 2023 și peste 20 de persoane au murit.
Incendiile devastatoare au făcut ravagii în iulie anul trecut, în timpul unui val de caniculă de două săptămâni, cel mai lung înregistrat vreodată în țară.
Grecia a organizat atunci cea mai mare operațiune de evacuare din istoria sa, 20.000 de persoane, mai ales turiști, fiind nevoite să își părăsească locuințele sau stațiunile de vacanță de pe insula Rodos (sud-est). Iar mercurul a urcat până la 46 de grade la Gythion, în peninsula Peloponez (sud-vest).
„Cea mai caldă iarnă înregistrată vreodată”
Această țară mediteraneană, obișnuită cu valurile de căldură din timpul verii, a trecut apoi prin „cea mai călduroasă iarnă înregistrată vreodată”, potrivit lui Costas Lagouvardos, director de cercetare la Observatorul Național din Atena.
Și, deși vara nu a început încă, marți au fost înregistrate temperaturi record pentru prima săptămână din iunie, potrivit site-ului meteo.gr, cu temperaturi care au atins local 39,3°C.
„Am constatat că în anii în care temperaturile sunt ridicate, ceea ce înseamnă și secetă, avem incendii uriașe”, explică Costas Lagouvardos.
„Semnal de alarmă major”
În august anul trecut, un incendiu uriaș în parcul național Dadia, în apropiere de granița cu Turcia, a fost clasificat ca fiind cel mai distructiv înregistrat vreodată în UE. Anul acesta, la sfârșitul lunii martie, un incendiu a izbucnit la o altitudine de peste 1.000 de metri în munții Pieria (centru).
Acesta este „un semnal de alarmă major”, potrivit lui Costas Lagouvardos. Potrivit lui Nikolaos Roumeliotis, adjunctul șefului pompierilor, nici măcar localnicilor nu le venea să creadă că incendiul a putut lua amploare pe niște pârtii care înainte erau acoperite de zăpadă.
Potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), creșterea temperaturilor cauzată de emisiile de combustibili fosili produse de om prelungește sezonul incendiilor și mărește suprafața arsă.
„În toți anii în care am studiat incendiile de pădure, nu-mi amintesc să fi văzut unul atât de devreme în an și la o altitudine atât de mare”, spune Theodore Giannaros, meteorolog specializat în incendii la Observatorul din Atena.
„Acest lucru este extrem de îngrijorător, deoarece arată că ne îndreptăm spre o climă mai caldă și mai uscată”, iar „ecosistemele cheie care erau mai puțin vulnerabile la incendii ar putea deveni treptat mai vulnerabile”, crede el.
În perioada ianuarie – mai, numărul incendiilor de pădure a crescut cu 28% față de anul anterior, potrivit pompierilor. Până la sfârșitul lunii aprilie fuseseră înregistrate deja o mie de incendii, a spus recent premierul Kyriakos Mitsotakis.
Grecia are un plan de peste 2 miliarde de euro pentru protecția civilă
Confruntată cu această amenințare, Grecia a luat măsuri și a prezentat un proiect de 2,1 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii de protecție civilă, cel mai ambițios proiect de până acum.
Datorită fondurilor – furnizate în mare parte de UE – ea intenționează să se doteze, începând din 2025, cu noi avioane de stins incendii, elicoptere, camioane de pompieri, camere de termoviziune și peste o sută de drone de supraveghere.
Pentru Vassilis Kikilias, abordarea din acest an este de a trimite avioane ce aruncă apă imediat ce izbucnește un incendiu, pentru a economisi timp. Autoritățile au organizat, de asemenea, un exercițiu național de urgență cu pompieri, poliție și servicii de ambulanță.
Însă problema care tot apare în Grecia rămâne, potrivit experților, lipsa de coordonare între serviciile responsabile cu lupta împotriva incendiilor. Pentru Theodore Giannaros, membru al comitetului național responsabil cu întocmirea hărții zilnice a riscurilor de incendiu, planificarea luptei împotriva incendiilor ar trebui să înceapă încă din luna noiembrie, dar nu s-a întâmplat așa.