INVESTIGAȚIE Misterul sponsorizărilor de la industria farma pentru Societatea medicală condusă de ministrul Alexandru Rafila. Pe site apar 6 companii farma drept sponsori. Rafila spune că nu există

​În aprilie 2023, noiembrie 2023 și martie 2024, mai multe companii farma apar, chiar pe site-ul oficial al evenimentelor, drept parteneri și sponsori ai conferințelor Societății Române de Microbiologie, conduse de Alexandru Rafila. În răspunsul oficial pentru cititorii HotNews.ro, demnitarul susține că „Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română de Epidemiologie nu au beneficiat de

​În aprilie 2023, noiembrie 2023 și martie 2024, mai multe companii farma apar, chiar pe site-ul oficial al evenimentelor, drept parteneri și sponsori ai conferințelor Societății Române de Microbiologie, conduse de Alexandru Rafila. În răspunsul oficial pentru cititorii HotNews.ro, demnitarul susține că „Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română de Epidemiologie nu au beneficiat de sponsorizări din partea companiilor farmaceutice în ultimii ani”.

Alexandru Rafila și firmele-sponsoriFoto: Colaj foto

  • Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ocupă, simultan cu demnitatea din Guvern, și funcția de președinte al Societății Române de Microbiologie, o „organizaţie profesională cu caracter ştiinţific şi educaţional, neguvernamentală şi nonprofit” ce organizează periodic conferințe.
  • Cea mai recentă astfel de conferință, „A XII-a Conferință Națională RoVaccin”, a fost organizată în perioada 15-16 martie 2024 la Hotel Pullman din București și a beneficiat de sponsorizările a șase companii farma: AstraZeneca, Sanofi, Viatris, Medison Moderna, MSD și Alliance Healthcare.

Numeroase studii arată că primirea de sponsorizări din partea companiilor farmaceutice îi pot determina într-adevăr pe medici să modifice practicile de prescriere în favoarea companiei care oferă sponsorizarea. Această sponsorizare este, în esență, un cadou.

„Relația personală creează cea mai puternică obligație de reciprocitate”

„Companiile de medicamente cheltuiesc o cantitate considerabilă de timp și bani pentru a oferi cadouri medicilor dintr-un motiv anume: funcționează. Pentru medic, problema este nevoia de a da înapoi – iar singura marfă practică de dat înapoi este o acțiune care favorizează interesele părții care i-a oferit cadoul inițial”, arată Joel Zivot, profesor de anesteziologie și chirurgie la Emory University School of Medicine in Atlanta.

Profesorul subliniază încă ceva. Nu neapărat mărimea cadoului determină obligația. Foarte puternică este relația umană directă care se creează.

„Cadoul de la reprezentantul companiei de medicamente capătă mult mai multă putere prin construirea relației reprezentant al firmei – medic. Pericolul aici este atunci când medicii sunt incapabili să vadă ceea ce ar putea fi evident pentru oricine altcineva: relația personală este cea care creează cea mai puternică obligație de reciprocitate. Chiar și copiii știu ce este corect”, spune Joel Zivot.

Argumente favorabile sponsorizărilor

Pe de altă parte, argumentele sistemului medical, de susținere a sponsorizărilor sunt acelea că, în absența lor, procesul de învățare și de schimb de cunoștințe medicale ar încetini. Medicii ar fi mai puțin informați, pentru că spitalele n-ar avea bani să-i trimită la conferințe sau să le organizeze.

Dar cum se întâmplă lucrurile când relația e cea dintre un ministru și șefii marilor companii farma, care realizează o bună parte a veniturilor lor din comenzile sistemului public de sănătate?

Șase sponsori din farma la conferința asociației ministrului Rafila, din martie 2024

Alexandru Rafila este președintele Societății Române de Microbiologie din anul 2012, funcție pe care și-a păstrat-o, potrivit CV-ului său și informațiilor de pe site-ul Societății de Microbiologie, și după desemnarea ca ministru al Sănătății.

„A XII-a Conferință Națională RoVaccin”, eveniment organizat pe 15-16 martie de Societatea Română de Microbiologie condusă de Alexandru Rafila, a avut șase sponsori din industria farma: AstraZeneca, Sanofi, Viatris, Medison Moderna, MSD și Alliance Healthcare. Sponsorii conferinței apar la capitolul evenimente al site-ului Societății Române de Microbiologie.

Sponsorii celei de-a XII-a Conferințe Naționale RoVaccin, pe site-ul Societății Române de Microbiologie

Alexandru Rafila figurează în fruntea „comitetului de organizare” al evenimentului, conform aceleiași Societăți.

Și secretarul de stat Adriana Pistol conduce o organizație sponsorizată

Alături de Societatea Română de Microbiologie, co-organizator al conferinței RoVaccin a fost Societatea Română de Epidemiologie, al cărei președinte este Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Și Adriana Pistol apare în „comitetul de organizare” a conferinței.

Comitetul de organizare a Conferinței RoVaccin, pe site-ul Societății Române de Microbiologie

Precedenta conferință organizată de Societatea Română de Microbiologie, condusă de Alexandru Rafila, a fost „A XVI-a Conferință Națională de Microbiologie și Epidemiologie”, care a avut loc în perioada 9-11 noiembrie 2023.

La conferința din 9-11 noiembrie 2023, companiile farma – șapte la număr – nu figurează ca sponsori, precum la cea din martie 2024, ci ca „parteneri principali”: Pfizer, MSD, Sanofi, Medison Moderna, RoTest, Mediclim și AstraZeneca.

Partenerii celei de-a XVI-a Conferințe Naționale de Microbiologie și Epidemiologie, pe site-ul Societății Române de Microbiologie

Anul trecut s-a întâmplat la fel

Încă o conferință, intitulată RoVaccin, a avut o ediție și anul trecut: „A XI-a ediție a Conferinței Naționale RoVaccin: Vaccinologia de la tradiție la inovare” a avut loc în perioada 7-8 aprilie 2023 la Hotel Ramada. Evenimentul a fost organizat de Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română pentru Strategii de Vaccinare și Promovare a Sănătății.

În fruntea comitetului de organizare îl regăsim din nou pe Alexandru Rafila, iar din comitet face parte și Adriana Pistol, în calitate de președinte al Societății Române de Epidemiologie.

Comitetul de organizare a Conferinței RoVaccin din 2023

Conferința RoVaccin din aprilie 2023 a avut și ea drept „parteneri” șapte companii farma: Sanofi, Pfizer, AstraZeneca, Medison, MSD, Viatris și Alliance Healthcare.

Codul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente prevede, la Articolul 16 – Educație Medicală, că atunci când „finanțează activități independente de educație medicală sau le organizează în mod direct sau în colaborare cu terțe părți, companiile membre trebuie să se asigure că participarea și rolul lor este clar recunoscut și vizibil încă de la început”.

Partenerii Conferinței RoVaccin – Vaccinologia de la tradiție la inovare din 2023, pe site-ul Societății Române de Microbiologie

În general, scopul dezvăluirii unui cadou este de a-i informa pe ceilalți cu privire la un posibil conflict de interese. Consideră ministrul Alexandru Rafila și secretarul de stat Adriana Pistol că există o discuție legitimă privind un conflict de interese? HotNews.ro le-a solicitat opinia.

Puterea unui ministru

Ministerul Sănătății are în structură Direcția politica medicamentului și a dispozitivelor medicale și are în subordine directă Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale – instituția ce reglementează, practic, împreună cu Ministerul Sănătății, piața medicamentelor și a dispozitivelor medicale din România.

Practic, instituțiile subordonate lui Alexandru Rafila autorizează și supraveghează medicamentele care intră pe piață în țara noastră, unitățile de producție și distribuție a medicamentelor, autorizează studiile clinice, etc.

De asemenea, spitalele din subordinea Ministerului Sănătății încheie contracte de achiziții cu producători sau distribuitori de medicamente și dispozitive medicale.

Alexandru Rafila: „Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română de Epidemiologie nu au beneficiat de sponsorizări din partea companiilor farmaceutice în ultimii ani”

Alexandru Rafila și Adriana Pistol au răspuns împreună, printr-o adresă oficială transmisă HotNews.ro, că funcțiile pe care le dețin în cadrul celor două societăți profesionale „au ca și obiect de activitate pregătirea profesională și activități de cercetare și de promovare a sănătății” și că acestea „nu sunt incompatibile cu funcțiile de ministru sau de secretar de stat, conform art. 84, alin. 4 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției”.

Articolul 84, alin. 4 din Legea nr. 161/2003, la care se face referire în răspunsul primit de la cabinetul ministrului Sănătății, prevede că:

„(4) Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate acestora pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.”

Cei doi demnitari spun că nu sunt plătiți de către asociațiile profesionale: „Conform statutului celor două societăți profesionale, președinții sunt aleși prin vot de către membrii acestora și nu sunt remunerați. Menționăm că niciunul dintre organizatori nu beneficiază de foloase materiale, financiare sau de altă natură”.

De asemenea, Alexandru Rafila și Adriana Pistol susțin, în răspunsul pentru cititorii HotNews.ro, că „Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română de Epidemiologie nu au beneficiat de sponsorizări din partea companiilor farmaceutice în ultimii ani, veniturile pentru activitatea curentă provenind din cotizații și taxe de participare.”

În răspunsul lor, Rafila și Pistol nu neagă explicit participarea firmelor de medicamente cu bani la organizare, dar spun că evenimentele au fost realizate „cu alți parteneri care au asigurat acoperirea costurilor”.

Faptele sunt acestea: asociațiile celor doi spun că au avut companiile farma drept sponsori pentru eveniment, cei doi demnitari neagă.

„Forțele de părtinire comercială”

Relațiile dintre marile firme și medici sau responsabilii statali din sănătatea publică sunt controversate de decenii. Încă din anii 2000 a crescut numărul apelurilor pentru ca statele să vegheze la păstrarea integrității medicinei în condițiile în care medicii din sistemele publice devin tot mai slabi în fața forței marilor companii pharma.

Medicii trebuie să apeleze la instituțiile existente pentru a contesta, în numele publicului, forțele de părtinire comercială care riscă să păteze pentru totdeauna integritatea medicinei”, se scria, încă din 2001, într-un articol din prestigioasa publicație Lancet.

”Participarea la evenimente CME sponsorizate și acceptarea finanțării pentru deplasare sau cazare pentru simpozioane educaționale au fost asociate cu creșterea ratelor de prescriere a medicamentelor sponsorului. Participarea la prezentări susținute de vorbitori reprezentanți farmaceutici a fost, de asemenea, asociată cu prescrierea nerațională”, susținea un alt studiu internațional, din ianuarie 2000.

Și în România, transparentizarea a venit dificil.

Medicii din România, obligați prin lege să declare sponsorizările primite de la farma

Medicii și asistenții medicali din România, precum și organizațiile profesionale din zona medicală, au, începând din februarie 2014, obligația legală de a declara toate sumele obținute din sponsorizări în urma contractelor încheiate cu producătorii de medicamente, reprezentanţii acestora în România sau cu distribuitorii de produse farmaceutice.

Declarațiile sunt centralizate și publicate de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM), instituție aflată în subordinea Ministerului Sănătății, pe site-ul propriu.

Constatări oficiale: unii medici nu declară

În anul 2016, raportul „Relaţiile financiare dintre industria farmaceutică și sistemul medical românesc”, realizat de Observatorul Român de Sănătate, constata că, la acel moment, exista „un număr semnificativ de raportări incomplete/imprecise” către Agenția Națională a Medicamentului în ceea ce privește sponsorizările din industria farmaceutică.

Raportul a fost actualizat în anul 2017, când Observatorul Român de Sănătate atrăgea din nou atenția că mulți medici din România nu declarau sponsorizările primite de la companiile farmaceutice: „E important ca aceste raportări să se facă cum trebuie, pentru că așa putem face diferența între companiile care sponsorizează activități educaționale utile și companiile care plătesc mese sau alte mijloace mascate prin care medicul poate fi influențat să prescrie medicamente. Este dreptul pacientului să știe exact care sunt relațiile dintre medicul care îl tratează și companiile farmaceutice”, subliniau atunci reprezentanții Observatorului Român de Sănătate.

Ulterior anului 2017, nu sunt disponibile alte analize independente ale datelor privind sponsorizările raportate de medici către ANMDM.

Practica a stârnit controverse

În anul 2016, Valentin Mircea, șeful Corpului de control al premierului la acea vreme, declara că sponsorizarea de către companiile farmaceutice a medicilor îi pune pe aceștia din urmă într-o situație de conflict de interese.

Valentin Mircea mai spunea atunci că, în opinia sa, acest gen de sponsorizări ar trebui interzise, dar arăta că pot fi găsite și mecanisme alternative: „Companiile care doresc să sprijine medicii, cercetarea și aceste obiective nobile pot să contribuie la un fond din care să fie apoi plătiți cei care vor să meargă la congrese și atunci să se elimine legătura directă dintre o anumită companie și un anumit medic. Ar fi un mecanism. E o idee de a te asigura că nu există un conflict de interese.”, declara Valentin Mircea în 2016, la Digi 24.

Sponsorizarea medicilor, a congreselor și a evenimentelor medicale de către companiile farma este o practică extrem de răspândită și legală și în alte țări, însă rămâne o practică ce strârnește controverse.

Cum arată sponsorizările oficiale

Alexandru Rafila, de profesie medic primar în specialitățile medicină de laborator – microbiologie și sănătate publică, nu a beneficiat, în ultimii ani, de sponsorizări în nume propriu de la companii din zona farma.

Sponsorizările s-au îndreptat către Societatea Română de Microbiologie, pe care o conduce din anul 2012 – majoritatea pentru organizarea de evenimente și conferințe, arată datele disponibile pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului, consultate de HotNews.ro.

În perioada 2016 – 2021, Societatea Română de Microbiologie a avut anual sponsorizări din industria farmaceutică, în general pentru organizarea de evenimente.

Nivelul cel mai ridicat a fost în anul 2020, când sponsorizările au însumat aproximativ 190.000 de euro, arată datele oficiale ale Agenției Naționale a Medicamentului.

Aceste sume sunt obținute nu de la Societatea de Microbiologie, care în 2020 nu le declara, ci din declarațiile firmelor de medicamente.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății

30.000 de euro în 2021

Anul 2021, pe finalul căruia Rafila avea să ajungă la conducerea Ministerului Sănătății, a fost primul an în care Societatea Română de Microbiologie și-a declarat oficial, la ANMDM, sumele provenite din sponsorizări.

Anterior anului 2021, sunt disponibile pe site-ul Agenției Medicamentului doar raportările sponsorilor privind sumele oferite Societății Române de Microbiologie, nu și ale beneficiarului. Asociația profesională condusă de Rafila din 2012 avea obligația legală de a le declara începând din anul 2014.

În 2021, anul numirii lui Alexandru Rafila în funcția de ministru al Sănătății, Societatea Română de Microbiologie a primit șase sponsorizări din farma, în valoare totală de 151.528 lei, echivalentul a aproximativ 30.000 de euro.

Alexandru Rafila este ministrul Sănătății din 25 noiembrie 2021. Una dintre sponsorizările din acel an, din partea SC Mediclim SRL – firmă de import si distribuție a aparaturii și a reactivilor de laborator – a intrat în conturile Societății Române de Microbiologie pe 20.12.2021, la aproape o lună după instalarea lui Rafila la conducerea Ministerului Sănătății.

Este vorba despre o sponsorizare în valoare de 32.500 lei, echivalentul a 6.500 de euro, pentru care fusese semnat un contract pe data de 25.10.2021.

În 2022, nu apar sponsorizări

În anul 2022, nici Alexandru Rafila, nici Societatea Română de Microbiologie nu au beneficiat de vreo sponsorizare din industria farma, conform datelor oficiale disponibile pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

Datele privind sponsorizările din anul 2023 nu au fost deocamdată publicate pe site-ul ANMDM.

Dacă ne uităm mai în urmă pe datele ANMDM, Societatea Română de Microbiologie a beneficiat anual de sponsorizări din partea companiilor farmaceutice – până în anul 2020 inclusiv, acestea au fost raportate la ANMDM exclusiv de către sponsori, nu și de beneficiar:

  • Anul 2020 – 951,533 RON în total (echivalentul a 190.000 euro) din 16 sponsorizări, o donație/grant (din partea Pfizer) și trei sume de bani alocate de Sanofi pentru trei activități de „prestare activități educaționale-medicale.
  • Cea mai mare sponsorizare din anul 2020 – „sponsorizare COVID” – a venit de la Recordati România: 240.000 RON, echivalentul a 48.000 de euro.
  • Alte companii care au sponsorizat în 2020 Societatea Română de Microbiologie: Alliance Healthcare, AstraZeneca, BGP Products, GlaxoSmithCline, Pfizer, Sanofi, Merck Sharp&Dohme, Vifor Pharma.
  • Anul 2019 – 562.846 RON în total (echivalentul a peste 112.000 de euro) din 15 sponsorizări și o donație/grant (din partea Pfizer).
  • Companiile care au sponsorizat Societatea Română de Microbiologie în 2019: Alliance Healthcare, AstraZeneca, BGP Products, Merck Sharp&Dohme, Pfizer, Recordati, GlaxoSmithCline și Vifor Pharma.
  • Anul 2018 – 574.024 RON în total (echivalentul a aproximativ 115.000 de euro) din 18 sponsorizări și o activitate de conferențiere.
  • Companiile care au sponsorizat Societatea Română de Microbiologie în anul 2018: Sanofi, Vifor Pharma, Antibiotice SA, Johnson&Johnson, Merck Sharp&Dohme, Farmexpert, GlaxoSmithCline și Pfizer.
  • Anul 2017 – 531.178 RON în total (echivalentul a peste 106.000 euro) din 19 sponsorizări și o activitate de consultanță.
  • Companiile care au sponsorizat Societatea Română de Microbiologie în anul 2017: Abbvie, Angelini Pharmaceuticals, Farmexpert, Vifor Pharma, GlaxoSmithCline, Johnson&Johnson, Merck Sharp&Dohme, Pfizer și Sanofi.
  • Anul 2016 – 387.544 RON în total + două sponsorizări în euro în valoare totală de 10.000 euro (echivalentul a peste 87.000 de euro în total) din 16 sponsorizări.
  • Companiile care au sponsorizat Societatea Română de Microbiologie în anul 2016: Mediclim, Merck Sharp&Dohme, Abbvie, AMS 2000 Trading Impex, Angelini Pharmaceuticals, GlaxoSmithCline, BGP Products, Pfizer și Sanofi.

Anterior anului 2016, raportările sponsorizărilor nu sunt disponibile pe site-ul ANMDM.

HotNews.ro a solicitat Agenției Naționale de Integritate să clarifice dacă ministrul Alexandru Rafila și secretarul de stat Adriana Pistol se află într-o posibilă situație de conflict de interese / incompatibilitate.

Răspunsul Agenției Naționale de Integritate nu a venit. Îl vom publica atunci când va sosi.

Adriana Pistol nu are sponsorizări în nume propriu

Adriana Pistol, medic primar epidemiolog și conferențiar universitar la UMF București, a venit în Ministerul Sănătății în decembrie 2021, ca secretar de stat, la o lună după instalarea lui Alexandru Rafila în funcția de ministru. Până la acel moment, Adriana Pistol a fost directorul Centrului Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Adriana Pistol a fost aleasă președinte al Societății Române de Epidemiologie pe finalul anului 2022, preluând, practic, funcția de președinte al asociației profesionale la începutul anului 2023, în timpul mandatului de secretar de stat în Ministerul Sănătății. Anterior, Societatea Română de Epidemiologie a fost condusă, până în anul 2022, de epidemiologul ieșean Doina Azoicăi.

Pentru anul 2023, primul al Adrianei Pistol în calitate de președinte al Societății Române de Epidemiologie, eventualele sume provenite din sponsorizări nu sunt, deocamdată, disponibile pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

Adriana Pistol nu a beneficiat, în ultimii ani, de sponsorizări în nume propriu din partea industriei farma, potrivit informațiilor de pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului.

Adriana Pistol și Alexandru Rafila

Răspunsul integral al celor doi demnitari

„Referitor la solicitările dumneavoastră adresate în temeiul Legii 544/2001 actualizată, vă comunicăm următoarele:

Funcțiile de președinte al unor societăți profesionale care au ca și obiect de activitate pregătirea profesională și activități de cercetare și de promovare a sănătății nu sunt incompatibile cu funcțiile de ministru sau de secretar de stat, conform art. 84, alin. 4 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Principalele domenii de activitate ale celor două societăți profesionale sunt controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, vaccinologie, controlul bolilor infecțioase transmisibile emergente și reemergente, epidemiologie și sănătate publică.

Conform statutului celor două societăți profesionale, președinții sunt aleși prin vot de către membrii acestora și nu sunt remunerați. Menționăm că niciunul dintre organizatori nu beneficiază de foloase materiale, financiare sau de altă natură.

Președintele Societății de Microbiologie a fost reales în anul 2022, iar președintele Societății Române de Epidemiologie a fost ales în anul 2022 de adunările generale ale celor două societăți.

Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română de Epidemiologie nu au beneficiat de sponsorizări din partea companiilor farmaceutice în ultimii ani, veniturile pentru activitatea curentă provenind din cotizații și taxe de participare.

Referitor la conferințele naționale organizate de cele două societăți profesionale, acestea s-au desfășurat în asociere cu alți parteneri care au asigurat acoperirea costurilor. Menționăm că pentru cele două conferințe naționale, Societatea Română de Microbiologie și Societatea Română de Epidemiologie nu au beneficiat de sponsorizări.

Activitatea profesională medicală și didactică este cea care rămâne prioritară pe tot parcursul carierei, ocuparea unor funcții de demnitate publică este temporară și de aceea o să continuăm cu pasiune și responsabilitate să ne exercităm profesia indiferent de pozițiile administrative pe care le ocupăm.

Cu deosebit respect,

Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila

Secretar de stat, prof. univ. dr. Adriana Pistol”.

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1194

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *