„Nu credem că vom mai fi în viață când ne vom lua terenurile”. Maramureșenii care au recâștigat 17.000 hectare de pădure, conflict prelungit cu Guvernul: „Ne-au solicitat, sfidător, să avem răbdare, chiar dacă durează 100 de ani”

Litigiul pentru 17.000 hectare de pădure revendicate de Composesoratul Nobil Borșa, Maramureș, continuă. Deși problema a fost tranșată definitiv de instanțele din România în favoarea lor în anii 2000, terenul nu le-a intrat nici acum în posesie. Composesoratul Nobil Borșa, în grevă la CEDO Foto: Hotnews Proprietăţile noastre, stăpânite în mod continuu din secolul XIV

Litigiul pentru 17.000 hectare de pădure revendicate de Composesoratul Nobil Borșa, Maramureș, continuă. Deși problema a fost tranșată definitiv de instanțele din România în favoarea lor în anii 2000, terenul nu le-a intrat nici acum în posesie.

Composesoratul Nobil Borșa, în grevă la CEDOFoto: Hotnews

  • Proprietăţile noastre, stăpânite în mod continuu din secolul XIV, au fost preluate de regimul comunist, peste noapte, acum 76 ani, în 1948”, spune asociația din Borșa.

Grupul de membri ai Composesoratului Nobil Borșa, Maramureș, continuă să revendice 17.000 hectare de pădure din nordul țării. Recent aceștia au protestat în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, de la Strasbourg, a transmis avocatul composesoratului, Bogdan Tudor, pentru HotNews.

„Au stat o săptămână și s-au întors acasă. A fost greu pentru că au dormit sub cerul liber și au făcut greva foamei. Dar au reușit ce și-au propus – funcționarii Curții s-au pus în mișcare și au trimis ultimele comunicări în dosar. Acum așteptăm soluția”, a declarat avocatul.

A fost a doua astfel de acțiune a membrilor composesoratului, după una din 2022. Epopeea e veche. Rana e și mai veche.

Acum 7 ani li s-a spus că poate dura 100 de ani

Borșenii nu renunță la lupta pe care o duc de 20 de ani cu statul român, care nu respectă, spun ei, o hotărâre judecătorească definitivă: aceea de a le retroceda 17.000 hectare de pădure din nordul țării.

„Menţionăm că, la 3 august 2017, într-o declaraţie filmată, un reprezentant al Guvernului ne-a solicitat, sfidător, să avem răbdare, chiar dacă durează 100 ani. De la această declaraţie au mai trecut aproape şapte ani, situaţia rămânând neschimbată”, au transmis borșenii, într-o scrisoare adresată CEDO, luni, 18 martie.

Oamenii cer Curții Europene a Drepturilor Omului să oblige statul român să le ofere despăgubiri de zeci de milioane de euro, dacă nu respectă decizia instanței.

„În acest ritm de aplicare a unei hotărâri judecătoreşti definitive, majoritatea membrilor consiliului de administraţie al Asociaţiei Composesorale Borşa şi-au pierdut speranţa de a mai fi în viaţă atunci când Statul Român ne va reconstitui efectiv dreptul de proprietate şi va înceta să ne încalce dreptul la respectul bunurilor.

Din acest motiv, rugăm insistent Curtea să pronunţe o hotărâre în temeiul art. 41 din Convenţie şi să oblige Statul Român să restituie în natură proprietatea reclamantei de 17.000 hectare teren forestier, prin punere efectivă în posesie, sub sancţiunea, în caz de nerespectare, a plăţii despăgubirilor de 190.458.195,80 Euro, reprezentând valoarea terenului forestier în litigiu şi profitul nerealizat timp de 20 ani”, se mai arată în scrisoare.

O luptă veche de decenii

Nu e prima dată când grupul de membri ai Composesoratului Nobil Borșa, Maramureș, intră în greva foamei fiindcă cer 17.000 de hectare de pământ „primite de la împărăteasa Maria Tereza”.

Potrivit Libertatea, borșenii au protestat și în urmă cu doi ani în fața Parlamentului European și CEDO.

Problema, tranșată definitiv de instanțele din România în favoarea lor în anii 2000, a fost contestată în repetate rânduri de autorități, potrivit sursei citate.

Cei de la composesorat susțin că autoritățile locale sunt apropiate de afaceriști locali, cel mai puternic nume fiind cel al lui Frank Timiș, miliardar român din Borșa cu cetățenie australiană, mutat la Londra și celebru ca fiind inițiator al proiectului Roșia Montană.

În iunie 2023, site-ul jurnalistului local Vasile Dale a notat că „Asociația Composesorală Borșa a intrat cu jandarmeria și executorul judecătoresc în sediul Primăriei” după alte două decizii favorabile: una de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, alta a unei instanțe din România, Tribunalul Sălaj, scrie Libertatea.

„Demersurile noastre de retrocedare au fost iniţiate acum 25 ani, la începutul anului 2000. De la căderea regimului comunist, în 1989, au trecut 34 ani. Proprietăţile noastre, stăpânite în mod continuu din secolul XIV, au fost preluate de regimul comunist, peste noapte, acum 76 ani, în 1948. CEDO trebuie să determine Statul Român să ia măsuri pentru a stopa această situaţie de lipsire de proprietate”, au mai transmis borșenii.

Pasă între ministere

HotNews a solicitat un punct de vedere de la Ministerul Justiției.

„Ministerele competente pe dosarul retrocedării celor 17.000 de hectare de teren forestier sunt Ministerul Mediului și Ministerul Afacerilor Externe. Ministerul Justiției nu poate comenta hotărâri judecătorești în care nu este și nu a fost parte”, a transmis Alina Gorghiu, ministrul Justiției.

Contactat de HotNews, MAE a explicat că, încă din noiembrie 2022, CEDO „a constatat încălcarea articolului 1 (ce ocrotește dreptul de proprietate) din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), sub aspectul neexecutării hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele naționale în favoarea reclamanților și a efectivității mecanismului național de restituire a proprietăților naționalizate în perioada comunistă”.

Însă decizia, rămasă definitivă la 3 aprilie 2023, „nu a soluționat încă și chestiunea daunelor materiale”.

„Prin hotărârea pronunțată în grupul de cauze Văleanu și alții împotriva României, Curtea nu a soluționat încă și chestiunea daunelor materiale cuvenite reclamanților (inclusiv Asociației Composesorale Borșa), acest aspect fiind rezervat și urmând a fi soluționat la o dată ulterioară, după parcurgerea unei proceduri scrise, în care părțile transmit observații și argumente cu privire la aspectele examinate”, a mai transmis MAE.

În continuare, MAE precizează că instituțiile publice, de la nivel local, sunt responsabile pentru restituirea pădurilor borșenilor.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a oferit un răspuns asemănător:

„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu are competențe/atribuții stabilite prin legislația specifică, în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate, aceste atribuții fiind în sarcina altor instituții ale statului (comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate, comisia județeană de stabilire a dreptului de proprietate, Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților)”.

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1194

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *