Ar trebui să dea sau nu examen de limbă oamenii din spațiul ex-sovietic, care cer redobândirea cetățeniei române? 30.000 pe an o obțin fără examen

30.000 de persoane redobândesc anual cetățenia română fără test de limbă, în calitate de victime ale pactului Ribbentrop-Molotov. 13.000 de cetățenii se acordă în rest, acestea fiind dobândite inclusiv prin examen de limbă. ​ Sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie București, 25 martie 2024 Foto: Gabriel Bejan / Hotnews Un proiect de lege care impune condiția

30.000 de persoane redobândesc anual cetățenia română fără test de limbă, în calitate de victime ale pactului Ribbentrop-Molotov. 13.000 de cetățenii se acordă în rest, acestea fiind dobândite inclusiv prin examen de limbă.

Sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie București, 25 martie 2024Foto: Gabriel Bejan / Hotnews

  • Un proiect de lege care impune condiția ca și oamenii din spațiul ex-sovietic ce solicită redobândirea cetățeniei să știe limba română a dat naștere unor dezbateri aprinse. HotNews.ro a solicitat argumente de la cei care se opun acestei inițiative.

În fața sediului Autorității Naționale pentru Cetățenie, din București, Centrul Vechi, luni, 25 martie. Grupuri de oameni așteaptă ca numărul lor de ordine să lucească pe ecranul de la intrare și să fie invitați în interior pentru depunerea dosarului.

Pe avizierul din stânga intrării în clădirea instituției este afișată o listă cu 250 de nume. Sunt cei programați pentru depunerea cererilor de cetățenie română în temeiul Articolului 11 din lege. Este vorba despre oamenii care s-au născut pe teritoriile pierdute de România în 1940 sau de descendenții acestora, până la gradul 3 (Basarabia, Bucovina de Nord, Bugeac).

Din 3 cazuri de proaspătă cetățenie românească, două sunt pe Articolul 11

O reparație în mod obiectiv târzie și clar incompletă a pactului Ribbentrop-Molotov, Articolul 11 s-a transformat în poarta prin care, anual, 30.000 de pașapoarte românești merg, teoretic, la urmașii celor care și-au pierdut cetățenia română în 1940.

Prin comparație, lista afișată pentru toate celelalte tipuri de cetățenii acordate de statul român este mult mai scurtă: doar 40 de persoane sunt chemate în această zi să-și depună dosarul.

Și cifrele centralizate anual arată o diferență majoră. Dacă prin Articolul 11 se redobândesc aproximativ 30.000 de cetățenii, dobândirea cetățeniei pe toate celelalte căi adună doar 13.000 de cazuri anual.

„Mai devreme erau lângă noi unii care vorbeau doar în rusă”

Intru în vorbă cu un grup de tineri care glumesc și râd zgomotos în Centrul Vechi al Bucureștiului. Îi întreb de unde sunt, îmi răspund în românește că au venit din Chișinău cu un microbuz „deloc confortabil”, pus la dispoziție de firma de consultanță care s-a ocupat de întocmirea dosarelor pentru redobândirea cetățeniei.

Când mă prefac mirat că toți din grup cunosc limba română, unul dintre ei îmi spune amuzat: „Oricum nu contează asta aici. Mai devreme erau lângă noi unii care vorbeau doar în rusă”.

Afirmația tânărului descrie tabloul: limba rusă poate fi auzită frecvent, în orice zi, în fața sediului instituției care se ocupă cu acordarea cetățeniei române.

Ministerul Justiției a organizat o dezbatere pe modificarea Legii cetățeniei

Ministerul Justiției din București, 23 februarie. Are loc o dezbatere publică organizată pe marginea proiectului de modificare a Legii cetățeniei române.

La ea, participă funcționari ai Ministerului Justiției, Autorității Naționale pentru Cetățenie și avocați. Sunt prezenți și reprezentanți ai unor firme de consultanță în domeniul redobândirii cetățeniei române și ai unor asociații de români din Ucraina și Moldova. Au venit și alte persoane interesate de schimbările care urmează a fi făcute la Legea cetățeniei române.

Putem să aflăm ce s-a discutat în cadrul acestei dezbateri din minuta publicată pe site-ul Ministerului Justiției.

Proiectul este contestat din mai multe motive, dar cele mai multe obiecții se învârt totuși în jurul modificărilor cu care statul român vrea să lupte împotriva redobândirii cetățeniei române (Articolul 11) cu acte false.

În fruntea listei de modificări este introducerea condiției de cunoaștere a limbii române și în cazul acestor persoane. Condiția nu exista până acum, era un avantaj pe care îl aveau acești oameni care suferiseră, ei sau urmașii, în urma întâlnirii de la Moscova din august 1939, când harta Europei, și a României printre alte țări, a fost redesenată.

3.431 de cereri refuzate într-un an

Într-un răspuns trimis HotNews.ro, Autoritatea Națională pentru Cetățenie arată dimensiunea problemei: în 2023 au fost depuse 46.869 cereri de redobândire a cetățeniei române întemeiate pe Articolul 11. În 13.107 dintre cele analizate, instituția a dispus verificări suplimentare sau completarea dosarului, iar în 3.431 de dosare a respins cererile.

După cum precizează ANC, acesta este „cel mai mare număr de dosare respinse într-un singur an de la înființarea Autorității, în 2010.”

Aproximativ 30.000 de cazuri au fost aprobate prin Articolul 11. Potrivit legii cetățeniei, aceste persoane beneficiază de o procedură simplificată: nu trebuie să dovedească cunoașterea limbii române (decât cele 20 de cuvinte ale jurământului de credință) și își pot păstra domiciliul în străinătate.

Singura condiție solicitată de Articolul 11 este să dovedească, prin acte de stare civilă, că au o descendență românească reală. Surse din rândul oficialilor de la București sau Cernăuți, precum și documentarea HotNews.ro la fața locului, în Ucraina și Moldova, și, online, în Rusia arată că descendența românească pe bază de acte false este o practică la scară largă.

Articolul 11 a fost ani de zile modalitatea pentru oameni din Ucraina, Rusia, și alte țări ex-sovietice să pună mâna pe un pașaport al unui stat UE.

Nivelul de cunoaștere al limbii ar trebui să fie bun

Pe acest fond a avut loc dezbaterea de la Ministerul Justiției. Propunerea introducerii condiției legate de limbă aparține ANC care, în răspunsul trimis HotNews.ro, o include în „procesul de securizare a acordării cetățeniei române”.

Oficialii speră că dacă solicitanții știu și limba română „la un nivel suficient integrării acestora în societatea română” ar scădea șansele, cel puțin teoretic, ca cetățenia să ajungă la persoane care nu sunt îndreptățite la acest lucru.

Dar cât de bine ar trebui să știe limba română cei care cer cetățenia?

Proiectul de lege spune că „nivelul de cunoaștere nu trebuie să fie mai mic de B1 din Cadrul european comun de referință pentru limbi – CECRL”.

Nivelul B1 este unul mediu, care presupune că persoana respectivă este capabilă să poarte o conversație, să se exprime oral și în scris, să utilizeze corect, în context, formele şi structurile gramaticale, să răspundă la întrebări legate de informaţii personale şi domenii de interes, rostite clar şi într-un ritm normal, într-o limbă standard (mai multe explicații despre nivelul B1 pot fi găsite aici).

Li se pare prea exigent, restrictiv

Mai mulți avocați, dar și reprezentanți ai unor asociații de români din spațiul ex-sovietic critică, atât introducerea ca atare a acestei condiții, cât și nivelul B1 pe care-l consideră mult prea ridicat.

Pentru a înțelege mai bine care sunt resorturile acestei opoziții, la o inițiativă aparent legitimă, am luat legătura cu doi dintre cei care au criticat proiectul de lege: avocatul Ruslan Deleanu și profesoara Aliona Bivolaru.

Avocat Ruslan Deleanu: „Îngrădesc drepturile cetățenilor de a redobândi cetățenia română”

Avocatul Ruslan Deleanu a participat la dezbaterea de la Ministerul Justiției în calitate de reprezentant al Institutului pentru Drepturi Civile Europene, potrivit minutei întâlnirii. Acesta are și un cabinet de avocatură care, potrivit propriului site, se ocupă cu „asistența și reprezentarea juridică în domeniul dobândirii / redobândirii cetățeniei române”. Site-ul are și o secțiune în limba rusă.

L-am sunat pe Ruslan Deleanu pentru a-i solicita mai multe detalii referitoare la opoziția sa față de proiectul de lege. Cu acordul acestuia, convorbirea a fost înregistrată.

Avocatul mi-a spus că modificările care urmează să fie făcute legii „îngrădesc drepturile cetățenilor de a redobândi cetățenia română”. Aceasta pentru că nu le recunoaște oamenilor acest drept, pur și simplu- deoarece și-au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor- ci îi supune unor condiții.

„Probleme grave de deznaționalizare”

În ceea ce privește limba română, Ruslan Deleanu spune că nivelul B1 este unul prea ridicat mai ales pentru etnicii din Ucraina care se confruntă cu „probleme grave de deznaționalizare”.

Într-o situație grea se găsesc și oamenii mai în vârstă din Republica Moldova care au învățat limba română la școală, cu grafia chirilică.

„Părinții și bunicii nu au făcut școală cu grafia latină. Poți să-i pui acum să scrie limba română foarte bine?”, mi-a spus avocatul care este originar din Republica Moldova, potrivit propriilor declarații.

„Răspunderea penală este personală”

Ulterior, în cursul discuției, avocatul a introdus și un alt argument: „Cum să pretinzi un certificat de competență lingvistică de limba română într-o țară unde limba oficială este limba română? Acolo toate școlile, toate actele sunt în limba română? Ce să confirme certificatul? Că ai făcut o școală în limba română?”.

Avocatul spune că prin această lege „s-ar nega practic faptul că limba oficială din Moldova este limba română.”

Ruslan Deleanu explică și faptul că în acest moment „nu se știe nici ce instituții din România vor elibera certificatele (n.r.- de cunoaștere a limbii române), cât va costa un astfel de certificat și dacă acest cost va putea fi suportat de un pensionar sau de un cetățean din Moldova care are un salariu foarte mic”.

L-am întrebat dacă, având în vedere faptul că are și un cabinet de avocatură care se ocupă exact cu acest lucru, modificarea legii nu-i afectează afacerea. Ruslan Deleanu mi-a replicat însă că întrebarea nu are relevanță, pentru că „redobândirea cetățeniei române nu este singura sa activitate”.

Când am adus însă vorba despre varianta în limba rusă a site-ului, în condițiile în care tot el a spus mai devreme că ar trebui să se prezume cunoașterea limbii române pentru cetățenii din Moldova, avocatul mi-a recunoscut faptul că are clienți care sunt cetățeni ruși:

„Sunt de peste tot din lume, și din Rusia și din Kazahstan și din Ucraina și alte țări ale fostei Uniuni Sovietice. Mulți dintre aceștia sunt născuți în Republica Moldova, fie ei, fie părinții și au vocație (nr. – la prevederile legii). Asta nu înseamnă că dacă sunt ruși sau din Kazahstan sunt potențiali falsificatori, așa cum se dorește a se prezenta lucrurile”.

L-am mai întrebat și dacă a întâlnit în activitatea sa profesională și clienți cu acte false. Mi-a răspuns că nu a avut așa ceva, dar că: „Eu nu am obligația să verific la autorități dacă actele sunt în regulă sau nu. Dacă ele sunt în original și cu copii, traduceri legalizate, așa cum prevede legea, bănuiesc că omul este de bună-credință și le iau ca atare. Răspunderea penală este personală”.

Susține că statul român verifică serios

Avocatul mi-a mai spus că „la nivelul ANC există funcționari instruiți să nu accepte dosare cu acte suspecte, iar apoi există mecanisme sau proceduri concrete de verificare la diferite instituții naționale și internaționale. Noi suntem de acord cu așa ceva”, mi-a mai spus avocatul.

După ce am încheiat convorbirea, Ruslan Deleanu mi-a trimis mai multe mesaje pe WhatsApp. Mai întâi, mi-a precizat că a participat la dezbatere în calitate de „președinte fondator al Asociației „Institutul pentru Drepturi Civile Europene” care militează pentru apărarea și promovarea drepturilor etnicilor români din Moldova și Ucraina”. Deci nu în calitate de reprezentant al propriului cabinet de avocatură.

Apoi m-a acuzat că „unele dintre întrebările mele legate de activitatea sa profesională par a fi formulate „de oameni binevoitori”. Ulterior m-a amenințat că „în măsura în care îi voi aduce atingere sau defăima imaginea profesională se va adresa organelor competente/ justiției”.

Profesoara Aliona Bivolaru: ”Nivelul de limbă română cerut este nejustificat de ridicat față de realitățile practice”

Printre participanții la dezbaterea de la MJ s-a numărat și Aliona Bivolaru, lector universitar doctor la Facultatea de limbi străine, Universitatea București (filologie rusă și slavă).

Profesoara, care este originară din Herța, Cernăuți, a fost printre cei care au criticat, nu atât introducerea condiției referitoare la limba română, ci faptul că nivelul cunoașterii ar trebui să fie B1.

Ea spune că acesta este „nejustificat de ridicat față de realitățile practice și scopul instituirii procedurii de redobândire a cetățeniei române”. Aliona Bivolaru a propus ca acest nivel să fie A2. Acesta este unul pentru începători și presupune înțelegerea unor propoziții uzuale și comunicarea în propoziții scurte despre situații de zi cu zi.

Am contactat-o pe Aliona Bivolaru și i-am cerut mai multe detalii despre poziția sa:

„Dacă vă uitați pe cadrul european ce înseamnă acest nivel de cunoaștere a limbii, veți vedea că B1 presupune un test, nu numai de cunoaștere a limbii române, ci și niște competențe de scris, citit, înțeles, reprodus. Aceste competențe se dobândesc doar dacă ai învățat limba română într-un cadru instituționalizat” mi-a explicat Aliona Bivolaru.

„Se reneagă dreptul de sânge al acelor oameni care au fost români și care au suferit pentru acest lucru”

Profesoara mi-a mai spus că „dacă ne uităm pe statistici vedem că numărul școlilor românești din Ucraina a scăzut semnificativ și în plus există și noua lege legată de politica lingvistică în care toate școlile românești vor trece la școlile cu predare în limba ucraineană”.

Potrivit informațiilor oficiale, Parlamentul ucrainean a abrogat prevederile legislative care impuneau școlilor cu predare în limba minorităţilor, inclusiv cele în limba română, să introducă progresiv predarea în limba ucraineană a disciplinelor de bază. Anunțul a fost făcut pe 15 februarie 2024 de secretarul responsabil al Uniunii inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina”, Aurica Bojescu.

Dincolo de chestiunea de actualitate cu școlile din Ucraina, Aliona Bivolaru a dat exemplul surorii sale de 50 de ani din Herța, Ucraina, care a învățat în limba română inclusiv la universitate, dar aceasta era cu caractere chirilice și că nu ar avea nicio șansă să treacă acum proba scrisă de limba română.

„Prin această condiție, nivelul B1 de cunoaștere a limbii române se reneagă dreptul de sânge al acelor oameni care au fost români și care au suferit pentru acest lucru. Bunicul meu care a murit la Mărășești, care s-a jertfit pentru România Mare, el nu a fost român?”, întreabă retoric Aliona Bivolaru.

Profesoara consideră că nivelul de limbă A2 ar fi suficient pentru redobândirea cetățeniei române. „Până și în Herța se vorbește rusă. Sunt țărani, oameni simpli, care nu au ținut un pix în mână de 20 de ani” a mai declarat Aliona Bivolaru.

Ce condiții de limbă au alte state la acordarea cetățeniei

Cu excepția celor care se încadrează la Articolul 11, solicitanții de cetățenie română trebuie să dovedească faptul că „știu limba română în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială” (Articolul 8 din Legea cetățeniei).

Dar cum tratează alte state din Europa problema cunoașterii limbii despre persoanele care cer cetățenie?

Din documentarea noastră reiese că nu există în Europa decât două state care nu au criterii legate de limbă: Irlanda și Suedia.

În celelalte țări nivelul de cunoaștere variază de la A2 (începător „avansat”) la B2 (mediu).

Mai jos, câteva exemple:

Marea Britanie – nivelul B1

Belgia – Nivelul A2 pentru germană, olandeză sau franceză

Franța – nivelul B1

Olanda – A2

Germania – B1

Norvegia – A2 sau B1 (în funcție de naționalitatea anterioară)

Danemarca – B2

Austria – B1

Italia – B1

Spania – A2

Elveția – A2/ B1

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1194

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *