Pași dificili în „hora reciclării” – Ce nu merge la Sistemul Garanție-Returnare și ce puteți face dacă automatele resping ambalajele

Sunt aproape patru luni de când funcționează SGR (Sistemul Garanție-Returnare) și pe rafturi sunt multe ambalaje cu garanție de 50 de bani, iar la automate se formează uneori cozi cu oamenii care vin cu saci de PET-uri. Ce nu merge bine? De ce nu s-au „prins” zeci de mii de comercianți în „horă”? Cum faci

Sunt aproape patru luni de când funcționează SGR (Sistemul Garanție-Returnare) și pe rafturi sunt multe ambalaje cu garanție de 50 de bani, iar la automate se formează uneori cozi cu oamenii care vin cu saci de PET-uri. Ce nu merge bine? De ce nu s-au „prins” zeci de mii de comercianți în „horă”? Cum faci să nu-ți respingă aparatul ambalajul? La ce să ne așteptăm în lunile următoare.

Automat de reciclareFoto: Vlad Barza / HotNews.ro

Informația pe scurt:

  • Sistemul Garanție – Returnare (SGR) se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri şi 3 litri, inclusiv. NU se poate lua garanție pentru PET-uri de 5 litri, pentru cutii de lapte, pentru sticle de ulei, pentru borcane sau pentru diverse băuturi în cutii de carton.
  • Automatele resping sticlele dacă le împingeți cu viteză înăuntru, așa că cel mai bine ar fi să le puneți fără mișcări bruște, ci cu calm. Dacă o sticlă cu logo-ul SGR este respinsă, ajută dacă o introduceți apoi cu partea opusă.
  • Un mesaj care este afișat destul de des la automate, mai ales în week-end – când multă lume duce ambalaje pentru a lua garanția – este „Coșul 1 (PET) este plin. Contactați magazinul”. Problema se rezolvă dacă un angajat al magazinului vine și înlocuiește sacii plini cu unii goi.
  • În total sunt în țară 80.000 de comercianți care vând băuturi și sunt obligați să intre în sistemul SGR, pentru a colecta ambalaje și a oferi garanție. Numai 30.000 de comercianți au intrat în sistem, semnând cu ReturRo, în timp ce zeci de mii de magazine mici nu sunt înscrise.
  • Că lucrurile nu merg chiar bine a admis joi și ministrul Mediului, Mircea Fechet: „Nu sunt mulţumit în legătură cu modul în care merg astăzi lucrurile. Mă aşteptam la mai mult, să ne mişcăm mai repede, să nu mă sune comercianţi care să îmi spună că stau de o săptămână cu sacii şi nu a venit nimeni să îi ia”.
  • Două centre ReturRo de sortare și numărare există în țară și se va ajunge la zece centre. Acestea vor fi deschise treptat, pe măsură ce apar din ce în ce mai multe ambalaje SGR în piață. Cu centrele din prezent sistemul face față fără probleme numărului de ambalaje din piață.
  • La centrele de sortare și numărare se fac selecții pe tipuri de materiale (pe liniile de sortare) și se merge și mai departe, plasticul fiind sortat și pe culori. Valoarea unui PET transparent este mai mare decât a unuia verde, spre exemplu, fiindcă un PET transparent este reciclabil într-un procent mult mai mare.
  • Din datele oficiale, în primele trei luni de funcționare a SGR producătorii de băuturi au pus pe piață peste 500 de milioane de ambalaje. Estimarea este că în 2025 ar putea fi puse pe piață 7 miliarde de ambalaje.
  • Magazinele cu suprafață de sub 200 mp NU sunt exceptate, dar se pot asocia cu alți operatori economici mici din zonă sau cu UAT-uri (autoritate locală).

50 de bani la tot pasul – Tot mai multe ambalaje cu SGR la raft

Sistemul Garanție-Returnare a pornit la 30 noiembrie 2023, în decembrie au fost foarte puține ambalaje cu noul logo, dar după 15 ianuarie au fost din ce în ce mai multe. În ianuarie s-au colectat două milioane de ambalaje toată luna, iar în prezent s-a ajuns ca în unele zile să se colecteze cât în primele 31 de zile din an.

În acest ritm s-ar putea ca martie să se încheie cu 30 – 40 de milioane de ambalaje colectate. Nu au fost date prognoze oficiale în acest sens, dar ar însemna dublu față de februarie.

Prin 2025 sau 2026 ar trebui să ajungem la câteva sute de milioane de ambalaje returnate lunar.

În prezent, dacă „scanezi” cu privirea rafturile cu apă, suc și bere de la câteva supermarket-uri poți constata că peste jumătate dintre ambalaje au SGR, ponderea fiind mare la apă, sucuri și bere, dar mult mai mică la vin sau băuturi mai scumpe, care în general stau mai mult la raft până sunt cumpărate (vin, whiskey, coniac, votcă, gin).

Ce să faci și să nu faci când ești în fața automatului

În magazinele mari se găsesc acele RVM-uri, aparate colorate unde poți returna ambalajele și primești voucher. De multe ori merg bine, uneori sunt însă pline, iar alteori resping sticle și PET-uri. Primul lucru pe care trebuie să-l faceți dacă un ambalaj nu este primit este să vă asigurați că are logo-ul SGR, fiindcă încă sunt multe care nu îl au.

Nu sunt acceptate ambalajele turtite, sparte, presate, cu băutură rămasă în ele sau cu eticheta deteriorată. Nu suntem obligați să le spălăm înainte, dar la cele cu alcool sau suc nu ar fi rău se le clătim puțin și apoi să le scuturăm, pentru a fi siguri că nu mai este nimic în ele.

Fiindcă automatele sunt sensibile, ele pot respinge un PET în care mai este băutură, fiindcă are cu câteva grame mai mult. Nu este oblgatoriu să puneți PET-uri cu capac, dar, un truc pe care l-am învățat, este că dacă puneți un ambalaj cu capac NU trebuie să strângeți dopul prea tare, fiindcă sunt șanse ca automatul să respingă PET-ul. Aparatele recunosc forma ambalajelor, iar unul cu dopul strâns foarte tare poate fi considerat deformat.

Au fost oameni care au scris pe internet că ambalajele marcă proprie (cum sunt 365 de la Mega Image sau K-Classic de la Kaufland) nu ar fi acceptate decât de automatele din acele magazine, însă NU este așa, pentru că am putut returna fără probleme ambalaje „marcă proprie” la automate din magazine concurente.

Soft-ul automatelor este unic pe țară și are o singură conexiune cu registrul ambalajelor al cărui proprietar este ReturRO și comercianții nu pot scoate sau introduce ambalaje din acest registru. Comercianții nu pot controla soft-ul, însă apare foarte des mesajul de eroare „Automatul nu acceptă această marcă”, mesaj care uneori induce în eroare, pentru că nu întotdeauna marca este o problemă.

Un alt mesaj care este afișat destul de des, mai ales în week-end – când multă lume duce ambalaje pentru a lua garanția – este „Coșul 1 (PET) este plin. Contactați magazinul”. Problema se rezolvă dacă un angajat al magazinului vine și înlocuiește sacii plini cu unii goi. Cu timpul se va îmbunătăți sistemul și se vor scurta timpii în care aparatele sunt pline și nu pot fi utilizate.

Automatele resping sticlele dacă le împingeți cu viteză înăuntru, așa că cel mai bine ar fi să le puneți fără mișcări bruște, ci cu calm. Dacă o sticlă cu logo-ul SGR este respinsă ajută dacă o introduceți apoi cu partea opusă.

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri şi 3 litri, inclusiv. NU se poate lua garanție pentru PET-uri de 5 litri, pentru cutii de lapte, pentru sticle de ulei, pentru borcane sau pentru diverse băuturi în cutii de carton. Așadar, aceste tipuri de ambalaje NU sunt purtătoare de garanție.

Ministrul Mediului spune că se aștepta ca lucrurile să meargă mai bine și mai rapid

Că lucrurile nu merg bine în sistem a admis joi și ministrul Mircea Fechet.

„Eu personal nu sunt mulţumit în legătură cu modul în care merg astăzi lucrurile. Mă aşteptam la mai mult, să ne mişcăm mai repede, să nu mă sune comercianţi care să îmi spună că stau de o săptămână cu sacii şi nu a venit nimeni să îi ia. Mă aşteptam să nu existe astfel de probleme care ţin exclusiv de viteza şi de modul în care noi ne facem treaba”, a spus Mircea Fechet, citat de News.ro.

El a mai spus că se aşteaptă ca ritmul în care se deschid fabricile şi instalaţiile de numărare şi sortare să crească. Mă aştept să le punem în funcţiune cât mai repede, va veni un volum mare de ambalaj în gestiunea noastră”.

Magazinele mici nu s-au „prins” în hora reciclării

Toți comercianții sunt obligați să intre în sistem, chiar și cele mai mici chioșcuri de cartier sau din sate, dar am putut vedea că la aceste magazine mici foarte rar poți obține garanția dacă mergi cu ambalaje SGR. Magazinele cu suprafață de sub 200 mp NU sunt exceptate, dar se pot asocia cu alți operatori economici mici din zonă sau cu UAT-uri (autoritate locală).

Ar însemna, spre exemplu, să existe un punct de colectare pe domeniul public. La asocierea între comercianți, unul dintre ei, cel ce are suprafață mai mare, devine punct de colectare și clienții de la ceilalți asociați sunt îndrumați către acel loc.

Nu am putut găsi exemple unde astfel de asocieri s-au întâmplat și surse din piață ne-au spus că legea nu este clară, mai ales la modalitatea de decontare în cazul unei asocieri. Situația ar trebui să se „repare” pe parcurs.

Aceste magazine mici percep clienților garanția de 50 de bani când aceștia cumpără, fiindcă acel comerciant a plătit garanția când a cumpărat băuturile de la distribuitor și o recuperează apoi de la client, când îi vinde acea băutură.

O cu totul altă chestiune este înrolarea în SGR: zeci de mii de mici comercianți au ales să nu semneze contracte și practic încalcă legea, însă vânzători și patroni pe care i-am întrebat ne-au spus că au ales să nu participe și fiindcă nu au unde depozita ambalajele aduse de clienți. Evident că au vrut să evite și chestiunile birocratice. Rămâne de văzut dacă vor fi campanii de amenzi sau dacă unele firme vor ajunge la concluzia că pierd clienți din cauză că nu primesc ambalajele și nu returnează garanția.

Este de așteptat ca numărul de comercianți înscriși în sistem să crească, mai ales că ponderea ambalajelor cu SGR va spori, iar în vară ar trebui să fie, estimăm noi, de peste 90%.

Toți comercianții trebuie să aibă puncte de colectare, conform legii, dar mult peste jumătate nu au semnat contracte. Sunt 80.000 de operatori potențiali și doar 37% dintre ei pot implementa SGR și organiza puncte de returnare.

Ponderea celor înscriși este mult mai mare la capitolul volum, fiindcă au contract cu ReturRo toți marii comercianți. Așadar, dacă la număr de firme ponderea este de 37% din total, la volume de ambalaje înrolate în SGR din totalul din piață procentul este mult mai mare.

Drumul PET-urilor, de la prima strivire până la totala zdrobire

Când cineva pune un ambalaj cu SGR în automatele de reciclare, PET-urile și dozele sunt compactate (strivite), iar sticlele sunt sparte. Se face asta pentru a fi mai simplu de transportat apoi spre centrele de sortare (ar ocupa mult PET-urile ne-turtite), dar și pentru a elimina frauda (să nu fie ambalajele scanate de mai multe ori pe traseu).

La producția de sticlă este o mare economie de costuri dacă se pornește cu fabricația de la cioburi din acest sticle aduse de oameni la automate, decât dacă s-ar face totul de la zero (costurile cu gazul, dar și poluarea la fabricile de sticlă) ar fi mult mai mari dacă s-ar porni de la zero cu fabricația.

La centrele de sortare și numărare ReturRO se fac selecții pe tipuri de materiale (pe liniile de sortare) și se merge și mai departe, plasticul fiind sortat și pe culori. Amănunt interesant: valoarea unui PET transparent este mai mare decât a unuia verde, spre exemplu, fiindcă un PET transparent este reciclabil într-un procent mult mai mare.

Două centre există în prezent: în județele Cluj și Timiș și se va ajunge la zece centre. Am întrebat la ReturRO când ar putea fi deschise toate zece. Răspunsul a fost că vor fi deschise treptat, pe măsură ce apar din ce în ce mai multe ambalaje SGR în piață. Ar putea fi operaționale anul acesta, dacă sunt suficient de multe ambalaje SGR în piață.

În acest moment, capacitatea de procesare a celor două centre RetuRO, de la Bonțida și Giarmata, este de aproape 1,5 miliarde de ambalaje. În următoarele trei luni urmează să se deschidă alte centre de sortare în județele Brașov, Ilfov, Dolj, Bacău și Prahova.

Planul era să fie 17 centre, dar realitatea din teren a arătat că nu este nevoie de mai multe și aceste zece centre vor face față fără probleme și vor avea suficientă capacitate tehnică și logistică.

De la centrele RetuRO, ambalajele colectate sunt trimise către reciclatori, unde sunt transformate în bucăți foarte mici (fracții) și se și sterilizează. Sunt apoi re-introduse în circuit, pentru a fi produse ambalaje noi.

S-a solicitat și o schimbare a termenului până la care mai pot fi prezente la raft ambalajele fără SGR, să devină 31 decembrie 2024, în loc de 30 iunie. Nu va fi o schimbare radicală pentru consumatori, fiindcă este vorba despre băuturile din stocurile vechi, deoarece de la 1 ianuarie 2024 nu mai pot fi puse în piață decât ambalaje cu SGR. Schimbarea va fi mai ales pentru producătorii de vin și băuturi spirtoase ce au fost îmbuteliate înainte de 1 ianuarie 2024.

Șapte miliarde de ambalaje puse anual pe piață – Câteva numere mari

Din datele oficiale, în primele trei luni de funcționare a SGR producătorii de băuturi au pus pe piață peste 500 de milioane de ambalaje. Dacă în luna decembrie au apărut aproximativ 45 de milioane de ambalaje, în februarie au fost aproape 300 de milioane.

În primele trei luni de funcționare a SGR (decembrie, ianuarie si februarie) s-au recuperat aproximativ 23 de milioane de recipiente de plastic, sticlă sau metal.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spunea că SGR „va fi al doilea cel mai mare sistem de garanţie-returnare din Europa, după cel al Germaniei şi cu siguranţă va fi cel mai modern”. El estimează că vom avea peste 7 miliarde de recipiente SGR puse pe piaţă în fiecare an.

Asta ar însemna că în 2025 s-ar putea ajunge să fie introduse pe piață lunar, în medie, peste 600 milioane de ambalaje.

Încă nu suntem la numere chiar așa de mari. Piața ambalajelor SGR este estimată la aproximativ 5 miliarde de ambalaje în primul an de funcționare a sistemului, având o perioadă de tranziție care permite prezența, în paralel, a ambalajelor SGR și non-SGR pentru o perioadă limitată de timp.

Ce spune legea despre micii comercianți:

Fragment din Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021

(7) Comercianții având structuri de vânzare cu o suprafață mai mică de 200 mp care nu își organizează propriile puncte de returnare își vor îndeplini obligațiile de organizare a punctelor de returnare prin asociere cu alți comercianți care au structuri de vânzare cu o suprafață mai mică de 200 mp sau prin acord de parteneriat cu UAT/ADI potrivit prevederilor art. 8.

(8) În situația prevăzută la alin. (7), distanța până la punctul de returnare realizat nu poate fi mai mare de 500 m față de fiecare structură de vânzare a comerciantului din acordul de parteneriat, pentru structurile de vânzare din localități rurale, respectiv 150 m pentru structurile de vânzare din localități urbane.

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 2122

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *