Elev de clasa a IX-a, condamnat pentru bullying. Judecător: „Fenomenul este răspândit în școlile din România, lasă răni adânci”

Un elev de 16 ani din județul Bacău a fost condamnat la un an și jumătate de detenție într-un centru de reeducare pentru minori după ce în februarie anul trecut a lovit și a batjocorit doi colegi de clasă. Victimele, elevi cu cerințe educaționale speciale, au fost filmate în timp ce erau agresate, târâte în

Un elev de 16 ani din județul Bacău a fost condamnat la un an și jumătate de detenție într-un centru de reeducare pentru minori după ce în februarie anul trecut a lovit și a batjocorit doi colegi de clasă. Victimele, elevi cu cerințe educaționale speciale, au fost filmate în timp ce erau agresate, târâte în baia școlii și introduse cu capul în vasul de toaletă. Un caz de bullying care nu ar fi escaladat dacă reprezentanții școlii ar fi intervenit la timp și nu ar fi permis elevului agresor să ajungă să aibă „o reputație sinistră”, spun magistrații din Bacău.

Copil abuzatFoto: Artit Oubkaew / Alamy / Profimedia Images

O „amorțeală” a sistemului de educație a transformat un caz de bullying într-o infracțiune gravă, cu urmări „adânci” asupra victimelor. Aceasta este concluzia judecătorilor care au soluționat acest caz, la un an distanță de la scenele care au revoltat opinia publică.

În 30 ianuarie 2023, un filmuleț postat pe Facebook surprindea scene violente în incinta unei unități de învățământ din Bacău. Doi elevi erau loviți, bruscați, împinși cu capul în toaletă, scuipați, puși în genunchi, obligați să sărute mâna agresorului și „să meargă în patru labe” după el.

Poliția a declanșat o anchetă. În urma verificărilor, polițiștii au descoperit unde se întâmplase totul și cine erau cei care apăreau în imagini. Agresorul și cei doi elevi batjocoriți aveau 15 ani și erau colegi în clasa a IX-a a Colegiului Mangeron din Bacău, iar scenele fuseseră filmate cu patru zile înainte.

Reprezentanții Colegiului „Dumitru Mangeron” știau de incident chiar din ziua producerii lui.

În după-amiaza de 26 ianuarie, când a ajuns acasă, mama uneia dintre victime a aflat de la fiul ei ce i se întâmplase. Băiatul fusese mușcat de spate de către agresor și avea urme vizibile. Femeia l-a sunat pe diriginte și i-a relatat ce se întâmplase la școală, i-a trimis o fotografie cu leziunile fiului ei și i-a cerut să ia măsuri. A doua zi, la școală a fost convocat consiliul profesoral, care a decis sancționarea elevului agresor cu mustrare scrisă și scăderea notei la purtare cu două puncte.

Elevii cu CES, umiliți de elevul „prădător”

Ancheta penală și-a continuat cursul, fiind audiați elevi și profesori. Mărturiile din dosarul consultat de HotNews.ro sunt cutremurătoare.

Cele două victime erau colegi de bancă, amândoi fiind diagnosticați cu anumite deficiențe. La începutul anului școlar, când diriginta le-a solicitat certificatele de orientare școlară, specifice copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES), le-a cerut colegilor „să manifeste o conduită bazată pe grijă față de aceștia”.

Cei doi băieți, colegi de bancă, au ajuns, însă, să fie terorizați de unul dintre colegii de clasă, cunoscut în școală drept un elev cu comportament problematic. Erau loviți și jigniți frecvent cu apelative precum „handicapați, jegoși, nespălați, proști”.

Anchetatorii spun că cei doi băieți victime erau retrași, nu comunicau foarte mult cu colegii din clasă, îl evitau permanent pe agresor, nu-l provocau verbal sau fizic, îndeplineau toate cerințele acestuia, chiar dacă erau împotriva voinței lor și adesea umilitoare: îi ștergeau încălțările, îi cumpărau diverse produse alimentare de la un fast-food din apropierea unității de învățământ sau le erau luate telefoanele mobile de către acesta pentru a le verifica conținutul, spre amuzamentul lui.

Datele din dosar arată că în școală se știa despre comportamentul elevului de 15 ani, însă conducerea școlii a luat doar măsuri de consiliere școlară și de informare a părinților acestuia.

Părinții victimelor au retras plângerile în timpul anchetei

La audieri, cele două victime le-au relatat polițiștilor că mergeau la școală cu frică și stres.

Agresorul a declarat, inițial, că totul a fost „o joacă”. Apoi a încercat să dea vina pe victime, susținând că acestea l-ar fi provocat. Toți colegii de clasă audiați ca martori l-au contrazis. „Inculpatul se bucura de o reputație sinistră în colectivul clasei”, au punctat judecătorii care au soluționat dosarul.

În ciuda suferințelor copiilor, părinții celor două victime au decis în timpul procesului să-și retragă plângerea pentru infracțiunea de loviri și alte violențe. Cum pentru lipsirea de libertate legea nu prevede împăcarea părților, procesul a continuat.

Judecătoria din Bacău și mai apoi Curtea de Apel au concluzionat că acest caz este de o gravitate sporită și necesită o pedeapsă exemplară pentru a descuraja fenomenul bullying-ului care afectează școlile din România. Găsit vinovat pentru lipsire de libertate, elevul agresor a fost condamnat la un an și șase luni de detenție într-un centru de reeducare pentru minori.

Motivația comportamentului agresiv: „pură plăcere”

În susținerea deciziei de condamnare, judecătorii au indicat referatul de evaluare al Serviciului de Probațiune Bacău. Specialiștii de acolo au concluzionat fără echivoc că elevul de 15 ani prezintă un risc crescut pentru fapte similare și numai o pedeapsă privativă de libertatea ar putea să-i descurajeze comportamentul infracțional.

„Inculpatul minor a săvârșit infracțiunile din pură plăcere odată ce cunoștea că victimele au anumite deficiențe și nu ar putea riposta, din dorința de a deține supremația în cadrul grupului din care făcea parte prin exercitarea unor violențe, de a domina într-un mod complet rudimentar pe colegii săi. După cum se poate decela și din referatul de evaluare, toate acestea pe fondul unor carențe educaționale izvorâte din lipsa de grijă și de control din partea părinților săi”, arată judecătorii Curții de Apel Bacău în decizia de condamnare.

Cum a fost posibil ca un copil să se transforme într-un agresor de temut

Evaluarea specialiștilor Serviciului de Probațiune Bacău indică și cum a fost posibil să se transforme un elev, aparent obișnuit, într-un agresor „sinistru”, „un prădător”.

S-au indicat ca factori ai comportamentului adolescentului disfuncționalități familiale: tatăl său, care nu îl poate percepe greșind pe fiul său în ciuda evidenței, a fost plecat o vreme din țară, mama sa nereușind să impună singură vreun control. De asemenea, a fost indicată și ”amorțeala, lipsa de reacție a autorităților școlare, autorități, profesori ori diriginte care cunoșteau sau trebuiau să cunoască situația inculpatului (lua caietele colegilor pretinzând că sunt ale lui, le solicita colegilor să îi cumpere mâncare din banii lui etc.)”.

La audieri, dirigintele l-a descris pe elevul agresor ca fiind „alunecos”, întrucât inculpatul mima inocența absolută până la dovada contrarie.

În opinia judecătorilor, băiatul de 15 ani nu ar fi ajuns în această situație dacă familia reușea să se implice în mod adecvat în procesul de creștere și educare, subliniind că acesta „nu a ajuns singur în această situație”.

Fenomenul bullying-ului este răspândit în școlile din România și lasă răni adânci

În motivarea deciziei de condamnare, magistrații din Bacău avertizează că un astfel de caz „arată limitele sistemului educațional din România, gradul de protecție efectivă pe care actori didactici reușesc să îl ofere elevilor dintr-o școală, precum și lipsa unei preocupări constante și efective a acestora pentru diminuarea fenomenului de bullying”.

Considerând că atât familia, cât și școala au eșuat în gestionarea situației, judecătorii au apreciat că doar o sancțiune exemplară ar putea descuraja alți potențiali agresori.

„Fenomenul bullying-ului este răspândit în școlile din România, lasă răni adânci, iar efectele pe care le produce sunt pe termen lung. Este de datoria noastră a tuturor să le oferim copiilor un mediu sigur, în care fiecare copil să fie tratat cu respect. Bullying-ul poate provoca copiilor probleme de ordin emoțional, social si chiar fizic, conducând la depresie, anxietate, probleme cu somnul, tulburări de alimentație, uneori la gânduri de sinucidere. Totodată bullying-ul afectează performanțele școlare ale copilului. Comportamentele abuzive tip bullying manifestate în spațiul școlar, în mod repetat, între elevi sau grupuri de elevi, ca expresie a unor dezechilibre de putere evidente, în scop de umilire, defăimare sau intimidare, capătă adesea valențele unei veritabile infracțiuni, cum este și cazul de față”, mai arată judecătorii Curții de Apel Bacău.

Elevul agresor, în prezent în vârstă de 16 ani, a fost arestat preventiv în 1 februarie 2023, ulterior fiind plasat în arest la domiciliu până la finalizarea procesului. Întreaga perioadă îi va fi dedusă din condamnarea definitivă de un an și 6 luni de detenție, pronunțată în 15 martie.

Oficialii Poliției Județene Bacău au precizat pentru HotNews.ro că elevul de 16 ani a fost încarcerat în Centrul de reeducare pentru minori din Târgu Ocna.

Ultima raportare a Ministerului Educației a arătat că în unitățile de învățământ din România, în anul școlar 2021-2022, s-au înregistrat aproape 10.000 de violențe.

În 2023, Ministerul Educației a lansat o procedură de management a cazurilor de violență din școli. Printre „măsurile de sprijin” recomandate în cazurile de violență din școli Ministerul Educației recomandă:

  • consiliere de grup şi/sau individuală;
  • organizarea şi recomandarea participării la întâlnirile unui grup tematic de suport;
  • organizarea şi recomandarea participării copiilor implicaţi în situaţii de violenţă la activităţi de dezvoltare a abilităţilor socio-emoționale şi a strategiilor de autoreglare emoţională în momente de stres;
  • referirea/recomandarea pentru intervenţie psihologică şi psihoterapeutică;
  • identificarea resurselor pentru angajarea unui terapeut care să asiste copilul victimă sau autor pe parcursul unei perioade de timp – servicii de tip shadow;
  • activităţi de combatere a discursului instigator la ură, a discriminării, a marginalizării, a normelor sociale care favorizează violenţa;
  • activităţi de mediere a conflictelor, prin abordări restaurative – excepţie victimele violenţei de gen;
  • transferul la o altă clasă/formaţiune de studiu, în cazul elevilor victime ale unor situaţii de violenţă, la solicitarea părinţilor/reprezentanţilor legali.
Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1822

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *