Ce se va întâmpla cu România când se apropie pensionarea „decrețeilor”. Generațiile ajunse la vârsta la care trebuie să aibă grijă și de copii, și de părinți sunt denumite „generația sandwich”

Cea mai numeroasă generație din istoria României începe să se gândească la pensie. Dar asta nu o să-i afecteze doar pe ei. În contextul în care populația lumii îmbătrânește, cei tineri se vor vedea nevoiți să-și susțină nu doar rudele în vârstă, ci și pe bătrânii care nu mai au rude în viață sau au

Cea mai numeroasă generație din istoria României începe să se gândească la pensie. Dar asta nu o să-i afecteze doar pe ei. În contextul în care populația lumii îmbătrânește, cei tineri se vor vedea nevoiți să-și susțină nu doar rudele în vârstă, ci și pe bătrânii care nu mai au rude în viață sau au prea puține, chiar dacă o fac în mod indirect, relatează publicația multimedia Panorama.

Oameni din generații diferite. Imagine generată cu IAFoto: Ivan Ryabokon / Panthermedia / Profimedia

Generațiile ajunse la vârsta la care trebuie să aibă grijă și de copii, și de părinți sunt denumite „generația sandwich”.

  • „Pe măsură ce ecartul dintre indivizi și rudele lor devine mai mare, oamenii vor avea nu doar familii mai mici, ci și mai bătrâne.
  • Spre exemplu, cu cât bunicii sunt mai bătrâni, cu atât pot oferi mai puțină asistență propriilor copii în creșterea nepoților, în condițiile în care ei înșiși au nevoie de îngrijire”, notează autorii studiului Max Planck Gesellschaft, citat de Panorama.

Ce se va întâmpla în România

România, spre exemplu, trebuie să se pregătească pentru următorul deceniu, când vor începe să iasă la pensie primele generații din rândul așa-numiților decreței (cei născuți între 1965 și 1969, ca urmare a interzicerii avorturilor în perioada comunistă), a afirmat, pentru Panorama, Dan Jurcan, director de cercetare IRES – Institutul Român pentru Evaluare și Strategie.

„La fiecare 10 ani, însă, vedem că populația scade cu cel puțin 1 milion, și asta e o problemă”, a completat Dan Jurcan.

În pus, o economie construită în jurul unei populații îmbătrânite, precum cea din România, poate însemna, între altele, o piață a muncii mai mică, taxe mai mari, dar și limitarea inovației și a productivității, remarcă Financial Times, citat de Panorama.

Ce e de făcut

Studiul institutului german MPG subliniază, de asemenea, nevoia de a investi și mai mult în sisteme sociale care să asigure un nivel de trai cât mai bun pentru toate generațiile, indiferent de momentul la care se află în viață.

În acest context, întrebată de Panorama dacă statul român va sprijini familia, indiferent de forma și structura ei, ministrul Familiei, Natalia Intotero, a făcut o promisiune: „Vom susține familia cu prevederile legislației în vigoare. Deci tot ceea ce înseamnă definirea familiei o vom susține categoric prin mai multe programe sociale cu respectarea legislației în vigoare”.

Dispariția importanței ”verilor”

O altă schimbare e aceea că nu mai crește numărul verișorilor, unchilor sau mătușilor, iar structura e una simplă: bunici, părinți, copii, nepoți.

”Verișoarele” și ”verișorii”, care au jucat un rol important decenii la rând și în România, nu vor mai avea, cred cercetătorii, aceeași putere simbolică.

Modificările survenite în numărul de membri ai unei familii au un impact puternic nu doar pe piața muncii, în sistemul sanitar sau în cel al asigurărilor sociale, ci și în modul în care se realiniază lucrurile într-o societate modernă. De exemplu, în America de Nord și în Europa, o femeie de 65 de ani – care avea în jur de 25 de rude în viață în 1950 – va ajunge la o medie de doar 16 rude în 2095.

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1822

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *