Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat vineri despre candidatura lui Klaus Iohannis la şefia NATO că liderii alianței nu își pot alege succesorii, fiind „problema exclusivă a aliaţilor”. Cu toate acestea, Geoană a subliniat că actualul secretar general, Jens Stoltenberg, „a aşezat o ştachetă a aptitudinilor şi a profilului pentru secretarul general al NATO foarte, foarte sus”.
Mircea GeoanaFoto: Petras Malukas / AFP / Profimedia Images
- “Singurul lucru pe care nici nu îl comentăm şi nici nu este în puterea noastră, a mea şi a secretarului general, este să ne alegem succesorii. Este problema exclusivă a aliaţilor. Ceea ce pot să spun este că secretarul general Stoltenberg, care şi-a prezentat ieri raportul anual, cel de-al zecelea raport anual (…), a aşezat o ştachetă a aptitudinilor şi a profilului pentru secretarul general al NATO foarte, foarte sus. Şi acest lucru sunt convins că este unul dintre factorii pe care aliaţii îl discută”, a spus Geoană, întrebat ce ar trebui să facă Iohannis ca să primească tot sprijinul necesar pentru a fi ales secretar general NATO, relatează Agerpres.
Potrivit acestuia, ceea ce se ştie sigur este data la care secretarul general al NATO îşi încheie mandatul.
- “Înţeleg că în România s-au devansat alegerile prezidenţiale? Aşa am auzit, că s-au dat puţin mai devreme (…). Pot să vă spun un singur lucru, că din punct de vedere al succesiunii de comandă la vârful NATO secretarul general şi secretarul general adjunct nu pot pleca în acelaşi timp. Deci, la secretarul general Stoltenberg este fix, ultima zi de serviciu este 30 septembrie, pe 1 octombrie avem un nou secretar general. În cazul meu, o să plec mai devreme sau mai târziu”, a spus Geoană.
Mircea Geoană a vizitat, vineri, şantierul naval VARD Brăila şi a mers apoi la Universitatea Danubius din Galaţi, unde şi-a lansat cartea “Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO”.
Reamintim că Klaus Iohannis şi-a anunţat, marţi seară, candidatura pentru șefia NATO într-o conferinţă de presă convocată special la Bucureşti. Asta, în contextul în care şeful guvernului olandez Mark Rutte era considerat favorit pentru postul de secretar general al NATO.
Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) scria că președintele României nu ar avea nicio șansă pentru acest post și notează că la Bruxelles se consideră că, după ce Statele Unite, Germania, Franţa şi Marea Britanie l-au susţinut deja, în urmă cu trei săptămâni, pe actualul premier olandez Mark Rutte, Iohannis nu are „nicio şansă”.
De asemenea, RFE/RL (Europa Liberă) scria într-un articol semnat de Rikard Jozwiak căunii diplomaţi consideră mişcarea lui Klaus Iohannis de a-şi anunţa candidatura la şefia NATO ca fiind „disperată şi de ultimă instanţă”, în timp ce alţii au fost mai degrabă nedumeriţi de planul său în zece puncte, care includea lucruri pe care alianţa militară le face deja. De asemenea, articolul nota că ar putea fi, de asemenea, o mişcare de PR şi despre faptul că Iohannis candidează la funcţia de secretar general al NATO pentru a intra în arenă, de fapt, pentru un post de top în UE.
Citește și:
