Ciolacu: Eu aș face referendum dacă este oportun să scoatem aurul de la Roșia Montana

Premierul Marcel Ciolacu a reacționat joi în contextul în care Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) se va pronunța vineri în procesul intentat României de către Gabriel Resources pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care zona a fost introdusă în patrimoniul

Premierul Marcel Ciolacu a reacționat joi în contextul în care Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) se va pronunța vineri în procesul intentat României de către Gabriel Resources pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care zona a fost introdusă în patrimoniul UNESCO. „Eu aș face referendum dacă e oportun să scoatem aurul de la Roșia Montana”, a afirmat premierul.

Marcel Ciolacu face declarații de presăFoto: Inquam Photos / Octav Ganea

El a spus că așteaptă verdictul instanței și apoi va veni cu un punct de vedere oficial.

Miza acestui litigiu sunt despăgubirile de câteva miliarde de dolari pe care România ar putea fi forțată să le plătească către Gabriel Resources.

Verdictul în litigiul cu Roșia Montană, așteptat vineri

Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) se va pronunța vineri în procesul intentat României de către Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care zona a fost introdusă în patrimoniul UNESCO, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Miza acestui litigiu sunt despăgubirile de câteva miliarde de dolari pe care România ar putea fi forțată să le plătească către Gabriel Resources, pragul maxim fiind de 6,7 miliarde de euro, conform lui Boloș.

Ministrul Boloș a spus, joi, că decizia în acest litigiu va fi pronunțată vineri, iar în funcție de aceasta va fi stabilită strategia de negociere a statului român.

„Perspectiva de a schimba decizia este destul de mică”

  • „Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrară internațională.
  • Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează apoi să ne formulăm strategia de negociere și, în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere, vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii”, a declarat ministrul Finanțelor.
  • Întrebat dacă va mai fi posibilă o cale extraordinară de atac din partea statului român, a răspuns: „Este posibilă, dar ea se derulează destul de rapid. Așa sunt uzanțele instanțelor arbitrare internaționale și perspectiva aceasta de a schimba decizia care se va pronunța vineri, (…) în urma discuțiilor cu juriștii, este destul de mică”, a conchis Marcel Boloș.

    Ce va urma după decizia Tribunalului de arbitraj?

    Ministrul Finanțelor spune că speră ca modalitatea în care va fi aplicată decizia privind plata de despăgubiri de către statul român să poată fi convenită între comisia interministerială și titularii deciziei, adică compania minieră:

    • „După ziua de mâine, se comunică oficial decizia, există apoi o perioadă de acomodare, de maximum 30 de zile, timp în care se stabilește ce este public, ce este secretizat din decizie. Apoi urmează pașii de negociere, sper (…)
    • Dacă nu va exista o cale de dialog, se vor urma căile legale de executare silită. Am menționat că avem o strategie de negociere, pe care sper că o vom putea pune în aplicare”.
    • “Astfel de cheltuieli care sunt considerate extraordinare din perspectiva Eurostat pot să aibă un regim aparte. La socoteala pe care o facem pentru ținta de deficit să fie tratată ca o cheltuială extraordinară.”
    • “Modalitatea în care se va pune în aplicare decizia trebuie să fie ca urmare a unei discuții între comisia interministerială și titularii acestei decizii, dacă există o cale de dialog. Dacă nu, se vor urma căile legale de executare silită. Eu sunt convins că pe calea dialogului vom găsi cea mai bună soluție de a duce la bun sfârșit decizia. Să vedem care va fi rezultatul acestei strategii de negociere.”
    • “Avem o strategie de negociere pe care o vom pune în aplicare la momentul în care va începe dialogul.”
    • “Au cerut maxim 6,7 miliarde euro și minim ceea ce au investit: 1 miliard euro. În acest interval ar trebui să fie valoarea acestei decizii, respectiv valoarea impactului bugetar pe care îl vom avea.”
    • “Dacă decizia nemonetara în care statul este obligat să continue investitia, va trebui să facem demersuri legale pentru a prelungi licența de exploatare a resurselor de aur.”

    Valoarea maximă la care ar putea ajunge despăgubirile pe care trebuie să le plătească statul român

    Miza acestui litigiu sunt despăgubirile de câteva miliarde de dolari pe care România ar putea fi forțată să le plătească către Gabriel Resources.

    Conform ministrului Finanțelor, România riscă să plătească între un miliard de euro – valoarea investiției Gabriel Resources – și 6,7 miliarde de euro.

    • „Maximum ar fi 6,7 miliarde de euro, iar minimum, cât au investit, un miliard de euro. În acest interval ar trebui să fie valoarea despăgubirilor”, a spus Marcel Boloș.

    El a susținut că o astfel de decizie nu ar influența „modul de recalculare și obligația” Guvernului de majorare a pensiilor de la 1 septembrie, dar că „majorează ținta de deficit bugetar”.

    În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

    Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controversată este însă modalitatea de extragere a metalelor preţioase, cu ajutorul cianurilor. Organizaţiile de mediu au reclamat că procedura afectează mediul, dar şi locuitorii din zonă, iar extinderea minei ar distruge o parte din vechile galerii romane şi patru vârfuri montane.

    CITEȘTE ȘI:

    Obiectiv România
    Obiectiv România
    Articles: 1274

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *