Ce se întâmplă cu cel mai scump viraj la stânga din istoria Bucureștiului?

La aproape 4 ani de la inaugurare, pasajul de la Ciurel, care a costat 240 milioane lei, rămâne un simplu viraj la stânga. Primarul general, Nicușor Dan, a declarat în mai multe rânduri că nu va continua acest proiect cu un drum nou între Ciurel și A1, ca podul să aibă sens. Totuși, municipalitatea nu

La aproape 4 ani de la inaugurare, pasajul de la Ciurel, care a costat 240 milioane lei, rămâne un simplu viraj la stânga. Primarul general, Nicușor Dan, a declarat în mai multe rânduri că nu va continua acest proiect cu un drum nou între Ciurel și A1, ca podul să aibă sens. Totuși, municipalitatea nu a luat nicio decizie oficială de a renunța la proiect, iar din această cauză, cei care au proprietățile pe culoarul de expropriere pentru drum nu pot face nimic cu ele. Mai mult, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, susține că pierde banii din PNDL obținuți pentru asfaltarea străzilor de pământ din zonă, deoarece nu poate da autorizații de construire, atât timp cât proiectul rămâne oficial în vigoare.

Străpungerea Ciurel A1Foto: Hotnews / Catiușa Ivanov

Pasajul de la Ciurel a fost inaugurat în septembrie 2020, cu fast, de primarul Gabriela Firea. Lucrarea a costat 240 milioane lei și a fost finalizată în 10 ani, deși trebuia finalizată în 4.

În prezent, podul nu duce nicăieri, fiind doar un viraj la stânga făcut cu o sumă uriașă.

Pasajul face parte din străpungerea Ciurel-A1, unul dintre proiectele de infrastructură despre care se discută încă din 2000, o alternativă la bd. Iuliu Maniu pentru ieșirea din oraș, spre A1.

Cum arată zona pe unde trebuia să treacă străpungerea

În 2019, Consiliul General a aprobat culoarul de expropriere și declanșarea procedurilor de expropriere pentru faza II a proiectului, între Ciurel și bd. Uverturii, urmând să fie expropriate peste 100 de proprietăți, cu o suprafață totală de aproape 4 ha, și circa 700 mp de construcții, evaluate atunci la 47 milioane lei. Banii trebuiau consemnați în contul proprietarilor în 210 zile de la expropriere.

În 2020 termenul a fost prelungit. La fel și în 2021, până la finalul anului respectiv.

Până acum însă terenurile nu au fost expropriate, dar nici hotărârea nu a fost anulată.

Primarul general, Nicușor Dan, a declarat de mai multe ori că nu va continua proiectul, deoarece ar fi o tentație pentru cei care vin de pe A1 și merg spre mare, să tranziteze centrul Bucureștiului, și așa aglomerat. „Proiectul de străpungere până la Centură este imposibil de realizat. E ilegal ca o șosea cu 6 benzi să treacă pe lângă un bazin de apă potabilă. Opinia mea este că nu trebuie să ne grăbim cu acest proiect. Trebuie să ne grăbim cu extinderea Șoselei de centură la 4 benzi. În momentul în care ai asta și din cartiere ai ieșirea la centură, o să iei presiunea de pe Iuliu Maniu”, a declarat primarul Nicușor Dan, într-un interviu acodat HotNews.ro, imediat după alegerile locale din 2020.

Primarul și-a menținut punctul de vedere și în 2021.

„Proiectul vine de la Nicolae Ceausescu, pe care l-a numit străpungerea A1-A2, el avea în cap că penetrația Ciurel va încuraja traversarea Bucureștiului dinspre Pitești spre Constanța, ceea ce este o greșeală, trecea la 20 de metri de un lac din care noi bem apă, care din motive știintifice nu poate fi acoperit, și nu poți bea apa dintr-un lac pe lângă care trec mașini. Avem proiectul cu cele 10 drumuri radiale, care înseamnă ieșiri către șoseaua și autoastrada de centură, acestea vor fi pe b-dul Timișoara și una pe Giulești. Șoferii nu vor fi nevoiți să o ia pe Ciurel ci vor avea aceste iesiri”, a declarat Nicușor Dan, în octombrie 2021, la Europa FM.

Reamintim că, în 2016, instanța a anulat definitiv Planul Urbanistic Zonal aferent proiectului, unul dintre motive fiind că trece prea aproape de uzina de apă de la Roșu. Procesul a fost intentat de cetățeni din zonă, afectați de exproprieri. Străpungerea a mai fost prevăzută în PUZ-urile coordonatoare ale Sectorului 6 din 2013 și 2020. Cel din 2020 a fost anulat de instanță fiindcă betona mai multe spații verzi. Cel din 2013 a fost anulat în primă instanță, acum se judecă recursul. Documentul nu este suspendat, fiind încă în vigoare și în baza lui Primăria Sectorului 6 emite autorizații de construire.

Totuși, ce se întâmplă cu proiectul?

Într-un răspuns transmis la solicitarea HotNews.ro, Primăria Capitalei ne-a comunicat că nu renunță la proiect.

„La această dată se caută soluții privind continuarea lucrărilor la Poiectul: Penetrație Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada București – Pitești. Menționăm că din cauza lipsei prevederilor bugetare lucrările nu au putut fi continuate.

La această dată, Contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor este în vigoare și nu au fost inițiate procedurile pentru exproprieri. În situația în care vor interveni modificări ale culoarului de expropiere Hotărârea de Consiliu nr. 292/2019 se va modifica conform noului culoar de expropiere. La această dată PUZ sector 6 este suspendat”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.

L-am contactat și pe primarul general, Nicușor Dan, pentru un punct de vedere, însă fără rezultat.

Ciucu spune că pierde 5 milioane lei pentru asfaltarea străzilor

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, spune că din cauza faptului că acest proiect trenează, riscă să piardă peste 5 milioane lei obținuți pe PNDL pentru asfaltarea mai multor străzi de pământ din zonă deoarece acestea se intersectează cu culoarul de expropriere.

„Primăria Sectorului 6 a depus documentație pe Programul Anghel Saligny ca străzile din acea zonă, care nu au asfalt, apă, canalizare, gaze, niciun fel de utilități trase, nu au trotuare, deși sunt locuințe acolo, să le astfaltăm și să tragem utilitățile. Dar Primăria Sectorului 6 nu poate emite autorizație de construire pentru aceste lucrări foarte necesare deoarece avem interdicție de construire din cauza acestui proiect. Străzile acestea se intersectează cu culoarul de expropriere. Nu poți să emiți autorizație de construire pe fragmente și nu poți să ai un proiect tehnic pe bucăți, doar nu tragem rețeaua de canalizare pe bucăți. Este o rețea, nu se poate opri”, a explicat Ciucu.

Ciucu spune că a obținut peste 5,7 milioane lei pe Anghel Saligny pentru asfaltarea a 5 străzi, dar probabil vor fi pierduți din cauza aceasta. Este vorba despre 4 străzi: Drumul Mănăstirea Văratec, Drumul Mănăstirea Sihăstria, Drumul Mănăstirea Govora, Strada Drenajului.

„Sunt două opțiuni pe care i le-am pus în vedere domnului primar general, este opțiunea în care să zică, domnule, nu mai continuăm proiectul, și suspendă sau anulează hotărârile CGMB aferente, ridică interdicția de construire și se renunță formal la proiect. Cealaltă opțiune este să aloce buget pentru exproprieri și să contracteze buget de proiectare”, a spus Ciucu.

Incertitudinea îi afectează și pe cei care locuiesc în zonă.

„Oamenii de acolo stau de foarte mult timp în incertitudine, în sensul că nu pot să-și vândă proprietățile, nu pot construi nimic, sunt efectiv blocați. Unul mi-a zis, domnule, vreau să vând, dar nimeni nu cumpără pentru că este această interdicție de construire. Altul a zis ca vrea să-și extindă casa, dar nu poate. Zona este pur și simplu încremenită în acest moment”, a mai spus primarul.

Ce spun oamenii din zonă

Depinde pe cine întrebi.

Sabin Chiricescu este unul dintre cetățenii din zona Ciurel care au atacat proiectul în instanță în urmă cu 10 ani. Acesta este de părere că Primăria Capitalei trebuie să anuleze toate hotărârile de Consiliu General care vizează proiectul, apoi să facă un studiu de trafic și un studiu de oportunitate care să stabilească dacă acest proiect continuă și în ce formă.

„Proiectul trebuie să continue dar într-o formă rezonabilă, să țină cont de condițiile actuale de dezvoltare ale orașului. Și să țină seama de ce înseamnă un oraș modern, în care nu încurajezi traficul prin mijlocul orașului. Proiectul, ca justificare de bază are legătura între A1 și A2. Situația este ambiguă fiindcă nimeni nu are curajul să spună, domnule, ce facem cu acest proiect. Justificarea lui legală nu mai este în picioare, există studiul JICA care nu l-a propus, a spus că nu rentează pe termen lung, iar la ora actuală nu există un studiu care să spună cum să faci, un studiu de trafic. Pe vremea lui Oprescu se dorea un bulevard cu o lățime de zece benzi. Eu știu doar unul de dimensiunea aceasta în București – Șoseaua Kiseleff, între Arcul de Triumf și Casa presei. Ceea ce nu se justifică. Unde duci acest trafic?”, a explicat Chiricescu.

O bucată din proprietatea sa se află pe culoarul de expropriere.

„Eu sunt pe culoarul de expropriere. Bucata de pe culoar este blocată. Din cauză că am făcut scandal, în hotărârea de expropriere, bucățile celor care au făcut scandal sunt evaluate cam cu 20% mai puțin decât bucățile vecine. Culoarul de expropriere ar trebui în acest moment anulat, nu mai are justificare. Ar trebui anulate toate hotărârile care vizează drumul și studiul economic, refăcut studiul de trafic și de oportunitate”, a explicat acesta.

Victor Rausse este un alt cetățean care locuiește în zonă.

„De ce a fost blocat acest proiect și Primăria a pierdut în instanță? Glonțul de argint a fost problema de mediu. Acest bulevard de 6 benzi afecta uzina de apă de la Roșu. Ca atare acest proiect nu poate dezvoltat din mai multe puncte de vedere, că nu respectă normele de mediu care sunt din ce în ce mai stricte, nu rezolvă problema cu Chiajna, nu există un studiu de trafic. Chiajna s-a dezvoltat ca o favelă din Brazilia și nu mai au pe unde să circule. Logic ar fi ca Primăria să anuleze actele subsecvente proiectului. Dar de ce să-și mai bată capul? Dacă aș fi în locul lor (n.r. celor care nu pot să construiască sau să vândă proprietatea), eu mi-aș continua construcția, i-aș da în judecată și pe baza hotărârii judecătorești își fac casa. Există o hotărâre judecătorească de anulare a PUZ-ului pentru drum”, a explicat Victor Rausse.

În câmp, în zona respectivă s-au construit și blocuri, pe traseul acestui drum, deși el nu există. Cei care locuiesc acolo ar dori drumul, însă nu e clar în ce formă.

„Sigur că așteptăm drumul, acum ieșim în Unverturii și e aglomerat”, a spus una dintre persoanele care locuiesc acolo.

„O să-l facă la paștele cailor. Sigur că ar fi bun, dar cine să-l facă? Noi în buletin suntem în București, dar nu vedeți cum arată”, a spus un alt locuitor.

Despre Pasajul Ciurel

Pasajul Ciurel face parte din Străpungerea Ciurel – Nod Rutier Virtuții. Valoarea totală a proiectului este de 128 milioane euro.

Primăria Capitalei a demarat lucrările la drumul expres spre Autostrada București-Pitești în 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectivă, artera, de 8,3 km, ar fi urmat să facă legătură între Splaiul Independenței și autostrada A1. Licitația pentru executarea lucrării a fost câștigată de către consorțiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica și Proiect București, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la începerea lucrării, respectiv anul 2014.

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1184

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *