„A sunat ceasul deșteptător, dar încă nu ne-am dat jos din pat”: Lituania avertizează că NATO s-ar putea confrunta cu propriul moment „Pearl Harbour”

Ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis a avertizat luni asupra riscului ca NATO să cunoască un „moment Pearl Harbor” în relaţia cu Rusia, referindu-se la atacul surpriză al avioanelor japoneze asupra bazei americane din Hawaii în 1941, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. Vladimir Putin, Sergei Șoigu și soldați și veterani ai armatei ruse Foto:

Ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis a avertizat luni asupra riscului ca NATO să cunoască un „moment Pearl Harbor” în relaţia cu Rusia, referindu-se la atacul surpriză al avioanelor japoneze asupra bazei americane din Hawaii în 1941, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

Vladimir Putin, Sergei Șoigu și soldați și veterani ai armatei ruseFoto: Sergey Guneev / AP / Profimedia

„Nu putem aştepta un al doilea moment Pearl Harbor, unul al nostru”, a spus el într-un interviu publicat de postul german de televiziune ZDF luni dimineața, întrebat despre percepţia diferită a ameninţării Rusiei în nordul şi sudul Europei.

„Securitatea noastră, a tuturor, este interconectată. Dacă Lituania este nesigură, alte părţi ale Europei sunt nesigure”, a spus Landsbergis. Ministrul a subliniat importanţa continuării acordării de sprijin şi arme Ucrainei pentru ca Rusia să poată fi „oprită” acolo, în caz contrar conflictul riscă să se extindă şi să ajungă şi în Uniunea Europeană.

„A sunat ceasul deşteptător, dar încă nu ne-am dat jos din pat. Cea mai mare problemă este că nu ştim cât timp ne-a mai rămas”, a avertizat el, subliniind că Rusia are capacitatea de a mobiliza încă 400.000 de soldaţi, în timp ce construieşte noi tancuri şi armament.

Comentariile lui Landsbergis vin după ce președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a avertizat mai devreme în cursul lunii februarie că o nouă „Cortină de fier” a căzut deja asupra Europei.

Țările baltice sunt tot mai îngrijorate de posibilitatea unei agresiuni rusești

„A coborât deja, a coborât cu toată greutatea sa pe 24 februarie 2022”, le-a spus Nauseda reporterilor pe 8 februarie, după ce aceștia l-au întrebat dacă decizia Lituaniei de a închide alte două puncte de trecere a frontierei cu Belarusul este un semn că o nouă „cortina de fier” coboară asupra Europei.

Nauseda a adăugat că unii lideri occidentali „și-au făcut încă iluzii ceva vreme” cu privire la posibilitatea dialogului cu Moscova după ce președintele Vladimir Putin a declanșat războiul în urmă cu aproape doi ani, dar că această „Cortină de fier” a existat deja și probabil a coborât cu mult timp în urmă.

El nu a dorit să vehiculeze un interval de timp pentru acest lucru, dacă s-a întâmplat cu „ani sau zeci de ani” în urmă, dar a menționat că „existența acestei Cortine de Fier” creează probleme atât pentru NATO în ansamblu, cât și pentru Lituania, care are „multe lucruri de făcut și de făcut rapid”. „Astăzi nu este posibil să lucrăm încet, mai ales în sectorul apărării, trebuie să ne mobilizăm rapid pentru a ne pregăti pentru orice provocări care pot apărea”, a spus el.

Lituania și celelalte două țări baltice, Letonia și Estonia, au anunțat în luna ianuarie că vor construi o linie de apărare comună la frontiera cu Rusia şi Belarusul, pentru a contracara eventuale ameninţări militare.

Miniştrii apărării din cele 3 țări au semnat pe 19 ianuarie un acord în virtutea cărora statele lor se angajează să construiască în următorii ani instalaţii defensive „cu scopul de a descuraja şi, dacă este necesar, de a se apăra împotriva ameninţărilor militare”.

Estonia și Lituania pledează pentru creșterea asistenței acordate Ucrainei

Lunea aceasta șeful diplomației estone, Margus Tsahkna, a făcut comentarii dure la adresa președintelui rus Vladimir Putin, numindu-l pe acesta „ucigaș” și spunând că Ucraina are nevoie urgentă de mai multă muniție.

„Putin este un criminal. El a ucis o persoană care a luptat pentru libertate, pentru democrație și tocmai de aceea trebuie să continuăm. Am fost întrebat de multe ori în ultimele două zile care este răspunsul nostru la moartea lui Navalnîi. Cel mai bun și cel mai clar răspuns ar fi acesta: în sfârșit, facem treabă. Trebuie să sprijinim Ucraina. (…) Trebuie să dăm Ucrainei această muniție de pe care UE a promis-o de fapt acum un an, pentru luna martie”, a spus șeful diplomației estone.

Tsahkna a făcut comentariile în timp ce se îndrepta spre Bruxelles pentru a participa la summitul miniștrilor de externe din țările membre ale UE.

Landsbergis a pledat și el, în comentarii separate făcute înaintea summitului, pentru sporirea asistenței destinate Ucrainei și a lansat un atac dur împotriva omologilor săi din UE pentru că nu au reușit să ofere Kievului suficientă muniție pentru a învinge Rusia.

La sosirea la summitul miniștrilor de externe de la Bruxelles, el a spus că este un „miracol” că Ucraina a putut să reziste până acum, având în vedere avantajul „6:1” pe care Rusia îl are în materie de muniție.

„Am petrecut doi ani discutând, încercând să ne dăm seama cum putem ajuta Ucraina puțin câte puțin. Dar, din păcate, din moment ce nu am căzut de acord să formulăm un obiectiv strategic pentru ceea ce încercăm să realizăm, nu putem declara că suntem în acest sens pentru victorie (…) Am spus că principala problemă încă de la începutul războiului este că aici, în vest, nu am putut, nu am fost capabili să ne formulăm un scop a ceea ce dorim să realizăm”, a afirmat ministrul de externe al Lituaniei.

UE discută despre impunerea unor noi sancțiuni împotriva Moscovei

Josep Borrell, șeful diplomației europene, a declarat înainte de deschiderea summitului că statele membre sunt așteptate să discute despre noi sancţiuni împotriva Moscovei pentru moartea lui Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut opozant al lui Vladimir Putin.

„Trebuie să trimitem un mesaj de sprijin opoziţiei ruse. Aşadar, pe ambele fronturi, cel politic şi cel militar, trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina şi poporul rus care doreşte să trăiască în libertate”, a subliniat Borrell.

Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, a anunțat că țara sa susține impunerea unui nou val de sancțiuni împotriva Rusiei după moartea lui Navalnîi.

„Am văzut forța brutală cu care președintele rus își reprimă proprii cetățeni care ies în stradă pentru a cere libertate sau scriu despre ea în ziare”, a declarat ministrul german de externe.

Baerbock a mai spus că „vom propune noi sancțiuni având în vedere moartea lui Alexei Navalnîi”.

Urmărește ultimele evoluții din a 726-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1822

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *