Prețurile mondiale la alimente au scăzut până la minimul din februarie 2021, în România mai așteaptă

Chiar dacă în România prețurile la alimente continuă să rămână ridicate, indicele global al preţurilor la produsele alimentare a scăzut în ianuarie la cel mai redus nivel din ultimii aproape trei ani, a arătat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), citată de Reuters și Agerpres. Supermarket Foto: Shutterstock FAO publică lunar propriul

Chiar dacă în România prețurile la alimente continuă să rămână ridicate, indicele global al preţurilor la produsele alimentare a scăzut în ianuarie la cel mai redus nivel din ultimii aproape trei ani, a arătat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), citată de Reuters și Agerpres.

SupermarketFoto: Shutterstock

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În ianuarie, acest indice s-a situat la o medie de 118 puncte, cel mai redus nivel din februarie 2021. În decembrie, indicele s-a situat la o medie de 119,1 puncte.

Potrivit agenţiei ONU cu sediul la Roma, „preţurile de export globale la cereale au scăzut în ianuarie, pe fondul concurenţei solide în rândul exportatorilor şi al sosirii livrărilor din recolta actuală în emisfera sudică. De asemenea, preţurile la porumb au înregistrat un declin semnificativ, reflectând o stare mai bună a culturilor, începutul recoltării în Argentina şi livrări mai mari în Statele Unite”.

Preţul la carne a scăzut pentru a şaptea lună consecutiv, pe fondul aprovizionării abundente de la principalii exportatori, ceea ce a dus la reducerea cotaţiilor pe plan global, a precizat FAO.

Prețurile la alimente continuă să scadă, dar nu și în România

Într-un raport separat, FAO a anunţat că producţia mondială de cereale în 2023 ar urma să fie în grafic pentru a atinge nivelul record de 2,836 miliarde de tone metrice, ceea ce ar reprezenta o creştere de 1,2% faţă de 2022. Producţia globală de cereale grosiere ar urma să se situeze la nivelul record de 1,523 miliarde de tone.

Potrivit agenţiei ONU cu sediul la Roma, „revizuirea reflectă în principal noile date oficiale din Canada, China continentală, Turcia şi Statele Unite, unde o combinaţie de randamente mai ridicate şi zone cultivate mai extinse decât se previziona anterior au dus la o producţie estimată mai ridicată la porumb”.

În România însă prețurile la alimente continuă să rămână ridicate, după cum lesne pot constata cumpărătorii la rafturi și în pofida plafonării adaosului comercial la alimentele de bază pe care guvernul a introdus-o încă din vara anului trecut și despre care premierul Marcel Ciolacu a anunțat chiar miercuri că va fi prelungită din nou.

„Noi nu observăm scăderi de prețuri la raft. Ne tot întrebăm dacă mărfurile astea din Ucraina care intră, mă refer la cereale, produse agricole, perturbă prețurile pe piața românească. Toată lumea înțelege că au scăzut prețurile la anumite produse, dar noi nu le găsim la raft, în produsul final”, a admis Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul unei conferințe organizate săptămâna trecută.

Comercianții români arată cu degetul înspre guvern în privința persistării prețurilor ridicate

„Ne-am uitat la ce se întâmplă și am văzut că au crescut costurile vieții economice. O societate, o companie, un business are o viață. Companiile și ele consumă, produc, au cheltuieli. În costurile vieții unei companii se scumpesc de la zi la zi toate lucrurile care o țin în viață”, a afirmat Paraschiv, dând și un exemplu în acest sens: au crescut taxele către companii.

„Apar noi restricții, norme noi, lucruri noi de făcut. Toate înseamnă costuri mai mari, cheltuieli mai mari. Asta înseamnă că prețurile practicate și adaosurile trebuie să fie din ce în ce mai mari”, a spus reprezentantul micilor comercianți.

A reamintit câteva lucruri care au intrat în vigoare: „de la 1 ianuarie a crescut TVA la alimentele cu o concentrație mai mare de zahăr de la 9%, la 19%. A crescut și la alimentele BIO, montane și tradiționale de la 5% la 9%. A apărut acciza la băuturile cu o concentrație mai mare de zahăr. Au crescut accizele la tutun, taxele pe anumite microîntreprinderi. Au crescut taxele la firmele care lucrează în zona de petrol, gaze, energie. Au crescut taxele către bănci”.

„Observăm niște creșteri care, fiind puse în viața companiei, nu fac decât să le scumpească viața proprie. Asta se traduce în prețuri mai mari la raft”, a concluzionat el.

„În România regimul fiscal este impredictibil. Ajungem să plătim 3 angajați care să facă o raportare către Ministerul Finanțelor la nivelul fiecărei verigi de pe lanț. Nu ne putem imagina că vom putea vreodată noi, ca societae comercială, să venim cu ieftiniri către următoarea verigă”, a declarat și Cristina Cionga, director adjunct la Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, în cadrul aceluiași eveniment.

„Și noi la APPR discutam despre înăsprirea regimului fiscal: noi taxe asupra sectorului bancar, energetic, multinaționalelor care se repercutează pe lanț. E complicat cu ieftinirile la consumatorul final”, a mai afirmat ea.

Mai multe despre acest subiect aici:

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1254

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *