Cele mai grele ierni din România în ultimii 160 de ani – Cum era iarna pe vremuri și cum se trăia. Frig, troiene, lipsuri, dar și distracție

​Pare greu de crezut, însă în trecut iarna chiar era iarnă, cu mult ger și cu zăpadă serioasă. Foarte puțini ar crede că stratul de zăpadă putea depăși 2 metri chiar și la câmpie și că au fost zile întregi cu -25 °C, în locuri unde în prezent rar sunt sub -10 °C. Care au

​Pare greu de crezut, însă în trecut iarna chiar era iarnă, cu mult ger și cu zăpadă serioasă. Foarte puțini ar crede că stratul de zăpadă putea depăși 2 metri chiar și la câmpie și că au fost zile întregi cu -25 °C, în locuri unde în prezent rar sunt sub -10 °C. Care au fost cele mai grele ierni pe vremea lui Eminescu? Cum se trăia? Ce era frumos? Cu ce au rămas în istorie iernile din 1929, 1942, 1954 sau 1985? Cât de diferit a fost în ultimii ani?

Iarna cu zapadaFoto: Shutterstock

Informația pe scurt:

  • Cel mai dur episod de ger cumplit în sudul țării a fost la începutul anului 1888 când au fost șase zile consecutive cu minime de sub -25, -20 °C. De atunci datează minima absolută pentru București: -30,5 °C! Până și la Sulina au fost -25 °C, în timp ce în ultimii ani rar au fost sub -10 °C.
  • Cea mai rece iarnă din secolul XIX la București a fost în 1890-91. În ianuarie 1892 s-a înregistrat valoarea maximă a grosimii stratului de zăpadă înregistrată la stații meteo situate la sub 1.000 m alt în România: la Roman au fost 250 cm.
  • Orașele erau diferite în timpul marilor zăpezi de acum câteva zeci de ani. Se făceau derdelușuri și printre blocuri, când zăpada era foarte mare, copiii se jucau în tunele sau construiau „cazemate”. Școlile nu se închideau decât în mod excepțional. Lumea nu se mira că ninge mult în ianuarie sau februarie, pentru că acela era normalul pe timp de iarnă. Oamenii era mult mai obișnuiți cu gerul și îl suportau mai ușor decât noi.
  • Pe la 1880 în timpul iernilor foarte geroase se patina pe lacurile din București, se făceau și concursuri și se petrecea. Gheața era rezistentă timp de multe zile în iernile când erau numeroase nopți cu minime de sub -15 C.
  • Mulți mai au în minte o imagine a iernilor de pe vremuri la oraș: liniștea incredibilă care era pe străzi în primele ore după o ninsoare foarte puternică, fiindcă nu circula aproape niciun automobil și se auzeau doar sunete de voci și de lopeți și numai câteva motoare.
  • Iernile din trecut mai aveau ceva special: stratul de zăpadă ținea cu lunile, chiar și la altitudine mică. Spre exemplu, la început de 1969 au fost 80 de zile consecutive cu strat de zăpadă la București, ceva ce acum pare imposibil.
  • O mare diferență era că în iernile adevărate de pe vremuri ningea mult și în decembrie, cum a fost în ani precum 1973, 1975, 1977, 1980, 1998 sau 2001. În ultimii 7-8 ani decembrie a tot adus recorduri de căldură.
  • La sate lumea se încălzea cu lemne dacă avea. Dacă nu, se făcea focul cu paie, cu coceni sau, în mod excepțional, cu bălegar. Oamenii nu prea aveau cum să facă 23-25 de grade în case.
  • Regimul comunist totalitar putea mobiliza un număr mare de oameni pentru deszăpezire și mii de persoane erau pe străzi cu lopețile, chiar dacă mulți nu și-ar fi dorit să fie acolo.
  • În iarna lui 1929 au fost și temperaturi de sub -35 °C și în unele zone stratul de zăpadă a depășit doi metri grosime. Presa vremii a scris despre numeroși oameni care au murit înghețați în case, în trenuri sau pe drumuri.
  • Iarna lui 1942 a fost foarte grea și a adus multe temperaturi de sub -30 °C, totul fiind mult mai complicat pentru că era vreme de război și lipsuri. În zona Brașovului a fost cel mai frig: nu erau destule lemne; fabricile, școlile și magazinele au fost închise câteva zile și trenurile au circulat cu mari întârzieri și blocaje.
  • Iarna lui 1954 va rămâne în istorie și probabil nu se va mai repeta niciodată. Sunt celebre imaginile cu tramvaie înzăpezite, cu uriașii munți de zăpadă de pe străzile Bucureștiului și cu soldații care încercau să degajeze zăpada cu lopețile. Zăpada a fost transportată timp de o lună cu basculantele și camioanele disponibile pe atunci.
  • Ianuarie 1963 a fost cea mai rece lună de când există date meteo complete, cu o medie pe țară de -9,3 °C. Zeci de recorduri absolute de frig persistă încă și au fost și -38 °C, temperatură înregistrată în doar patru ani: 1929, 1942, 1963 și 1985.
  • Iarna din 1985 a fost groaznică pentru că a venit într-o perioadă cu lipsuri și cu cozi mari la alimente. Au fost și apartamente cu temperaturi de 6-8 °C la interior și în multe instituții nu puteau fi folosite nici reșourile, fiindcă instalațiile electrice nu făceau față. Erau dese și „penele” de curent. Din fericire nu a mai fost iarnă așa de dură ca atunci.
  • Iarna lui 2012 a fost ultima care a adus ninsoare foarte serioasă în sudul țării. În 2015 a fost ultima oară cu minime de sub -32 °C în țară, iar luna ianuarie din 2017 a fost cea mai rece din ultimul deceniu. În ultimii patru ani iernile au fost blânde.
  • În niciun oraș mare din țară recordul absolut de frig nu este din ultimii 35 de ani. Cele mai multe recorduri de frig ce sunt încă în vigoare datează de la 1929, 1942, 1963, 1964 sau 1985.

Cele mai grele ierni din ultimii 160 de ani – Recorduri de zăpadă mare și frig

1858

Luna februarie a fost extrem de rece la București, cu o medie de -6,9 C.

1862

Noiembrie a fost o lună de iarnă la București, cu o medie de -2,3 C. Și martie a fost enervant de rece, cu o medie de numai +0,7 C.

1865

Cea mai rece lună decembrie la București, cu o medie de -7,7 C.

1881

Într-un februarie geros al anului în care România devenea Regat, lui Vasile Alecsandri i se părea că oamenii duc o viață fără griji „La București, lumea se distrează mai mult decât oricând, în ciuda amenințărilor termometrului; se dansează peste poate, ca de altfel în toată Europa, după cum spun ziarele”, scrie Ioana Pârvulescu în cartea „În intimitatea secolului 19.

„Iarna, bucureștenii trec diverse probe sportive: lacul îngheață și se umple de patinatori corect îmbrăcați, doamnele cu gulere de blană și cu rochiile lor până la gheață, iar domnii cu palton și pălărie”. Un ofițer suedez pe nume Roos a venit prima oară în România în 1883, pe un ger bun pentru patinaj, se mai scrie în volumul citat: se organizează un concurs cu mai multe probe: iuțeală, figuri, înconjurul lacului de două ori cu drapelul în mână și, proba de rezistență, adică trei tururi ale lacului.

1887-88

A fost o iarnă foarte dură, iar primele șapte zile ale anului au adus cele mai mici temperaturi înregistrate vreodată în țară la început de an.

La București au fost șase zile consecutive cu minime de sub -20 C, iar pe data de 4 ianuarie au fost -30,5 C. La Slatina au fost două zile cu minime de -31 C, iar la Turnu Măgurele au fost șase zile cu minime de sub -25 C.

Au fost -26 C la Giurgiu și -25 C la Sulina, oraș unde în prezent rar sunt -10 C. La Drobeta Turnu Severin au fost șase zile consecutive cu minime de sub -20 C, inclusiv o noapte cu -24 C.

Tot în ianuarie au fost -34,8 C la stația meteo de la Șumuleu Ciuc (lângă Miercurea Ciuc), care atunci nu era în România.

1880 și 1881

În primul an au fost -28,7 C la București, iar în al doilea -29,2 C, ambele în prima lună a anului.

1890-91

A fost cea mai rece iarnă din a doua parte a secolului XIX la București, cu o medie de -5,7 C. Diferența este uriașă față de cea mai caldă iarnă din secolul XIX, cea din 1862-63, când media a fost de +3,4 C.

1892

Pe 26 ianuarie s-a înregistrat valoarea maximă a grosimii stratului de zăpadă înregistrată la stații meteo situate la sub 1.000 m alt: la Roman au fost 250 cm.

1893

La 14 ianuarie s-au înregistrat -35 C la stația meteo Păncești – Dragomirești, situată în zona sudului orașului Roman de azi. O zi mai târziu s-au înregistrat -35,6 grade la stația meteo Slatina Strihareț, aflată pe malul stâng al Oltului. Luna ianuarie a fost fantastic de rece la București, cu o medie de -10,6 C.

1902

Un decembrie foarte rece a adus temperaturi de -32,2 C la Bod (lângă Brașov) -26,5 C la Tg Mureș, -26,2 la Oradea, -26 la Craiova, -23 C la Buzău și -20 C la Sulina.

1923

O iarnă legendară la Brașov: stratul de zăpadă a fost de 152 cm pe 20 ianuarie, iar pe 2 februarie încă era de peste un metru la stația meteo. Troienele au depășit 2,5 metri înălțime pe străzi. Și la Pitești a fost zăpadă de peste un metru.

1929

Strat extrem de gros de zăpadă la Cotnari, 210 cm pe 14 ianuarie. Iarna a fost foarte grea, iar în presa vremii s-a scris despre numeroși oameni care au murit înghețați în case, în trenuri sau pe drumuri.

La Vf Omu au fost -38 C pe 19 februarie, minima lunii la nivel național în prezent. La Gheorgheni au fost -35 C. Acea lună a adus minime extrem de coborâte: -33,8 la Predeal -32,5 la Cluj, – 32 la Tg Mureș, -31 la Sibiu, -29,6 la Brașov, -28,6 la Galați, -25 la Constanța și Buzău, -24,2 C la București. Tot în acea iarnă au fost -25,6 C la Sulina.

1935

La Timișoara au fost -29,2 C în februarie, iar la Oradea au fost -24,5 C, temperaturi extrem de mici pentru aceste orașe din vestul țării.

1937

La Iași – stația meteo Copou – au fost -36,3 C pe 1 februarie, cea mai scăzută temperatură măsurată în a doua lună a anului în zonele locuite.

1941

Iarnă grea în care la Câmpina au fost 170 cm de zăpadă, iar la Botoșani, 135 cm.

1942

1942 a fost unul dintre cei mai grei ani din secolul trecut pentru români, fiindcă erau o mulțime de lipsuri, era în plin război, trupele române luptau în Crimeea și apoi la Don și la Stalingrad, iar americanii făceau prima expediție în zonele petrolifere de la Ploiești.

Iarna a fost foarte grea în zona Brașovului: nu erau destule lemne; fabricile, școlile și magazinele au fost închise câteva zile și trenurile au circulat cu mari întârzieri și blocaje.

Iarna lui 1942 va rămâne în istorie pentru că a adus nu doar recordul absolut de frig (-38,5 C la Bod) dar și minime absolute în multe alte locuri. Au fost -34,8 C la Alexandria, -32,8 C la Tg Mureș, -32,2 C la București Băneasa, -31 C la Tg Jiu, -29,6 C la Buzău, -29,2 la Oradea și -24,7 C la Constanța. S-a stabilit în două zile din ianuarie recordul absolut și pentru Câmpina, loc renumit pentru clima blândă din timpul iernii. Au fost -26,6 C în orașul prahovean.

1943

La Călărași stratul de zăpadă a ajuns la o maximă de 115 cm grosime.

1947

Pe 1 februarie au fost -35,2 C la Întorsura Buzăului.

În prima decadă din ianuarie au fost -29,2 C la Calafat, locul cel mai cald din țară în ultimii ani, pe timp de vară.

1953

La Întorsura Buzăului grosimea stratului de zăpadă a fost de 108 cm în februarie. La Rădăuți și Suceava au fost 120 cm, tot în partea a doua a lui februarie.

1954

Iarna lui 1954 va rămâne în istorie și probabil nu se va mai repeta niciodată. Deszăpezirea a fost posibilă fiindcă regimul putea mobiliza rapid un număr mare de oameni și nu se putea sta la discuții.

Stratul maxim măsurat în țară la stațiile meteo a avut 173 cm la Călărași, pe 25 februarie 1954, iar stratul a persistat, fiindcă o săptămână mai târziu încă erau 160 cm. Troienele au fost și de peste 4-5 metri în sud și sud-estul țării. Stratul de zăpadă a depășit un metru pe o arie extinsă a țării, nu doar într-o zonă restrânsă. Vântul a bătut și cu 120-130 km/h.

Sunt celebre imaginile cu tramvaie înzăpezite, cu uriașii munți de zăpadă de pe străzile Bucureștiului și cu soldații care încercau să degajeze zăpada cu lopețile. Zăpada a fost transportată timp de o lună cu basculantele și camioanele disponibile pe atunci.

Cele mai multe recorduri absolute privind grosimea stratului de zăpadă datează din iarna lui 1954. Iată câteva exemple: Turnu Măgurele (150 cm), Cernavodă (138 cm) Roșiorii de vede (135 cm), Slobozia (133 cm), Titu (128 cm), Videle (121 cm), Alexandria (120 cm), București Băneasa (109 cm).

Iarna nu a adus doar zăpezi record, ci și mult ger.

La Cârlibaba au fost -37,2 C pe 27 ianuarie. Stația meteo nu mai funcționează de câteva decenii.

La Toplița și Roman au fost -33,2 C, la Bacău au fost -32,5 C, iar la Giurgiu, -30,2 C în februarie. S-a stabilit și minima absolută la Suceava: -31 C.

1957

La Vf Omu au fost -32,4 C în decembrie și, fapt extrem de rar, -30,8 C în noiembrie.

1959

În noiembrie stratul de zăpadă a atins 156 cm la Botoșani.

1961

La Satu Mare au fost -30,4 C în decembrie, în ziua de Ajunul Crăciunului.

1963

La zeci de stații meteo încă sunt în vigoare recordurile de frig stabilite acum 61 de ani. Probabil că multe dintre ele nu vor mai fi depășite niciodată.

O iarnă extraordinar de rece a adus o minimă de -38 C la Joseni, pe 18 ianuarie și tot atunci au fost -35,2 C la Dej, -34,7 la Toplița și -33,8 C la Bistrița.

Luna ianuarie a adus temperaturi foarte scăzute peste tot: -35,5 C la Craiova, -35,3 la Timișoara, -35,2 la Întorsura Buzăului, -34,6 la Miercurea Ciuc, -34,3 la Poiana Stampei, -34,2 C la Cluj și la Dumbrăveni, -33,9 la Sebeș, -33,6 la Lugoj -32,8 la Tg Mureș, -31,8 la Sibiu, -31,6 la Deva, -30,6 la Iași, -29,3 la Brașov și -24,5 la Semenic. La București au fost -23,9 grade C spre final de ianuarie, dar și o zi cu maximă de -12,2 C.

1966-1967

La Fetești, stratul de zăpadă a ajuns la 120 cm grosime în primele zile de ianuarie.

Și iarna 1966-67 a fost una grea, la București au fost peste 65 de zile consecutive cu strat de zăpadă, iar la Brașov, peste 80 de zile.

1968 – 1969

În februarie, stratul de zăpadă a atins 46 cm la Constanța, valoare extrem de rară. La București a fost strat de zăpadă de la început de ianuarie, până spre final de martie. La Predeal au fost 120 de zile consecutive cu strat de zăpadă.

1977

La Bâlea Lac s-a produs o foarte gravă avalanșă care a făcut 23 de morți. După acest tragic eveniment, la 1 noiembrie 1978 a fost înfiinţată staţia meteorologică de la Bâlea-Lac, cu măsurători complete de la 1 ianuarie 1979. La stația meteo de acolo este în medie cel mai gros strat de zăpadă din țară, cu maxime ce pot ajunge spre 400 cm.

1980

La mijloc de ianuarie au fost -21 C la Oradea. În Capitală minima a fost -24 C, iar maxima, extrem de scăzută: -13 C. La Întorsura Buzăului au fost -30 C. În ianuarie au fost 60 cm strat de zăpadă la Sibiu și 128 cm la Păltiniș.

1985

A fost o iarnă lungă cu minime ce au scăzut frecvent sub -20 C în țară și frig cumplit în case și în multe locuri au fost pene de curent și reșourile cu greu puteau fi folosite. Adesea au fost 6-8 grade Celsius în apartamente și în multe instituții a fost interzisă folosirea reșourilor, fiindcă rețeaua electrică nu făcea față. La „polii” frigului au fost zile cu maxime de -23, -20 C, dar și la București au fost zile cu maxime de -11 C.

În ianuarie au fost 76 cm de zăpadă la Câmpina, un loc cu climă blândă iarna în general, iar în februarie au fost 80 cm de zăpadă la București și 48 cm la Tg Mureș. Stratul de zăpadă s-a menținut mult timp pentru că au fost o mulțime de zile geroase. La Miercurea Ciuc au fost -38,4 C la mijloc de ianuarie, a doua cea mai scăzută temperatură măsurată vreodată în țară, după recordul absolut. La Întorsura Buzăului au fost -35,5 C.

1987

În ultima zi din ianuarie au fost -34 C la Miercurea Ciuc, iar ziua următoare au fost -35,2. La Joseni au fost -33 C, iar la Întorsură, -32. Până și la Călărași au fost -25 de grade C. Pe 5 martie au fost -30 C la Poiana Stampei, în jud Suceava.

La Bâlea Lac este normal să fie strat de zăpadă luni de zile, însă în iarna 1987-88 au fost aproape 240 de zile consecutive, de la început de noiembrie 1987, până la final de iunie 1988.

1989

În decembrie au fost -31 C la Întorsura Buzăului. La Predeal au fost mai bine de 140 de zile consecutive cu strat de zăpadă, de la final de octombrie 1988, până după jumătatea lui martie 1989.

1990

La Întorsura Buzăului au fost -34,5 C pe 5 ianuarie și -33,3 în ziua următoare. La Brașov au fost -29,2 C. Frig a fost și în sud: -22,6 C la Giurgiu.

1993

În februarie au fost -31,5 C la Întorsura Buzăului. Pe 6 ianuarie au fost -29,8 C la Calafat.

1997

În ianuarie au fost 81 cm la Miercurea Ciuc, iar pe 2 mai erau 388 cm la Bâlea Lac, a doua cea mai mare grosime a stratului de zăpadă măsurată vreodată în țară. În aprilie erau 126 cm la Predeal.

1998

În ziua de Crăciun au fost -34,5 C la Întorsura Buzăului, minima absolută a lunii decembrie în țară, de când există date meteo. La Miercurea Ciuc au fost -33, iar la Iași au fost -27,2 C. După cum am putut observa, în ultimii ani în ziua de Crăciun au tot fost peste 15 C la prânz (și un record de +20,9 C la Calafat, în 2023).

2005

Pe 8 februarie au fost -35,8 C la Întorsura Buzăului, minima absolută pentru acest oraș. Tot În februarie au fost -31,6 C la Brașov, iar pe 1 martie au fost -31,7 C la Bâlea Lac.

Pe 11 martie au fost înregistrate -33 C la Obârșia Lotrului, cea mai scăzută temperatură de martie din țara noastră, o minimă lunară excepțională într-un loc unde media lunii martie este în jurul a 0 grade și rar minima scade sub -15 C.

La Brașov, stratul de zăpadă a ajuns la 31 cm pe data de 2 februarie 2005, valoare valabilă pentru stația meteo de la Ghimbav. În zone mai înalte din Brașov stratul de zăpadă a trecut de 40-45 cm în acest secol.

La Sibiu, stratul de zăpadă a ajuns la 35 cm la final de ianuarie.

2006

În două zile consecutiv, spre final de ianuarie, au fost sub -33 C la Miercurea Ciuc. La Sulina au fost -19,9 grade C.

2008

La Zimnicea s-a înregistrat cel mai gros strat de zăpadă de la câmpie măsurat în acest secol: 106 cm pe 4 ianuarie.

2010

Pentru două zile consecutiv au fost aproape -32 C la Miercurea Ciuc. De atunci nu au mai fost acolo minime așa de scăzute.

La București au fost -24,8 grade Celsius în ianuarie, iar la Iași au fost -26,9. Până și la Constanța s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură din ultimele decenii: -17,8 C, iar la Galați au fost -21,5 C. La Brașov au fost -30,2 grade C. La Călărași au fost -23,5 grade Celsius.

2012

Iarna lui 2012 a fost ultima care a adus ninsoare foarte serioasă în sudul țării. Pe 14 februarie erau 72 cm la stația meteo Filaret și 63 cm la Băneasa, conform datelor ANM. Astfel de grosimi ale stratului de zăpadă apar cam o dată pe secol.

Februarie 2012 a fost una dintre cele mai reci luni la București, a început cu -23° C, iar pe data de 9 au fost -24° C. În acea lună au fost 15 nopți geroase (minime de sub -10° C).

Zăpada a ținut mult atunci, chiar dacă au fost spre final de februarie și maxime de +11° C. Pe 29 februarie erau 21 cm la București, iar pe 1 martie a nins și s-au făcut 26 cm. Stratul de zăpadă a rezistat până pe 10 martie.

Tot în acea zi de la jumătate de februarie 2012, stratul de zăpadă a ajuns la 69 cm la Craiova și la 50 cm la Iași.

2015

Unul dintre puținele episoade cu sub -30 din ultimul deceniu. Pe 8 ianuarie au fost -34,7 la Întorsura Buzăului și -33,3 C la Brașov (minima absolută). Și maxima diurnă a fost extrem de scăzută: au fost -15 C la Brașov, Baraolt, Miercurea Ciuc și Târgu Secuiesc.

2017

Iarna 2016-17 a fost cea mai rece din ultimii ani, pentru că și decembrie a adus temperaturi mici. Ianuarie 2017 a fost cea mai rece lună din ultimul deceniu în țară.

Acel an a adus și ninsori târzii de primăvară. Pe 21 aprilie la Predeal erau 50 de cm de zăpadă, la Brașov erau 15 cm, la Întorsura Buzăului 24 cm, iar la Bârnova, lângă Iași, stratul ajunsese la 65 cm.

2018

Martie a fost o lună foarte rece: a început cu temperaturi de sub -15 C în țară și spre finalul ei a nins mult și la câmpie. La București erau 23 cm de zăpadă pe data de 24.

2020-2023

Iernile au fost blânde față de anii 60 sau 80 și au fost și zone din Dobrogea unde minimele nu au coborât sub -10 C. Cea mai scăzută temperatură din ultimii ani a fost de -31,1 C la Întorsura Buzăului, pe data de 9 februarie 2023. A fost doar o excepție, pentru că 2023 a fost (și) la Întorsură, cel mai cald an de când există date meteo.

O raritate pentru zona de sud: pe 7 februarie 2020 erau 34 cm de zăpadă la Giurgiu.

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1274

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *