Cât de pregătită este România pentru „Air Schengen”? Situația la zi a aeroporturilor

​România va adera la spațiul Schengen la nivelul frontierelor aeriene (Air Schengen) în luna martie din acest an, potrivit deciziei luate în decembrie anul trecut de Consiliul UE, dar unele aeroporturi, precum cel din Cluj-Napoca, au nevoie de modificări privind fluxurile de pasageri, iar altele (Tulcea sau Satu Mare) de finalizarea unor proiecte de investiții

​România va adera la spațiul Schengen la nivelul frontierelor aeriene (Air Schengen) în luna martie din acest an, potrivit deciziei luate în decembrie anul trecut de Consiliul UE, dar unele aeroporturi, precum cel din Cluj-Napoca, au nevoie de modificări privind fluxurile de pasageri, iar altele (Tulcea sau Satu Mare) de finalizarea unor proiecte de investiții în primul trimestru din acest an, arată datele oficiale.

Control pașapoarte aeroportFoto: Henrik Montgomery / AFP / Profimedia Images

Consiliul UE a decis în data de 30 decembrie 2023 intrarea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, în timp ce principala miză – decizia de eliminare a controalelor la frontiera terestră – ar urma să fie luată în acest an.

Anticipând această decizie privind aderarea României în etape, un deputat PNL a solicitat în 11 decembrie 2023 Ministerului Transporturilor să precizeze care este stadiul pregătirii aeroporturilor din România pentru momentul eliminării controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen.

Răspunsurile oferite de Ministerul Transporturilor, în 28 decembrie 2023, cu două zile înainte de decizia Consiliului UE, arată că majoritatea aeroporturilor îndeplinesc cerințele Schengen, dar unele vor avea nevoie de modificări sau de finalizarea unor proiecte de investiții.

Aeroportul din Tulcea va fi conform cerințelor Schengen abia în februarie 2024 / Modernizarea altora – estimată în primul trimestru

Ministerul Transporturilor a transmis o situație detaliată cu 16 aeroporturi dintre care majoritatea îndeplinesc cerințele Schengen, în timp ce altele necesită modificări privind fluxurile de pasageri ori finalizarea unor proiecte de investiții, astfel:

  • 1. Aeroportul din Cluj-Napoca îndeplinește cerințele Schengen, dar vor mai fi necesare unele modificări privind fluxurile de pasageri.
  • 2. Aeroportul din Constanța este conform cerințelor. În același timp, se află în derulare proiectul de investiții „dezvoltare terminal, turn de control și parcare”, estimat a se finaliza în 2024, asigurând în continuare conformarea cerințelor Schengen. Terminalul provizoriu utilizat în prezent, având în vedere lucrările în derulare pentru proiectul de investiții de mai sus, răspunde condițiilor Schengen și non-Schengen.
  • 3. Aeroportul din Iași îndeplinește cerințele Schengen, însă operarea pasagerilor pe terminalul existent la orele de vârf se va desfășura cu dificultate până la operaționalizarea noului terminal de pasageri T4. Stadiul de finalizare al acestui terminal este de 98%, se estimează a fi operaționalizat în primul trimestru al anului 2024 și se consideră a fi necesară o perioadă de maxim 4-6 luni pentru a fi adaptat cerințelor Schengen.
  • 4. Aeroportul din Satu Mare este conform cerințelor, având în derulare proiectul „Reabilitarea și modernizarea infrastructurii aeroportuare”, estimat a se finaliza în luna aprilie 2024.
  • 5. Aeroportul din Timișoara este conform cerințelor, iar fluxurile conforme de sosiri/plecări non-Schengen și fluxuri confoirme de sosiri/plecări Schengen se pot realiza în termen de aproximativ 10 zile de la solicitarea de transformare a actualelor flucuri domestic/internațional în fluxuri non Schengen / Schengen.
  • 6. Aeroportul din Tulcea va fi conform cerințelor după finalizarea implementării proiectului „modernizare și extindere terminal pasageri; modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare și a căii de rulare Alfa (construite în 1973); construire platformă dedicată activităților de degrivare / antigivrare aeronave”, realizat în proporție de 90%.
    Termenul estimat pentru finalizarea acestui obiectiv, precum și pentru operaționalizare fluxuri Schengen / non-Schengen este 15 februarie 2024.

Ce înseamnă „Air Schengen”

Austria a confirmat în data de 30 decembrie 2023 acordul cu România și Bulgaria privind „Air Schengen”, care permite intrarea pe calea aerului fără control la frontieră.

Ministerul de Interne al Austriei a confirmat că un document cu caracter obligatoriu din punct de vedere legal a fost trimis vineri seara președinției spaniole a UE.

„Air Schengen înseamnă că pasagerii care vin din România şi Bulgaria nu vor mai fi supuşi unui alt control al paşapoartelor decât cel al companiei aeriene la poarta de îmbarcare”, a explicat pentru AFP ministerul austriac al internelor condus de Gerhard Karner.

Implementarea acestui regulament este condiționată de aprobarea tuturor statelor membre UE. Cel mai devreme, aceasta ar putea avea loc în martie 2024, întrucât programul de zbor va fi modificat în această lună.

O aderare posibilă la Schengen cu frontiera terestră, în 2025

În acest moment, cel mai probabil, o decizie privind aderarea terestră la Schengen se va lua la finalul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea fi în 2025.

Acest lucru se datorează contextului electoral european al acestui an și faptului că în Austria au loc alegeri interne în toamnă, fiind puțin probabil ca poziția Vienei să se schimbe până atunci.

De altfel, premierul Marcel Ciolacu și-a lăsat o marjă de manevră, evitând avansarea unui termen concret. În prima ședință de guvern din acest an, șeful Guvernului și-a exprimat speranța ca până la finalul lui 2024 „să încheiem definitiv acest proces”.

Varianta 2025 a fost invocată și de europarlamentarii Victor Negrescu (PSD) și Eugen Tomac (PMP) în cadrul unei dezbateri HotNews.ro.

„Sperăm ca data aceasta să fie certă, să se întâmple undeva în toamna anului viitor, dacă nu cel târziu la începutul anului 2025”, a declarat Victor Negrescu.

„Am zis de 2025 tocmai pentru că îmi dau seama că pe măsură ce vom intra în logica electorală pentru următoarele alegeri europarlamentare, în multe țări pot apărea surprize”, a declarat și Eugen Tomac.

„Mai e cale lungă până la integrarea deplină în Schengen a României și Bulgariei”, a scris, pe X, cancelarul Austriei Karl Nehammer, pe 31 decembrie.

Suma uriașă pe care economia României o pierde anual

Consecințele neaderării terestre la spațiu Schengen este semnificativă din punct de vedere economic. Fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, estima că România pierde anual 10 miliarde de euro lăsată fiind la granița spațiului de liberă circulație.

Râmânerea la granița terestră a Schengen înseamnă probleme și pentru transportatori și pentru mediu, fapt reflectat și în rezoluția Parlamentului European, adoptată vara anului trecut.

Ce se spune în document:

  • Dacă timpul de așteptare pentru camioanele care traversează frontierele dintre statele membre ale spațiului Schengen a fost cuprins între 10 și 30 de minute în 2021, în cazul multora dintre treceri nefiind raportată nicio întârziere, pentru țările care nu fac parte din spațiul Schengen întârzierile la punctele de trecere a frontierei pot fi de câteva ore sau chiar zile.
  • În 2022, cozile create de camioanele în așteptare erau de peste 25 km la frontierele vestice ale României. Aceste cozi lungi create la vamă, care echivalează cu un timp de așteptare de mai multe zile, au un efect extrem de negativ asupra condițiilor de muncă ale șoferilor de camioane și asupra mediului.
  • Nivelul ridicat de poluare cauzat de miile de vehicule care stau la coadă zilnic, așteptând mai multe ore sau chiar zile pentru a trece frontierele dintre Ungaria și România, România și Bulgaria și Bulgaria și Grecia reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa mediului, precum și a sănătății conducătorilor auto, a lucrătorilor vamali și a persoanelor care locuiesc în zonele de trecere a frontierelor.
  • Informațiile bazate pe dovezi au evidențiat faptul că 46.000 de tone de CO2 sunt emise anual din cauza deciziei de a nu elimina controalele la frontierele interne pentru România și Bulgaria.

Pierderi uriașe și pentru transportatori

Industria transporturilor rutiere are pierderi de 2,41 miliarde euro cauzate de neaderarea României la Schengen, a susținut, într-un comunicat anul trecut, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România.

Calculele transportatorilor:

  • Pierderi directe – timp pierdut în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria
  • În 2022, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost înregistrate 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România (exclusiv tranzit)
  • Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variază între minim 30 minute și 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționează forțat 23,5 milioane ore/an. Timpul înseamnă bani
  • Pierderile directe ale transportatorilor rutieri români cauzate de neaderarea României la Schengen se ridică la 2,41 miliarde Euro, reprezentând pierderile potențiale de venituri și costurile actuale ale transportatorilor. Pentru piața transporturilor rutiere de marfă, aceste pierderi de venituri reprezintă aprox. 15% din valoarea actuală de 15,2 miliarde Euro. Implicit, statul pierde 15% mai multe taxe pe care le-ar plăti transportatorii.

Citește și:

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1184

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *