Încă un motiv pentru care la București nu e ca la Londra sau Berlin. O măsură simplă care i-ar scăpa pe mulți de nervii din trafic se lasă încă așteptată

Primăria Capitalei a făcut în 2023 circa 6,7 km de bandă unică pentru transportul public, potrivit datelor furnizate de municipalitate la solicitarea HotNews.ro. Această facilitate este esențială pentru îmbunătățirea calității transportului public deoarece în condițiile în care tramvaiele, autobuzele și troleibuzele stau blocate în trafic cu restul mașinilor, oamenii vor alege mașina personală. Bandă unică

Primăria Capitalei a făcut în 2023 circa 6,7 km de bandă unică pentru transportul public, potrivit datelor furnizate de municipalitate la solicitarea HotNews.ro. Această facilitate este esențială pentru îmbunătățirea calității transportului public deoarece în condițiile în care tramvaiele, autobuzele și troleibuzele stau blocate în trafic cu restul mașinilor, oamenii vor alege mașina personală.

Bandă unică autobuzFoto: Inquam Photos / George Calin

Potrivit datelor furnizate de Primăria Capitalei, în 2023 s-au realizat benzi rezervate transportului public pe:

  • Bd. Dacia – 0,4 km între strada Viitorului și Calea Moșilor, numai pe sensul spre Calea Moșilor
  • Calea Dorobanților – 0,7 km (între piața Dorobanți și Șos.Ștefan cel Mare, numai pe sensul spre Șos.Ștefan cel Mare
  • Calea Floreasca – 1 km (între Șos. Ștefan cel Mare și str. George Călinescu, numai pe sensul spre Șos.Ștefan cel Mare) – str. Lt.Av.Radu Beller – 0,4 km (între str.Av.Popa Marin și piață Dorobanților, numai pe sensul spre Piața Dorobanți)
  • Bd. Aviatorilor – 1,5 km între statuia Aviatorilor și bd.Beijing
  • Bd. Regele Mihai – 1 km
  • Șoseaua Kiseleff – 1,7 km

Am întrebat și câți kilometri de bandă unică pentru transportul public are în plan Primăria Capitalei să facă în 2024. Am primit un răspuns „standard”.„În ceea ce privește anul 2024, numărul de kilometri de bandă unică ce urmează a fi realizați urmează să fie stabilit în funcție de buget”, se arată în răspuns.

În 2022, Bucureștiul avea 16,15 km benzi unice pentru autobuze:

  • bd.Unirii – 4 km
  • bd.Decebal – 2,8 km
  • bd.Regina Elisabeta – 3 km
  • Calea Plevnei – 0,15 km
  • Splaiul Independenţei – 0,4 km
  • Piaţa Unirii – 0,3 km
  • bd.C.Coposu – 0,3 km
  • Calea Dorobanţilor – 1,2 km
  • bd.Mareşal Prezan – 0,5 km
  • bd.Iuliu Maniu – 1 km
  • bd. Drumul Taberei – 1 km
  • bd.Dacia – 1,5 km

La acestea se adaugă aproximativ 15 km de linie unică pentru tramvai, folosită pe anumite segmente și de autobuze ( Pantelimon, Colentina).

Cum e la Londra, Berlin sau Madrid

Sigur, raportat la cei aproximativ 16 km de bandă unică pentru autobuze în 2022, încă 6,7 km înseamnă un progres. Dacă însă ne comparăm cu alte capitale europene, nu stăm tocmai bine.

De exemplu, în Londra sunt circa 240 km de benzi unice pentru autobuz. Raportat la suprafață, ca să aibă aceleași condiții privind benzile unice, Bucureștiul ar fi trebuit să aibă dublu față de cât e în prezent.

În Berlin sunt 123 de km de bandă unică pentru autobuz. Ca să călătorească la fel ca în Berlin, bucureștenii ar trebui să aibă încă vreo 10 km în plus de bandă unică de autobuz.

Madridul, care e de două ori și jumătate cât Bucureștiul, are aproape 200 de km de bandă unică pentru autobuze. Comparativ, Bucureștiul ar trebui să aibă de trei ori mai mulți kilometri de bandă unică de autobuz, raportat la suprafață.

Traficul, unul din cei mai mari poluatori

Potrivit studiilor făcute până acum de Primăria Capitalei, Institutul Național de Sănătate Publică, cei mai mari poluatori sunt traficul (45%) și încălzirea rezidențială (45% – aici intră sistemul centralizat și încălzirea individuală – sobe, centrale, alte surse de încălzire).

Principala măsură pentru reducerea poluării cauzate de trafic este îmbunătățirea transportului public astfel încât oamenii să folosească tot mai puțin pentru călătoriile în oraș mașina personală. Transportul public poate fi îmbunătățit prin achiziționarea de noi mijloace de transport nepoluante, amenajarea de benzi unice, amenajarea de parcări park&ride, îmbunătățirea vitezei de deplasare.

Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.

„Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5%. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2%); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7%”, se arată în document.

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1184

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *