Cum a devenit Diana Șoșoacă starul politicii românești / Marea întrebare: Există o coordonare strategică între Șoșoacă cu Simion?

Cum a ajuns Diana Șoșoacă să-l depășescă pe George Simion la capitolul încredere? Circul și scandalul provocate de aceasta în plenul Parlamentului și, totodată, promovarea unor mesaje radicale au contribuit din plin la ascensiunea acesteia în sondaje în ultimele trei luni ale anului. Se coordonează Diana Șoșoacă cu George Simion pentru a atrage voturile electoratului

Cum a ajuns Diana Șoșoacă să-l depășescă pe George Simion la capitolul încredere? Circul și scandalul provocate de aceasta în plenul Parlamentului și, totodată, promovarea unor mesaje radicale au contribuit din plin la ascensiunea acesteia în sondaje în ultimele trei luni ale anului. Se coordonează Diana Șoșoacă cu George Simion pentru a atrage voturile electoratului nemulțumit de PSD, PNL și USR? Ce șanse sunt ca simpatia de care se bucură să se transforme în în voturi și ce efecte ar putea avea asupra scenei politice românești? Cum ar schimba raportul de forțe în viitorul Parlament?

Diana Șoșoacă și George Simion, în ParlamentFoto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Ultimele sondaje arată că partidul SOS al Dianei Șoșoacă depășește pragul de 5% și poate intra în Parlament după alegerile din 2024. S.O.S. este creditat cu 5,2% din intențiile de vot, în creștere, de la 4,3%, luna anterioară. Totodată, Diana Șoșoacă se află pe locul trei în încrederea românilor cu 22,7% după Mircea Geoană și Marcel Ciolacu dar, înaintea lui George Simion care are 20.7%. (INSCOP)

Am discutat despre ascensiunea Dianei Șoșoacă și posibilele efecte pe care ar putea să le aibă în 2024 cu directorul INSCOP, Remus Ștefureac, și cu politologul Cristian Pîrvulescu.

„Există o legătură directă între viziunea religioasă și o formă foarte primitivă de interpretare religioasă și teoriile conspirației”

Remus Ștefureac atrage atenția că în urma cercetărilor și sondajelor efectuate pe parcursul lui 2023 se constată că partidele extremiste din România AUR și SOS al Dianei Șoșoacă s-au consolidat și în momentul de față cumulează 25% din preferințele electoratului chestionat.

Directorul INSCOP consideră că Diana Șoșoacă reușește să capteze atenția unui anumit tip de public prin intermediul rețelelor de socializare transmițându-și mesajele în momente cheie, iar modul violent prin care o face se viralizează și rezonează cu frustrările românilor. Acesta crede că ascensiunea Dianei Șoșoacă din ultimele luni are legătură cu faptul că a reușit să speculeze propunerea Guvernului privind cash-flowului – „un moment foarte prost comunicat de către decidenți”.

„Lipsa informațiilor eficiente și pe fondul sensibilității românilor la ideea de cash, Diana Șoșoacă a speculat în forță acest subiect și cred că acesta a fost declicul creșterii în sondaje. Diana Șoșoacă a fost extrem de virală, extrem de agresivă și a rezonat cu votanți care n-ar fi fost afectați de acea măsură insuficient comunicată, neclară și care a indus în societate două tipuri de sentimente: ideea că vor avea acces mai limitat la bănci, costurile asociate utilizării cardului plus ideea de control al băncilor asupra modului cum își cheltuiesc oamenii banii”, explică Remus Ștefureac.

Politologul Cristian Pîrvulescu vorbește despre creștere în sondaje a Dianei Șoșoacă ca urmare a intrării acesteia în Parlament.

„Doamna Șoșoacă era cunoscută din timpul pandemiei iar stilul violent pe care l-a imprimat dezbaterii publice de la tribuna Parlamentului a făcut-o și mai vizibilă. E o adevărată știință folosirea violenței de limbaj, iar Șoșoacă o folosește întotdeauna în momente în care beneficiază de fundalul unui eveniment important (vezi vizita lui Zelenski, discuția despre buget). Reușește să confiște evenimentul, să-l distrugă. Până la urmă Zelenski nu și-a mai ținut discursul în Parlament iar dezbaterile la buget au fost acoperite de circul creat de Șoșoacă și Simion”, explică Pîrvulescu.

În opinia lui Pîrvulescu, o mare parte din succesul Dianei Șoșoacă vine din utilizarea teoriilor conspirației strâns legate de viziunea religioasă.

„Există o legătură directă între viziunea religioasă și o formă foarte primitivă de interpretare religioasă și teoriile conspirației. Elementul esențial în viziunea, perspectiva aceasta (nu vorbesc de religie, de credință aici) este legată strând de rolul diavolului care este conspiratorul. Diavolul este fața unui evreu care ia diferite forme. Teoria veche este adaptată iar acum: e Pfizer, e Bill Gates, e Soros și mulți alții care conspiră dar, nu sunt altceva decât instrumente ale diavolului care încearcă să distrugă omenirea și folosește diverse siretlicuri să ajungă la public. De altfel, Șoșoacă nu este singura. De la trumpiști la Giorgia Meloni trecând prin alte țări vom găsi acest tip de comportament cu un succes mai mult sau mai puțin important”, explică politologul.

Cine rezonează cu Diana Șoșoacă

Pe un fond marcat de criză economică și inflație, frustrarea și nemulțumirea oamenilor a crescut față de partidele aflate la guvernare.

„Suntem după 4 ani de crize pandemică, economică, dar și o lipsă de încredere în clasa politică, avalanșe ale teoriei conspirației, criză economică, inflație galopantă care a mișcat din puterea de cumpărare ca categoriilor mai sărace. Inflația pe care nu o vedem este mult mai mare în zona produselor alimentare care generează coșul minim de consum unde se duc cele mai multe resurse ale populației cu venitrui mici. Pe acest fond s-a produs creșterea în sondaje a Dianei Șoșoacă”, explică directorul INSCOP .

Analistul politic Cristian Pîrvulescu crede că susținătorii lui Șoșoacă se lasă atrași de aceste teorii conspiraționiste pentru că ele corespund nevoilor lor economice. „Este un electorat frustrat care a trecut cu greu prin pandemie datorită restricțiilor, un electorat care nu este deloc încântat de restricțiile europene dar, nu ar vrea să iasă din UE.

Acest electorat nu agreează politicile europene, de exemplu problema ecologică, și nu are forța economică să-și poată permită financiar și atunci preferă să finanțeze linia anti-europenă. „Nu vrem să renunțăm la motoarele diesel, la încălzirea pe lemne”- sunt exact tipul de afirmații pe care le faceau vestele galbene în Franța care spuneau că „Nu-mi pasă de sfârșitul lumii, îmi pasă de sfârșitul săptămânii”. Altfel spus, eu am nevoie să folosesc benzină ieftină să merg la serviciu ca să-mi câștig salariu”, explică politologul.

Un alt motiv pentru care românii se îndreaptă spre politicieni radicali ca Diana Șoșoacă este și lipsa credibilității liderilor principalelor partide aflate la guvernare.

Cristian Pîrvulescu sublinează eșecul pe care partidele mainstream l-au înregistrat. „Marile partide au eșuat. Dacă luăm momentul vizitei lui Vladimir Zelenski, când Parlamentul a fost nevoit să anuleze discursul acestuia de frica protestelor violente ale Dianei Șoșoacă, liderii legislativului nu au reușit să găsească mijloace ca o astfel de persoană să nu se manifeste violent și să promoveze interesele Rusiei așa cum o face prin mijloacele extremei drepte care nici măcar nu sunt noi. Asta spune multe despre clasa politică”, subliniază Pîrvulescu.

Marea întrebare: Există o coordonare strategică între Șoșoacă cu Simion

Directorul INSCOP spune că la prima vedere creșterea lui Șoșoacă în sondaje a rupt din procentele lui George Simion. „Este ca un principiu al vaselor comunicante între cei doi pentru că orice scădere a AUR este însoțită de o creștere a SOS. Cele 5-6 procente ale SOS nu sunt integral rupte de la AUR, vine și doamna Șoșoacă cu un mică zestre dar acest transfer mi se pare destul de evident. Dacă va fi o coordonare între cei doi lucrurile vor arăta mai complicat în viitor. Lebede negre pot exista întotdeauna”, spune Ștefureac.

Pe de altă parte, politologul Cristian Pîrvulescu crede Șoșoacă și Simion „se potențează împreună”. „Mie mi se pare că fac parte dintr-un joc care cei doi se potențează încercând să ia părți din electorat. Dacă vă uitați Simion se adresează profesorilor, funcționarilor publici în timp ce Șoșoacă se adresează celorlalți”, spune el.

Șoșoacă versus Simion – Cât de mult îi ajută atacurile virulente recente

Cristian Pîrvulescu consideră că scandalul recent dintre cei doi lideri radicali nu face decât să le potențeze pozițiile și să le mobilizeze simpatizanții.

„Fiecare se adresează altui segment al opiniei publice. Fiecare își mobilizează oamenii care apreciază acest tip de limbaj. „Da, uite: oamenii își spun unul altuia ce au de zis, sunt sinceri”. Acum afirmațiile lui Simion au adoptat o line anti-PSD și vrea să se credibilizeze în zona aceasta pentru că o parte din electoratul pe care l-a preluat de la PNL și USR format din mici întreprinzători nu este deloc favorabil PSD”, explică Pîrvulescu.

Care este potențialul partidelor radicale și ce pot face cu el

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, spune că cele două partide, SOS și AUR, ar putea cumula 30% într-un anumit context și care ține de evoluția economiei și impactul asupra calității vieții. Pentru a crește dincolo de 25%, AUR și SOS trebuie să folosească alte strategii care țin de organizare, comunicare menite să atragă votanți din zone care sunt mai atenți la derapaje, care nu-și pun problema ieșirii României din Uniunea Europeană (70% dintre români nu doresc ieșirea României din UE).

„Nu avem date suficiente să spunem cum vor evolua lucrurile și nu aș dori să speculez mai mult. Cert este că ascensiunea este reală și nu e deloc suprinzătoare. Vocile cele mai radicale au câștig de cauză, vocile ultrapoluliste au câștigat de cauza în astfel de contexte. Dacă ne uităm la democrații consolidate, la Olanda unde liderul extremei drepte a câștigat alegerile, în Italia la Meloni care acum este un politician moderat validat de liderii europeni, dar, dacă ne uităm la discursul lor din campania electorală, am putea ușor face asocieri cu politicieni ultra-radicali de la noi”, explică Remus Ștefureac.

Cristian Pîrvulescu crede că personajele de acest fel nu progresează prea mult, dar contextul este unul esențial în 2024.

„Am mai avut persoanje de acest fel Dan Diaconescu, Gigi Becali chiar și Corneliu Vadim Tudor, mai devreme sau mai târziu balonul se dezumflă. În cazul lui Șoșoacă se vede că nu progresează, ea merge pe aceiași linie, prin același mijloc, nu vedem o abilitate politică, ea merge pe același stil violent de mahala care, evident, prinde la mahala. Asta este zona ei, de mahala care în cel mai bun caz face 5%. Știți cum este cu acel 5% trebuie calculat acest 5 %. Diferența o face numărul românilor care se prezintă la vot. Mereu un sondaj de opinie este starea de spirit a populației dintr-un anumit moment, dar starea se poate schimba. Dacă războiul din Ucraina se termină, dacă alegerile pentru PE nu dau un succes extremei drepte, dacă situația economică nu se înrăutățește – sunt o mulțime de date care pot face ca situația să meargă într-o direcție sau alta”, concluzionează politologul.

Obiectiv România
Obiectiv România
Articles: 1194

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *