Primăria Capitalei a înlocuit în 2023 aproximativ 100 de kilometri de rețea de termoficare, dintre care 50 de kilometri de rețea magistrală, iar restul rețea secundară, potrivit datelor comunicate de instituție la solicitarea HotNews.ro. Municipalitatea are în derulare trei proiecte mari prin care reabilitează rețeaua de termoficare, cel mai important fiind cel de modernizare a 210 kilometri de rețea principală, cu fonduri europene – 260 de milioane de euro. Din aceștia, anul trecut s-au înlocuit 10 kilometri, iar vestea bună este că, deși ciclul de finanțare a fost încheiat, banii nu se vo pierde, proiectul fiind fazat. Vestea proastă este că în 2023 numărul de avarii a crescut față de 2022, iar numărul de debranșări rămâne ridicat. În ultimii patru ani, au renunțat la sistemul centralizat de încălzire aproape 11.000 de locuințe.
Rețeaua TermoenergeticaFoto: Hotnews / Catiușa Ivanov
Câți kilometri de rețea de termoficare a înlocuit Primăria Capitalei în ultimii trei ani?
Conform datelor transmise la solcitarea HotNews.ro, situația este următoarea:
- În anul 2020 au fost înlocuiți 27,013 kilometri de rețea primară
- În anul 2021 au fost înlocuiți 28,16 kilometri
- În anul 2022 au fost înlocuiți 29,063 kilometri rețea primară
- În anul 2023 au fost înlocuiți 50,075 kilometri de rețea primară
Municipalitatea are trei proiecte mari pentru modernizarea rețelei de termoficare – unul pe fonduri europene, unul cu bani de la Ministerul Dezvoltării și unul cu bani de la bugetul local.
Unde s-au schimbat țevile de termoficare în 2023
În luna iunie 2023 au început lucrările pe proiectul cu fonduri europene. Din cei 210 kilometri de rețea principală, în 2023 au început lucrările la opt tronsoane, care totalizează 54,3 kilometri. Au fost finalizați circa 10 km:
- Lot 1 Obiectiv 1 – Bobocica – M. Bravu, în lungime de 8,8 km, s-au înlocuit 0,300 km de conductă;
- Lot 1 Obiectiv 3 – Câmpia Libertății – Baba Novac, în lungime de 6,4 km, s-au înlocuit 4,800 km de conductă;
- Lot 1 Obiectiv 4 – Mihai Bravu , în lungime de 10,8 km, s-au înlocuit 0,700 km conductă;
- Lot 2 Obiectiv 8 – Calea Grivitei-Turda, în lungime de 8, 4 km traseu, s-au înlocuit 0,760 km de conductă;
- Lot 2 Obiectiv 11 – bretele de legatură sectoarele 1 și 6, în lungime de 6,56 km;
- Lot 3 Obiectiv 16 – Vasile Milea – Drumul Taberei, în lungime de 3,8 km, s-au înlocuit 1,200 km de conductă;
- Lot 4 Obiectiv 20 – Resita, in lungime de 8 km, s-au înlocuit 0,300 km de conductă;
- Lot 5 Obiectiv 25 – Apusului, în lungime de 1,6 km, obiectiv finalizat și recepționat.
Pe proiectul derulat cu bani de la bugetul local, început încă din mandatul Gabrielei Firea, și care prevede modernizarea a circa 63 km de rețea magistrală, în 2023 s-au schimbat peste 16 km de conductă:
- Obiectiv 1 Chișinău – Pantelimon, în lungime de 12 km, realizat în 2023 – 4,5 km;
- Obiectiv 3 Mihai Bravu – Colentina, în lungime de 10 km, atribuit către compania municipală Energetica;
- Obiectiv 4 Amzei – Victoriei – Mihalache, în lungime de 11 km conductă, realizat în 2023 – 4,7 km;
- Obiectiv 5 Oltenitei – Brâncoveanu, în lungime de 7,8 km, realizat în 2023 – 5,9 km;
- Obiectiv 6 Ferentari –Calea Rahova, în lungime de 12,3 km, realizat în 2023 – 1,165 km , finalizat.
Municipalitate mai are un al treilea proiect, finanțat de Ministerul Dezvoltării, care vizează înlocuirea a 17,52 km de conductă magistrală – împărțit în 5 tronsoane. În 2023, s-a finalizat tronsonul de 3,6 km de pe bd. Timișoara. restul lucrărilor vor fi făcute în 2024.
Atât în 2022, cât şi în anul 2023, pe lângă lucrările executate de echipele CMTEB şi de firmele cu care compania Termoenergetica are încheiate contracte de lucrări de primă urgenţă, iar restul bucăților de conductă au fost înlocuite prin acestea.
Zonele în care s-au făcut astfel de lucrări sunt:
- Sectorul 1 – Iancu de Hunedoara, Dorobanți, Nicolae Caramfil, zona Gara de Nord, Șoseaua Pipera, strada Nicolae Caramfil, Bulevardele Ion Mihalache, Turda și Mareșal Averescu;
- Sectorul 2 – conducta magistralei 2 Sud (DN 600) zona șoselei Colentina și a străzii Mașina de Pâine, Șoseaua Ștefan cel Mare, Dumitru Slugeru și Heliade între Vii, Șoselele Doamna Ghica și Fundeni;
- Sectorul 3 – zona Bulevardului Camil Ressu, Drumul Murgului, Bulevardele Nicolae Grigorescu și Chișinău, strada Baba Novac, Calea Vitan și Mihai Bravu, Calea Călărașilor, Delea Veche și strada Matei Basarab;
- Sectorul 4 – Șoseaua Berceni, strada Tudor Gociu, Nițu Vasile, Nicolae Filimon, Calea Văcărești, Bulevardul Corneliu Coposu și Strada V. V. Stanciu, Căminul Releului, precum și strada Releului;
- Sectorul 5 – Magistrala Ferentari în zona Calea Rahovei și a străzii Malcoci, Calea Ferentari, strada Sebastian, Șoseaua Alexandriei, strada Sibiu și Bulevardul 1 Mai;
- Sectorul 6 – strada Dezrobirii, Calea Crângași, Bulevardele Preciziei și Iuliu Maniu, Bulevardul Timișoara, strada Apusului ( în continuarea lucrărilor POIM), Calea Grivița, Nicolae Filimon, Strada Câmpina.
Câți kilometri de rețea secundară de termoficare s-au schimbat în 2023
Pe lângă lucrările de înlocuire a magistralelor, municipalitatea a făcut și lucrări de înlocuire a rețelei secundare – între punctele termice și blocurile de locuințe.
„De la începutul anului până în prezent a fost înlocuită o lungime de aproximativ 49 de kilometri (48,752km) din conductele rețelei secundare. În cadrul lucrărilor de mentenanță s-au executat lucrări la puncte termice din toate sectoarele Capitalei, în special pe canalul distanță”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate.
În Sectorul 1 au fost înlocuiți în total 5,903 kilometri de țeavă, în Sectorul 2 – 7,079 kilometri de țeavă, în Sectorul 3 – 10,496 kilometri repartizați pe zona Titan (4,482) și zona Vitan (6,14) kilometri de țeavă, în sectorul 4 – 5,103 kilometri, în sectorul 5 – 7,441 kilometri și în Sectorul 6 – 12, 730 kilometri repartizați pe zona Drumul Taberei (5,504 kilometri) și Militari (7,226 kilometri). Aceste lucrări au fost executate de angajații Companiei Municipale Termoenergetica.
Primăria Capitalei susține că banii europeni nu se pierd
În cursul anului 2024, Primăria Capitalei spune că va finaliza lucrările pentru obiectivele cu finanțare de la bugetul local și vor continua lucrările cu finanțare europeană pe POIM – înlocuirea celor 210 km de rețea principală.
Vestea bună este că nu s-a pierdut finanțarea europeană, aproape 200 de milioane de euro din 260 milioane euro, cât este valoarea totală a proiectului.
- „La 31.12.2023 s-a finalizat programul POIM. Conform contractului de finanțare, obligația PMB era ca până la finalul programului POIM să finalizeze, să recepționeze și să achite integral cel puțin un tronson. Menționăm că acest lucru s-a întâmplat, tronsonul finalizat și recepționat este cel din str. Apusului – Lot 5 Obiectiv 25.
- Pentru că a fost respectată această obligație din contract, precizăm că nu se vor pierde bani europeni. Finantarea pentru continuarea celorlalte loturi va fi asigurată prin Programul de Dezvoltare Durabilă, în acest sens PMB a făcut demersuri pentru etapizare”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei.
Câte avarii au avut loc în 2023 la rețeau de termoficare?
În anul 2022, au fost înregistrate 2.241 de avarii pe rețeaua primară, iar în 2023, pe aceeași rețea, s-au înregistrat 2.489 de avarii, potrivit datelor transmise de municipalitate.
Aproape 11.000 de apartamente au fost debranșate de la termoficare în ultimii 4 ani
În anul 2020 au fost înregistrate 1241 de debranșări, iar în anul 2021, compania a avizat 2568 de dosare de debranșare.
În 2022, numărul acestora a crescut la 3570, iar în anul 2023, până la 30 noiembrie fuseseră înregistrate 3369 de debranșări, potrivit datelor transmise de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.
Sistemul centralizat de încălzire din București, pierderi de aproape 40% în 2022
Sistemul centralizat de termoficare din București a avut în 2022 pierderi de căldură de circa 40%, cu aproape 3% mai mult decât în 2021, potrivit bilanțului energetic aprobat de Consiliul General al Municipiului București. Din cele circa 3,9 milioane gigacalorii intrate în rețeaua principală, circa 1,22 milioane s-au pierdut. Pierderile sunt acoperite de municipalitate.
Maria Mitran, director economic Termoenergetica, a explicat în septembrie 2023, când a fost aprobat bilanțul energetic, că pierderile, procentual, au crescut din cauza faptului că în ultimii 3 ani, consumul a scăzut cu 18% din cauza creșterii temperaturii medii, astfel, sezonul de încălzire a fost scurtat în 2022 cu două luni, respectiv lunile aprilie și octombrie, dar și din cauza reducerii consumului ca urmare a reabilitării termice a blocurilor.
- „O primă concluzie a acestei analize este faptul că în perioada 2020-2022 pierderile de energie termică în rețeaua primară au crescut de la 28,91% la 31,54%, în timp ce cantitatea de agent termic furnizată din rețeaua de transport a scăzut cu 17,86%.
- Dat fiind volumul de energie tranzitat, nivelul pierderilor este ridicat și conduce la efecte negative din punct de vedere tehnic și economic. Principala cauză a pierderilor de energie termică din circuitul primar o reprezintă vechimea conductelor ce alcătuiesc rețeaua (65% dintre ele au peste 25 ani vechime), consecința majoră fiind numărul mare de avarii ce se produc (2.241 de avarii remediate pe circuitul primar în 2022) și deteriorarea izolației clasice a conductelor. (…)
- Pierderile în rețeaua secundară au crescut de la 11,39% la 12,73%. Principala cauză a pierderilor de energie termică o reprezintă vechimea conductelor (aproape 50% dintre ele au peste 25 de ani vechime)”, se arată în bilanț.
Pentru reducerea pierderilor de energie se recomandă demararea programului de reabilitare a rețelelor termice primare și înlocuirea cu conducte preizolate, prevăzute cu sistem de detectare automată a pierderilor.
Se poate estima că reabilitarea întregului sistem de transport ar fi un proiect care s-ar desfășura pe cel puțin 20 de ani și ar costa cel puțin 1 miliard de euro. Calculele indică faptul că se poate ajunge la redimensionarea și înlocuirea a cca. 80% din totalul conductelor de transport, având vechime mai mare de 20 ani, dacă se va ține seama de debitele reale de agent termic rezultate din reducerea necesarului de energie termică maxim orar”, se arată în document.
Pentru reabilitarea sistemului de distribuție ar mai fi nevoie de încă 400 milioane de euro.
În 2020, sistemul centralizat de termoficare din București a avut pierderi de căldură de 36,63%.
Câți abonați deservește sistemul centralizat de termoficare din București
Potrivit datelor existente, Termoenergetică furizează energie termică pentru 10.032 de Asociații de proprietari/locatari din 8.091 de blocuri de locuințe, pentru 74 de cămine și 313 imobile/case, reprezentând aproximativ 1.170.000 de locuitori. Din totalul energiei tehnice furnizate de Termoenergetica, consumul populației reprezintă 92,21%.
Instalațiile sistemului centralizat de termoficare din București sunt compuse din:45 centrale de cvartal și o centrală termică de zona;
- rețele termice primare – 423,27 km traseu / 851,84 km de conductă;
- puncte tehnice – PT (646 buc.) și module termice – MT (308 buc.);
- rețele termice secundare – 702,89 km traseu/2.763 km conducte de distribuție termoficare și 49,58 km traseu/198,34 km conducte distribuție aferente CT;
Termoenergetica este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România.
Din punct de vedere al vechimii conductelor rețelei de termoficare, situația se prezintă astfel:
- din cei 851,84 km de conductă de rețea primară de transport apă fierbinte, peste 65% este mai veche de 25 de ani, 10% are între 20 și 25 de ani, 11% între 10 și 20 de ani și doar circa 14% mai puțin de 10 ani.
- din cei 2.763 km conducta rețea secundară – peste 45% are o vechime mai mare de 25 de ani, 14,4% între 20 și 25 de ani, 23% între 10 și 20 de ani și circa 17% mai puțin de 10 ani.
