După decenii în care a privit China ca pe o amenințare îndepărtată, NATO a acuzat miercuri Beijingul că a devenit un „facilitator decisiv” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Primele avioane de luptă F-16 sunt în drum spre Ucraina și vor efectua primele zboruri în această vară. Anunțul a fost făcut miercuri de secretarul de stat al SUA Antony Blinken, la peste doi ani de la solicitările Kievului.
Cele mai importante evenimente legate de războiul din Ucraina, ziua 869, LIVETEXT:
Noi arme pentru Ucraina
Președintele american Joe Biden i-a spus joi președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că va anunța un nou pachet de securitate pentru Kiev, potrivit Reuters.
„Vom rămâne alături de dumneavoastră, punct”, i-a spus Biden lui Zelenski înainte de o întâlnire bilaterală în cadrul summitului NATO de la Washington.
Zelenski a declarat că cei doi lideri vor discuta despre cum să se ajungă la o încheiere justă a războiului cu Rusia și a solicitat organizarea unui al doilea summit de pace în acest an. Un prim summit, la care Rusia nu a fost invitată, a avut loc în Elveția luna trecută.
Președintele turc Tayyip Erdogan i-a spus președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, joi, la summitul NATO, că Turcia își continuă eforturile de a pune capăt războiului dintre Ucraina și Rusia printr-o pace corectă și că a început revitalizarea inițiativei privind transportul cerealelor la Marea Neagră, relatează Reuters.
El a adăugat că Turcia este pregătită pentru orice inițiativă, inclusiv mediere, pentru a pune bazele păcii.
Doi civili au murit, iar alți opt au fost răniți după ce rușii au lansat o bombă asupra unui sat din Harkov, a declarat guvernatorul regional Oleg Sînegubov, care a spus că bomba a lovit o zonă de case, relatează Reuters.
Rusia a plănuit să îl asasineze pe directorul producătorului german de arme Rheinmettal
Polonia pregătește Legiunea ucraineană
Mii de cetăţeni ucraineni care trăiesc în Polonia s-au înscris deja pentru a participa la viitoarea brigadă de voluntari, a anunţat miercuri seară, la Washington, şeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski, care participă la Summitul aniversar al NATO, potrivit agențiilor DPA şi EFE.
„Mulţi dintre ei vor să fie în serviciul militar şi să schimbe lucrurile alături de compatrioţii lor din prima linie a frontului, dar spun: «Nu vrem să fim trimişi în luptă fără pregătirea şi echipamentul adecvate»”, a afirmat Sikorski.
Polonia, care găzduieşte aproape 1 milion de refugiaţi ucraineni după începutul invaziei ruse, urmează să antreneze şi să echipeze voluntarii înaintea trimiterii lor în Ucraina, a adăugat ministrul polonez.
Unitatea de voluntari s-ar putea dovedi un sprijin semnificativ pentru armata ucraineană, care face eforturi pentru a mobiliza suficienţi recruţi în scopul consolidării forţelor sale de pe frontul din estul Ucrainei, notează Agerpres.
Radoslaw Sikorski a explicat că voluntarilor li se va permite să revină în Polonia după desfăşurarea lor. ‘„Dacă fiecare ţară europeană ar face asta, Ucraina ar avea câteva brigăzi”, a menţionat el.
Crearea unităţii de voluntari din Polonia este inclusă în acordul de securitate semnat luni, la Varşovia, de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi premierul polonez Donald Tusk. Documentul prevede elaborarea unui plan prin care „rachetele şi dronele ruse trase în direcţia Poloniei pot fi doborâte în spaţiul aerian ucrainean”.
Cancelarul german Olaf Scholz a lăudat joi planul care permite desfășurarea de rachete americane cu rază lungă de acțiune în țara sa, spunând că acesta se potrivește perfect cu propria strategie de descurajare a Germaniei și că va contribui la „asigurarea păcii”, informează Reuters și AFP.
Rusia a plănuit să-l asasineze pe directorul executiv al producătorului german de arme Rheinmetall, care produce obuze și vehicule militare pentru Ucraina, a informat joi CNN, citând cinci oficiali americani și occidentali neidentificați, scrie Reuters.
Lupte intense în zona oraşului Toreţk din Doneţk
Trupele ruse încearcă să străpungă liniile defensive ucrainene în apropierea oraşului Toreţk din regiunea Doneţk din estul Ucrainei, pe un sector de front care este unul dintre principalele obiective ale armatei ruse pe frontul estic, a declarat joi un purtător de cuvânt militar ucrainean, potrivit agențiilor EFE și Agerpres.
În cursul zilei de miercuri, trupele ucrainene au respins la Toreţk şi în alte zone din apropiere 24 de atacuri ale inamicului, potrivit acestui purtător de cuvânt al armatei ucrainene, Nazar Voloşin.
Unele dintre aceste asalturi au fost respinse în interiorul oraşului ucrainean Niu-Iork, situat la mai puţin de zece kilometri sud de Toreţk şi controlat parţial de trupele ruse. Toreţk avea înaintea războiului circa 30.000 de locuitori, iar Niu-Iork mai puţin de 10.000.
„Situaţia pe această axă nu s-a schimbat în mod semnificativ”, a afirmat despre sectorul de front de la Toreţk purtătorul de cuvânt al Grupului Operativ-Tactic Hortiţia al armatei ucrainene, unitate căreia îi este încredinţată apărarea pe acel sector. „Inamicul desfăşoară operaţiuni de luptă în afara oraşului, nu sunt inamici în interiorul” oraşului Toreţk, a precizat Nazar Voloşin.
El mai afirmă că aviaţia rusă execută constant atacuri asupra acestui oraş (încă parţial locuit) folosind bombe aeriene ghidate şi rachete, în timp ce unităţile terestre ruse concentrează efective de luptă în acea zonă şi în altele de pe frontul din estul Ucrainei pentru a cuceri teritoriile rămase sub controlul Kievului în provinciile Doneţk şi Lugansk.
Rusia a revendicat joi capturarea unui nou sat în estul Ucrainei, în timp ce trupele sale continuă înaintarea în liniile defensive ucrainene, dar fără a reuşi până în prezent vreo străpungere majoră.
Acest mic sat, Voskhod, este situat în apropiere de Oceretîne, un alt sat ocupat deja de trupele ruse, într-un sector al frontului în care acestea din urmă au făcut progrese rapide în ultimele săptămâni, profitând de dificultăţile armatei ucrainene de a-şi completa efectivele de soldaţi.
Rusia câştigă teren în estul Ucrainei după eşecul contraofensivei ucrainene majore din vara trecută şi după căderea oraşului fortăreaţă Avdiivka, ocupat în februarie de armata rusă, în timp ce trupele ucrainene încă nu dispun de muniţii suficiente şi de asemenea au nevoie de noi recruţi.
România a semnat un acord de securitate pe 10 ani cu Ucraina
Ucraina și România au semnat joi un acord de securitate pe 10 ani, iar acesta prevede, printre altele, pregătirea piloților ucraineni pentru avioanele F-16, deminarea Mării Negre, precum și mecanism de consultare în situații de urgență.
Rusia a adăugat-o joi pe Iulia Navalnaia, una dintre principalele figuri ale opoziției, pe lista „teroriștilor” și „extremiștilor”, la două zile după ce a emis un mandat de arestare pe numele disidentei care trăiește în exil, scriu AFP și The Moscow Times.
România, Bulgaria și Grecia au semnat joi un acord pentru crearea unui coridor ce permite circulația transfrontalieră rapidă a trupelor și a armelor pe flancul estic al NATO, a anunțat Ministerul Apărării al României.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat joi că orice posibilitate a unei confruntări directe între Rusia și NATO este „îngrijorătoare”, relatează agenția oficială turcă de știri Anadolu, potrivit AFP.
Suedia este deschisă să furnizeze Ucrainei avioane de luptă JAS 39 Gripen în viitor, a declarat ministrul de externe al Suediei, Tobias Billström, relatează Ukrainska Pravda.
Deși anterior ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a spus că alți parteneri au cerut Suediei să aștepte cu posibilul transfer de avioane Gripen Ucrainei, în timp ce aliații se concentrează pe trimiterea de aeronave F-16, Billstrom spus că Stockholm nu a refuzat să trimite Gripen-urile.
Nu este vorba doar de achiziționarea aeronavei și de pregătirea piloților, ci și de integrarea a două sisteme complexe, care ar fi prea greu de manevrat în același timp.
Kievul este de așteptat să primească cel puțin 79 de F-16 din Țările de Jos, Danemarca, Belgia și Norvegia. Presupusul termen limită pentru finalizarea „programului F-16” este neclar, întrucât Belgia plănuiește să-și continue livrarea avioanelor până în 2028, de exemplu, subliniază Kyiv Independent.
Kremlinul amenință cu „măsuri” care să contracareze „grava amenințare” reprezentată de NATO
Rusia are în vedere „măsuri” pentru a „contracara ameninţarea gravă” reprezentată de NATO, considerată „de facto implicată pe deplin în conflictul din Ucraina”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, scrie AFP citând agențiile ruse de presă.
„Suntem obligaţi să analizăm foarte profund deciziile care au fost luate (la summitul de la Washington), discuţiile care au avut loc, să analizăm foarte atent textul declaraţiei care a fost adoptată. Aceasta este o ameninţare foarte gravă la adresa securităţii naţionale”, care „ne va obliga să luăm măsuri serioase, coordonate şi eficiente pentru a limita NATO”, a spus Peskov.
Reprezentantul Kremlinului nu a precizat însă când vor fi luate aceste „măsuri” şi de ce natură vor fi.
„Constatăm că adversarii noştri din Europa şi Statele Unite nu sunt susţinători ai dialogului. Şi, judecând după documentele adoptate la summitul NATO, ei nu sunt susţinători ai păcii”, a declarat Peskov pentru presă. „Alianţa este un instrument de confruntare şi nu de pace şi securitate”, a mai spus Peskov, potrivit Agerpres.
„De la început, am spus că extinderea NATO în Ucraina a constituit o ameninţare inacceptabilă pentru noi (…) Aici observăm că NATO adoptă un document care afirmă că Ucraina va adera cu siguranţă la NATO”, a deplâns Peskov.
Pe lângă echipamentele promise pentru Kiev, precum avioane F-16 şi baterii de apărare antiaeriană pentru a permite forţelor ucrainene să contracareze atacurile zilnice ale armatei ruse, membrii Alianţei Nord-Atlantice au recunoscut miercuri că Ucraina se află pe o „traiectorie ireversibilă” spre aderarea la NATO, care ar adăuga o nouă graniţă între Rusia şi organizaţie.
Dacă summitul pentru pace în Ucraina, organizat în iunie în Elveția, va avea o continuare, Rusia nu va lua parte, a declarat joi ministrul adjunct de externe Mihail Galuzin, citat de agenția de presă de stat RIA, potrivit Reuters.
Jurnalistul rus Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, le-a cerut liderilor străini să faciliteze schimbul deținuților politici care se află Rusia, într-un rar apel lansat miercuri, publicat în format video, scrie joi The Moscow Times.
Norvegia va dona 1 miliard de coroane (92,69 milioane de dolari) Ucrainei pentru apărarea sa antiaeriană, a anunțat joi prim-ministrul Jonas Gahr Stoere, la summitul NATO de la Washington, potrivit Reuters.
Donația acestei sume vine la o zi după ce Norvegia a anunțat că va oferi șase avioane de luptă F-16 Ucrainei pentru a o ajuta în eforturile de apărare împotriva atacurilor aeriene rusești.
„Ucrainenii au nevoie de mai multă apărare antiaeriană pentru a-și proteja populația de bombele și rachetele rusești”, a afirmat Stoere, într-un comunicat de presă.
Ministerul rus al apărării a declarat joi că forțele sale au preluat controlul asupra așezării Voskhod din regiunea Donețk din estul Ucrainei, a transmis agenția de știri de stat TASS, preluată de Reuters, care a precizat că nu poate verifica independent informația.
Rusia este „angajată” să ajungă la „cea mai rapidă soluție posibilă” pentru problema indienilor care au fost păcăliți să se alăture forțelor sale armate ce luptă în Ucraina, a declarat joi unul dintre diplomații de rang înalt de la Moscova.
Autorităţile ucrainene au anunţat joi sechestrarea unei nave cargo, care naviga sub pavilion camerunez, pe care o acuză că a transportat cereale din peninsula Crimeea ocupată de Rusia. Nava a fost pusă sub sechestru în timp ce încerca să iasă pe Dunăre prin zona de liber tranzit între Ucraina și România.
Rusia va dezvolta un răspuns militar la planul Statelor Unite de a desfăşura rachete cu rază lungă de acţiune în Germania, a declarat joi viceministrul de externe Serghei Riabkov, citat de presa oficială de la Moscova, potrivit Reuters.
GLSDB, o bombă cu rază lungă de acțiune, ineficientă în luptă
Un bărbat a fost ucis și trei persoane au fost rănite în satul Rzhevka din regiunea rusă Belgorod în urma unui atac ucrainean cu drone, susține guvernatorul Vyacheslav Gladkov, potrivit Reuters.
GLSDB, o bombă cu rază lungă de acțiune, destinată lovirii țintelor în adâncul teritoriului controlat de Rusia, a fost scoasă din uz după ce s-a dovedit ineficientă, din cauza bruiajului electronic al Moscovei, scrie Wall Street Journal, care citează oficiali americani și ucraineni.
Ucraina a primit bombele la începutul lunii februarie, după luni de zile în care a solicitat muniții cu rază lungă de acțiune în speranța de a lovi ținte din zone precum Crimeea.
Armele sunt ghidate prin GPS, ceea ce înseamnă că Rusia a reușit să le bruieze semnalele de la distanță, folosind capacitățile sale sofisticate de război electronic, potrivit The Wall Street Journal. Cotidianul a mai scris că arma nu mai este utilizată în Ucraina și că ar urma să fie retrasă.
Forțele aeriane ucrainene au anunțat joi că Rusia a folosit două rachete balistice Iskander-M și șase drone într-un atac din zorii zilei, potrivit Reuters.
Rachetele au lovit regiunea Sumî din nord-estul țării, rănind o persoană, potrivit autoritățile regionale.
Apărarea aeriană ucraineană au doborât toate cele șase drone lansate de Rusia care au vizat patru regiuni.
Guverntatorul regiunii Nikoalev a declarat că un incendiu a izbucnit după ce resturi de drone au căzut într-un câmp deschis. Nicio persoană nu a fost rănită.
Autoritățile din regiunile Lviv, Ivano-Frankivsk și Hmelnîțkîi nu au raportat pagube materiale sau victime.
Liderul PNL, preşedintele Senatului Nicolae Ciucă, aflat la summitul NATO de la Washington, a afirmat că statele membre şi-au reînnoit angajamentul de a-şi proteja viziunea comună asupra unei lumi paşnice, potrivit News.ro.
„Europa va fi mai sigură cu un NATO care este mai puternic ca niciodată. Trebuie să ajutăm Ucraina să lupte pentru libertatea sa. La acest summit NATO, ne-am reînnoit angajamentul de a ne proteja viziunea comună asupra unei lumi paşnice”, a scris Ciucă pe X.
„Este cea mai importantă reuniune internaţională din acest an în domeniul apărării, unde se discută viitorul securităţii Europei”, a afirmat el pe Facebook.
În opinia sa. ajutorul statelor membre pentru Ucraina va fi esenţial în parcursul ulterior al războiului.
„Alături de SUA, de Germania, de Olanda şi de Italia, România se numără printre membrii Alianţei care vor sprijini Ucraina cu sisteme defensive anti-aeriene, menite să protejeze civilii de rachetele ruseşti. Angajamentul nostru comun a fost apreciat de preşedintele american Joe Biden, în discursul său din deschiderea Summitului”, a subliniat Ciucă.
Rusia a pierdut peste 555.000 de soldați în Ucraina
Rusia a pierdut 555.620 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat joi Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Indepedent.
Armata ucraineană susține că în ultimele 24 de ore, 1.110 de militari ruși au fost „eliminați”.
Ţările NATO au decis miercuri, la Washington, că ajutorul lor militar pentru Ucraina va atinge minimum 40 de miliarde de euro, potrivit textului declaraţiei finale, relatează AFP și Agerpres.
Declarația finală a summitului NATO de la Washington este plină de „retorică beligerantă”, iar conținutul legat de China conține provocări și minciuni, a declarat un purtător de cuvânt al misiunii chineze la Uniunea Europeană, informează Reuters.
Ungaria vede o potenţială revenire a fostului preşedinte american Donald Trump ca o „şansă pentru pace” în Ucraina, a declarat miercuri ministrul de Externe Peter Szijjarto, în timp ce a început un summit NATO, majoritatea aliaţilor sperând să trimită un mesaj ferm de sprijin pentru Kiev, potrivit Reuters.
Declaraţia finală a summitului NATO menţionează că regiunea Mării Negre este de importanţă strategică pentru Alianţă şi precizează că aceasta va monitoriza în continuare evoluţiile din regiune, axându-se pe ameninţările de securitate.
Sinteza celor mai recente evenimente:
- NATO a anunțat că va livra Ucrainei cinci baterii PATRIOT suplimentare
- SUA vor începe să desfăşoare arme cu rază lungă de acţiune în Germania în 2026 / „Cele mai puternice din 1980”, spun experții
- Scutul polonez de apărare împotriva rachetelor balistice, unitatea „soră” cu Deveselu, este gata de misiune -NATO
- FSB a anunțat miercuri că a dejucat un „atac terorist” asupra unei nave rusești de război
- Un bărbat a fost ucis și șapte persoane au fost rănite într-un atac ucrainean asupra regiunii Belgorod din Rusia, la granița cu Ucraina, a declarat miercuri guvernatorul regional
- Kremlinul lucrează în continuare la crearea unei „zone tampon” în regiunea ucraineană Harkov
- Noul prim-ministru al Regatului Unit, Keir Starmer, a dat de înțeles că Ucraina poate folosi rachetele britanice Storm Shadow pentru a lovi ținte din Rusia. Moscova spune că va răspunde dacă Londra va permite Ucrainei să lovească Rusia cu arme britanice
- Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a anunțat miercuri că avioanele de luptă F-16 sunt în drum spre Ucraina din Danemarca și Țările de Jos chiar în acest moment
- Armata ucraineană a negat miercuri informațiile conform cărora forțele ruse ar fi capturat satul Iasnobrodivka din Donețk
- Politicianul maghiar de opoziţie Peter Magyar, principalul rival al premierului Viktor Orban, livrează ajutoare spitalului de copii din Kiev lovit în timpul raidurilor aeriene ruseşti
- Președintele român a declarat că Rusia rămâne „cel mai mare risc pentru securitatea europeană”
- The Moscow Times a fost declarată „organizație indezirabilă” de către Rusia
- Aderarea Ucrainei la NATO „este evident exclusă”, realistic vorbind, întrucât acest lucru ar crea ameninţarea unui conflict direct cu Rusia, a afirmat miercuri, la Washington, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, deși liații au ajuns la un acord asupra unei declarații finale a summitului care include angajamentul alianței de a continua să sprijine Ucraina „pe calea sa ireversibilă către integrarea totală euro-atlantică, inclusiv aderarea la NATO”
- Care sunt cele 8 țări NATO care nu vor cheltui nici anul acesta 2% din PIB pe apărare
–––
Cele mai importante informații de miercuri privind războiul au fost LIVE aici pe HotNews.ro
