De la începutul războiului, în Marea Neagră au fost confirmate și distruse 99 de mine, dintre care cinci de Forțele Navale Române, potrivit unui răspuns oferit de Ministerul Apărării pentru HotNews.ro. Mine neexplodate, resturi de muniție și tot felul de alte probleme legate de transport: așa arată Marea Neagră la doi ani de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.
- Într-un articol în cadrul proiectului european Pulse, HotNews.ro și Mediapool.bg au analizat problema minelor și măsurile luate de statele NATO la Marea Neagră. Articolul a fost realizat de Sebastian Pricop și Victor Cozmei (HotNews – România) și Nikola Lalov (Mediapool – Bulgaria)
În 2016, premierul bulgar de atunci, Boiko Borisov, a declarat că „vrea să vadă în Marea Neagră veliere, iahturi, nave mari cu turiști” și, astfel, a respins propunerea României de a crea un grup naval regional NATO în Marea Neagră, ca răspuns la anexarea Crimeei.
Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina a făcut imposibilă împlinirea dorinței lui Borisov și a dus la planuri mai apropiate de solicitarea lui Klaus Iohannis din urmă cu opt ani. Ca răspuns la tensiunile ridicate din regiune, Turcia, România și Bulgaria, singurele țări NATO cu acces direct la Marea Neagră, au anunțat pe 11 ianuarie lansarea unei forțe comune de curățare a apelor de mine, denumită MCM Black Sea.
„Această inițiativă este importantă pentru siguranța navigației în Marea Neagră, dar și pentru postura aliată de descurajare și apărare. În vederea operaționalizării MCM Black Sea, se poartă discuții între reprezentanții celor trei state, cu perspectiva demarării cooperării practice cât mai curând. Lansarea MCM Black Sea demonstrează solidaritatea și angajamentul comun în contracararea amenințărilor minelor marine care plutesc în derivă în Marea Neagră. Memorandumul de Înțelegere privind constituirea MCM Black Sea permite și altor state aliate și partenere să contribuie, cu capabilități și personal, la această inițiativă”, a precizat Ministerul român al Apărării pentru HotNews.ro.
Fiecare țară va conduce această inițiativă pentru o perioadă de șase luni. Se preconizează că în cadrul fiecărui comandament grupul va fi activat de două ori pentru cel mult 15 zile.
În viitor, partenerii NATO de pe coasta Mării Negre, Ucraina și Georgia, s-ar putea alătura și ele, a explicat Ministerul bulgar al Apărării ca răspuns la întrebările Mediapool.
Cele trei țări vor opera în spațiile maritime naționale, având grijă să nu existe tensiuni cu forțele rusești. Bulgaria va participa cu nave de dragare a minelor și elicoptere.
Cum se pregătește România
România a cumpărat în septembrie 2023 două nave vânătoare de mine din clasa Sandown la mâna a doua din Marea Britanie – fostele HMS Blyth și HMS Pembroke. Prima a devenit operațională în decembrie anul trecut și execută deja misiuni în Marea Neagră. Cea de-a doua ar trebui să ajungă în România în această vară.
Ambele nave au fost supuse modernizării într-un șantier naval din Marea Britanie.
Cele două nave sunt special concepute pentru a contracara orice fel de mine marine și au caracteristicile necesare pentru astfel de misiuni.
Acestea au motoare electrice suplimentare pentru a minimiza zgomotul și a evita astfel minele acustice. Ambele au carene din fibră de sticlă pentru a evita atragerea minelor magnetice.
Navele se bazează pe sisteme avansate pentru a căuta, detecta, clasifica și neutraliza amenințările reprezentate de mine.
Ele folosesc sistemul sonar de adâncime variabilă de înaltă rezoluție Thales 2093 și un sistem de control al luptei special conceput, numit M-cube.
Pentru a identifica și neutraliza cu precizie amenințările, navele au la bord mai multe vehicule subacvatice fără pilot – un sistem numit SeaFox.
România se va baza pe ele și în cadrul grupului operațional multinațional de luptă împotriva minelor din Marea Neagră.
Bulgaria are trei vânătoare de mine, dintre care ultimele două au fost cumpărate la mâna a doua din Olanda în 2020.
Marina Turciei are o forță navală semnificativă și dispune de o duzină de vânători de mine.
Ce face Bulgaria în acest moment
În ultimii doi ani, marina bulgară a monitorizat zilnic zone din Marea Neagră.
Pe baza unei analize a datelor statistice privind curenții și vântul în partea de vest a Mării Negre, au fost stabilite zonele cu cea mai mare probabilitate pentru detectarea minelor în derivă în spațiile maritime naționale ale Bulgariei.
În legătură cu aceasta, platformele din cadrul Marinei Militare – nave și elicoptere – efectuează sondaje de control regulate în aceste zone.
Condițiile hidrometeorologice sunt monitorizate în partea de nord-vest a Mării Negre, unde au fost construite incinte miniere. Practica arată că, după o vreme furtunoasă, probabilitatea apariției unei mine în derivă în zona bulgară de responsabilitate este deosebit de mare.
Cum se acționează în cazul unei alerte de minare
La primirea semnalului privind o mină sau un obiect asemănător unei mine, o echipă de specialiști o distruge printr-o explozie controlată.
„Minele în derivă reprezintă un risc pentru toți participanții la traficul naval. Încă de la declanșarea conflictului din proximitatea granițelor României, în vederea menținerii libertății de navigație la Marea Neagră, militari ai Forțelor Navale specializați în acțiuni EOD (împotriva dispozitivelor explozive) participă la acțiuni de deminare în aria de responsabilitate pentru distrugerea minelor aflate în derivă”, a precizat MApN pentru HotNews.ro.
Spațiul maritim și fluvial al țării noastre este monitorizat permanent de navele militare și de structuri specializate ale Forțelor Navale Române, în colaborare cu alte instituții care fac parte din sistemul de Apărare, ordine publică și siguranță națională, potrivit MApN.
Forțele Navale Române, cu nave militare, elicoptere, drone și scafandri EOD desfășoară zilnic, prin rotație, misiuni de cercetare în spațiul maritim și fluvial al României pentru securizarea elementelor de infrastructură critică națională.
De la începutul războiului, în Marea Neagră au fost confirmate și distruse 99 de mine, dintre care cinci de Forțele Navale Române.
Alte cinci mine marine au fost descoperite și distruse de specialiștii din cadrul Marinei Militare bulgare în spațiile maritime naționale ale Bulgariei, dar și un număr mare de resturi și părți de muniție, care nu sunt explozive, dar care reprezintă o amenințare la adresa navigației, au fost recuperate de siguranță.
Care este scopul inițiativei anti-mine
Scopul pentru care a fost creat acest grup este de a asigura siguranța traficului maritim împotriva amenințării minelor marine.
Inițiativa are următoarele obiective:
- efectuarea de operațiuni de recunoaștere și supraveghere în vederea amenințării minelor marine în Marea Neagră;
- desfășurarea de operațiuni anti-mine în zonele desemnate și operațiuni conexe de căutare și salvare, dacă este necesar;
- îmbunătățirea interoperabilității prin participarea la exerciții comune;
- creșterea gradului de conștientizare a situației maritime a NATO în Marea Neagră;
- identificarea modalităților și mijloacelor de cooperare și de asigurare a complementarității cu grupul permanent de nave NATO de contracarare a minelor din Marea Mediterană și cu forțele și mijloacele relevante ale aliaților care nu se află pe litoralul Mării Negre atunci când se află în Marea Neagră, în conformitate cu Convenția de la Montreux.
Pentru îndeplinirea acestor sarcini în timpul activităților grupului, care urmează să fie planificate, Forțele Navale ale Republicii Bulgaria vor participa cu o navă de contramăsuri antimină. În perioadele în care Marina bulgară îndeplinește funcțiile de comandă operațională a grupului, va participa, de asemenea, o navă-platformă de comandă și control. În funcție de sarcinile planificate și dacă este necesar, Marina poate participa, de asemenea, cu un elicopter, echipe de scafandri și alte mijloace.
