În cadrul unei întâlniri cu presa, ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a răspuns întrebării HotNews.ro referitoare la problema cetățeniilor românești obținute cu acte false, atât de ucraineni, dar și de alți cetățeni din spațiul ex-sovietic.
Pașaport românescFoto: Natali Alba / Alamy / Profimedia
Reprezentantul diplomatic al Ucrainei a fost întrebat dacă știe despre „fabricile” de cetățenii române din Ucraina și dacă există o colaborare cu autoritățile din România pentru a opri numărul mare de dosare frauduloase depuse pentru „redobândirea” cetățeniei.
Este vorba despre cererile care se bazează pe articolul 11 din Legea cetățeniei române, care, inițial, s-a dorit a fi o reparație morală față de românii loviți de o nedreptate istorică – cei care și-au pierdut în 1940 cetățenia țării-mamă, fără voia lor.
Potrivit unor estimări făcute de oameni din administrația locală, în regiunea Cernăuți numărul celor care au cetățenie română, pe lângă cea ucraineană, s-ar ridica la 60% din populație, deși etnicii români nu reprezintă mai mult de 20-25% din populație.
Acest lucru, în condițiile în care Constituția acestei țări interzice multipla cetățenie.
„Autoritățile din România nu ne-au abordat cu această problemă”
Ihor Prokopchuk, ambasadorul Ucrainei în România. FOTO: Inquam Photos / George Călin
„Din câte știu autoritățile din Ucraina sunt îngrijorate de această problemă, deoarece avem o prevedere constituțională care stabilește că există o singură cetățenie pentru ucraineni pe care o recunoaștem, cea ucraineană.
Într-adevăr, există un proiect de lege depus în Parlament care va permite cetățenia multiplă pentru cetățenii ucraineni, dar această legislație nu este încă adoptată.
Dacă există această îngrijorare (n.r.- cu privire la obținerea frauduloasă a cetățeniei române), autoritățile române ar trebui să abordeze autoritățile ucrainene. Eu nu știu să fi fost făcută o asemenea abordare și, de asemenea, nu am date referitoare la statistica privind numărul de cetățeni români din Cernăuți”, a declarat Ihor Prokopchuk.
– Mulți spun că autoritățile din România și cele din Ucraina nu colaborează pe acest subiect, nu schimbă informații despre astfel de documente falsificate.
„Falsificarea de documente este o infracțiune. Noi suntem deschiși să răspundem la orice subiect care ne-ar fi adresată de partenerii români, dar acesta nu este unul dintre ele. Dar reiterez că în Ucraina există o singură cetățenie, iar aceea este cea ucraineană”, a mai spus ambasadorul.
– Este un lucru cunoscut că mulți ucraineni au cetățenie română, au pașaport românesc pe care-l țin ascuns. Este un fapt, am documentat chiar eu astfel de lucruri.
„Eu reprezint guvernul Ucrainei, iar pentru guvernul Ucrainei toți cetățenii sunt cetățenii Ucrainei, atunci când se prezintă în fața autorităților.
Dar, de asemenea, este un fapt că nu există pedeapsă pentru cei care încearcă să obțină cetățenia altui stat, deși noi în Constituție recunoaștem doar o cetățenie”, a mai explicat diplomatul ucrainean.
Fabricile de cetățenii românești din spațiul ex-sovietic
Articolul 11 din Legea cetățeniei române se referă la persoanele, sau la descendenții acestora până la gradul al treilea, care s-au născut pe teritoriile românești preluate de URSS în urma pactului Ribbentrop-Molotov: Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți sau Bugeac, teritoriu din sudul Basarabiei.
În cazul acestor persoane, procedura de acordare a cetățeniei (expresia exactă este „redobândirea cetățeniei române”) a fost mult simplificată. În primul rând nu trebuie să cunoască limba română, ci doar cele 20 de cuvinte ale jurământului de credință.
O serie de investigații HotNews.ro a scos la iveală faptul că în Ucraina, dar și în Rusia sau Moldova au apărut adevărate fabrici de cetățenii române, pentru sume cuprinse între 3.500 de euro (Ucraina) și 7.000 euro (Rusia).
Surse din administrația locală a regiunii Cernăuți au explicat că, de multe ori, așa-zisele acte de stare civilă, care ar trebui să dovedească descendența românească, sunt confecționate la calculator, iar autoritățile din cele două state nu fac schimb de informații astfel încât aceste falsuri să fie depistate.
Potrivit unor estimări rezonabile peste 60% din populația regiunii Cernăuți are pașaport românesc, în condițiile în care doar puțin peste 20% e reprezentată de etnici români, cei care ar avea, teoretic, cum să-și dovedească descendența românească.
Ministerul Justiției a inițiat un proiect de lege prin care vrea să înăsprească condițiile obținerii cetățeniei române. Într-o declarație pe acest subiect, ministrul Justiției Alina Gorghiu a spus că „Revizuirea legii cetățeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver. Prin această lege, urmărim să eliminăm riscurile dobândirii în mod ilegal a cetățeniei române. Într-un număr semnificativ de dosare de cetățenie, au fost depuse documente de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice”.
