Ministrul de Externe al Suediei, Tobias Billström, a cerut noi reguli și mecanisme pentru a preveni o catastrofă de mediu cauzată de de modul prin care petroliere ruse neconforme navighează prin Marea Baltică. Aproximativ jumătate din petrolul rusesc transportat pe mare trece prin Marea Baltică și apele daneze, deseori operând sub o proprietate opacă și folosind apele internaționale pentru a încerca să evite controalele, relatează The Guardian.
Nave rusesti parasind baza navala din Sankt PetersburgFoto: Vladimir Drozdin / Alamy / Profimedia Images
Flota rusă generează venituri uriașe care sunt folosite de Moscova pentru a finanța eforturile de război din Ucraina. Prin modul în care navighează, ea ocolește sancțiunile occidentale care încearcă să blocheze accesul la anumite privilegii financiare dacă Rusia vinde petrolul la un preț care depășește 60 de dolari pe baril. În practică, doar 20% din petrolul rusesc este vândut sub limita de preț.
Miniștrii de externe din cele opt state din zona nordică și baltică s-au întâlnit pe insula strategică Gotland în urmă cu două săptămâni pentru a discuta despre modul în care vor aborda provocările cauzate de flota rusă.
„Toți vom fi afectați dacă va exista o problemă majoră care apare după o coliziune sau o scurgere de ulei de la una dintre aceste nave, care, de asemenea, în multe cazuri nu sunt în stare optimă pentru a naviga sau sunt foarte aproape de a ieși din aceste condiții”, a spus Billström.
„Faptul că transportă petrol, care alimentează agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este suficient de rău. Dar și mai rău este faptul că Rusiei nu-i pasă deloc, aparent, de faptul că aceste nave ar putea provoca catastrofe majore de mediu pe mare. Deja Marea Baltică este sensibilă așa cum este.”
El a spus că fiecare stat membru al Organizației Maritime Internaționale are responsabilitatea de a respecta regulile și reglementările și are dreptul de a cere căpitanului unei nave care nu este considerată aptă de navigație să ia măsuri înainte de a părăsi portul.
Cu toate acestea, unele țări nordice sunt îngrijorate de reacția Rusiei dacă ar interveni, deoarece aceasta ar putea adăuga la credința Moscovei că Marea Baltică este transformată într-un „lac NATO”, reducând accesul Rusiei la mare din Sankt Petersburg și alte porturi precum Kaliningrad.
Legislația internațională permite interzicerea navelor dacă se consideră că sunt pavilionate necorespunzător, dar unele dintre legi sunt neclare. Billström a fost de acord că membrii NATO cu greu ar putea risca să fie văzuți ca acționând în chip cu rebelii Houthi în Marea Roșie, sfidând libertatea de navigație.
SUA este, de asemenea, îngrijorată într-un an electoral cu privire la posibilitatea ca o penurie de petrol să explodeze prețurile la pompe.
Aderarea Suediei și Finlandei la NATO a schimbat situația strategică din Marea Baltică, deoarece a lăsat Rusia ca singura țară cu o coastă baltică care nu este membră a alianței militare. Suedia a început deja pentru să consolideze prezența suedeză pe Gotland.
Suedia, care a lucrat alături de NATO în Libia și Afganistan, are spațiu submarin și capacități cibernetice care reprezintă un impuls semnificativ pentru capacitatea alianței. De asemenea, are o capacitate de apărare civilă care este văzută drept superioară Europei. Fostul ministru al forțelor armate din Marea Britanie James Heappey a spus că a păstrat pe biroul său o copie a manualului suedez de apărare civilă, ca model pentru ceea ce Marea Britanie ar trebui să imite.
