După respingerea cu succes a atacului cu peste 300 de drone și rachete lansat de Iran împotriva Israelului, președintele Volodimir Zelenski a declarat că țara sa are nevoie de ajutorul aliaților săi pentru a evita atacurile aeriene rusești, la fel cum Israelul s-a bazat pe aliații săi pentru a distruge amenințările inamice. O explicație a venit marți de la Departamentul de Stat.
Tel Aviv, una din țintele Iranului în timpul atacul de sâmbătăFoto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia
Sprijinul militar occidental pentru a ajuta Israelul să intercepteze aproape toate rachetele și dronele iraniene a provocat o amărăciune profundă la Kiev.
Oficialii ucraineni nu înțeleg de ce Statele Unite nu îi ajută direct să prevină atacurile rusești, cel puțin cele care vizează infrastructura energetică.
„Prin apărarea Israelului, lumea liberă a demonstrat că o astfel de unitate nu este doar posibilă, ci și 100% eficientă”, a remarcat luni seara președintele Volodimir Zelenski.
„Același lucru este posibil pentru a proteja Ucraina”, a afirmat el.
Zelenski a cerut aliaților să apere Ucraina ca Israelul
Zelenski a condamnat atacul iranian și i-a îndemnat pe aliații occidentali să apere Ucraina în același mod în care au protejat Israelul.
Departamentul de Stat al SUA a explicat de ce americanii pot apăra puternic Israelul chiar dacă nu face parte din NATO.
Relația Statelor Unite cu Israelul este „complet diferită” de cea cu Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, în cadrul unei conferințe de presă.
Miller a precizat că înțelege dorința lui Zelenski de a-și apăra țara cu orice preț de „atacurile acerbe” ale Rusiei, dar cel mai mare și mai puternic membru NATO a invocat cooperarea de decenii între SUA și Israel.
„Ucraina este într-o poziție diferită”
„Cred că este important să observăm contextul în care avem o relație complet diferită cu Ucraina și Israelul, în sensul că relația noastră cu Israelul datează de zeci de ani. Avem un parteneriat de securitate cu Israelul de zeci de ani, în cadrul căruia le furnizăm ajutor militar direct – nu doar în urmă cu doi ani de conflict, ci de zeci de ani – și avem o comunicare de lungă durată, între armata noastră și armata israeliană, care datează de zeci de ani”, a subliniat Miller.
„Israelul este un aliat important al Statelor Unite care nu face parte din NATO. Ucraina este într-o poziție diferită, în sensul că nu am avut acest tip de acord cu ei înainte de conflict.”
Oficialul american a adăugat că SUA au furnizat sisteme de apărare pentru protejarea populației din Ucraina și a explicat de ce nu pot trimite aeronave militare.
„Nu suntem în conflict militar armat cu Rusia, ceea ce ar fi necesar pentru ca avioanele americane să se afle pe cerul Ucrainei, angajându-se în atacuri rusești. Și nu vom fi în conflict armat direct cu Rusia”, a mai explicat Miller.
„Cred că este în interesul poporului american să nu fie conflict armat direct între Statele Unite și Rusia pentru că nu vrem al treilea război mondial”.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a mai declarat că la ora actuală Congresul american este în măsură să acorde un ajutor suplimentar Ucrainei.
Asistența americană pentru Ucraina a fost decuplată în Congres de cea pentru Israel
După mai bine de jumătate de an de tergiversări, asistența militară americană pentru Ucraina ar putea fi deblocată în cele din urmă săptămâna aceasta, potrivit Reuters.
Speakerul Mike Johnson a dezvăluit luni seara, la aproape 7 luni după ce Casa Albă a propus Congresului planul său inițial de a menține asistența pentru Ucraina, că intenționează să supună la vot măsura într-un proiect de finanțare separat.
Mai exact, speakerul Camerei a anunțat că va pune în dezbatere 4 pachete de finanțare, unul destinat Ucrainei, unul pentru Israel, unul pentru Taiwan și aliații Washingtonului din zona Indo-Pacificului și unul care va conține mai multe prevederi ce vizează confiscarea activelor deținute de oligarhii ruși în SUA, o interdicție la adresa TikTok și măsuri pentru întărirea securității naționale a SUA.
„Știm că lumea ne privește pentru a vedea cum reacționăm. Ei privesc dacă America își va susține aliații și interesele noastre din jurul globului. Și noi vom face asta”, le-a spus Johnson reporterilor.
Reluarea asistenței pentru Ucraina a fost blocată de refuzul lui Johnson de a organiza un vot în Camera Reprezentanților asupra pachetului bipartizan adoptat de Senat, camera superioară a legislativului american. Pachetul respectiv, adoptat de Senatul de la Washington pe 14 februarie, include 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina și 14 miliarde pentru Israel.
Atacul de duminică al Iranului asupra Israelului pare însă să fi precipitat acum lucrurile.
