Președintele turc Tayyip Erdogan a avut vineri un apel telefonic cu prim-ministrului olandez Mark Rutte. Cu această ocazie, Erdogan i-a transmis lui Rutte, care candidează pentru șefia NATO, că Ankara va sprijini un candidat pe baza așteptărilor și nevoilor sale, a precizat președinția turcă, citată de Reuters.
Mark Rutte și Recep Erdogan Foto: Turkish presidency / apaimages / imago stock&people / Profimedia
Erdogan i-a mai transmis lui Rutte că Turcia se așteaptă ca noul șef al alianței de securitate să servească nevoile și interesele aliaților în ceea ce privește combaterea terorismului și să țină seama de sensibilitățile aliaților care nu sunt membri ai Uniunii Europene, potrivit unui comunicat de presă al președinției turce.
Succesorul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat la șefia NATO va expira în luna octombrie, va prelua conducerea alianței într-un moment crucial, fiind nevoit să convingă aliații să continue sprijinirea Ucrainei, în războiul declanșat de Rusia, dar în același timp să prevină o escaladare periculoasă care să atragă NATO într-un conflict militar deschis cu Rusia.
Reamintim că, în 12 martie, Klaus Iohannis şi-a anunţat candidatura pentru șefia NATO într-o conferinţă de presă convocată special la Bucureşti. Asta, în contextul în care Mark Rutte era considerat favorit pentru postul de secretar general al NATO. Statele Unite, Marea Britanie și Franța anunțaseră din 22 februarie că îl susțin pe premierul olandez pentru a-i urma lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO, un semnal care îl plasează pe politicianul olandez într-o poziție de forță pentru a obține acest post, a scris Reuters.
Cine este Mark Rutte, contracandidat lui Iohannis pentru șefia NATO?
Mark Rutte, cu care președintele Klaus Iohannis a intrat oficial în competiție pentru funcția de secretar general al NATO, este cel mai longeviv prim-ministru din istoria Olandei și asigură în prezent interimatul funcției, în condițiile în care negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare sunt blocate în Olanda din luna noiembrie, când Partidul Libertății condus de Geert Wilders a obținut o victorie-șoc la alegerile parlamentare, fără a avea însă o majoritate clară.
În funcție de rezultatul alegerilor prezidențiale care vor avea loc în SUA în luna noiembrie, următorul secretar general al NATO ar putea fi pus în situația de a gestiona un al doilea mandat al fostului președinte republican Donald Trump, care recent a pus sub semnul îndoielii angajamentul SUA de a veni în ajutorul aliaților care nu alocă 2% din PIB pentru apărare. Declarațiile făcute de acesta la un miting electoral au provocat consternare în rândul aliaților europeni și au fost denunțate în termeni duri de unii lideri din Europa.
Însă Rutte, care eravăzut deja de anul trecut drept favorit pentru a deveni noul șef al alianței, a declarat recent că Europa „ar trebui să nu se mai plângă și vaite și să fie cicălitoare” cu privire la Trump și să se concentreze în schimb pe ceea ce poate face ea pentru Ucraina. „Trebuie să lucrăm cu oricine este pe ringul de dans”, a spus el în timpul Conferinței de Securitate de la Munchen.
Rutte, cel mai longeviv premier din istoria Olandei, a anunțat pe neașteptate în iulie anul trecut că se va retrage din politică, dar asigură în continuare interimatul funcției în condițiile în care partidele olandeze nu reușesc să creeze o coaliție de guvernare după ce alegerile parlamentare din noiembrie au fost câștigate de Partidul Libertății condus de Geert Wilders.
Cum este ales secretarul general al NATO
Secretarul general al NATO este o personalitate politică (civil) de rang înalt dintr-o țară membră NATO, numită de statele membre pentru un mandat de patru ani. Selecția se realizează prin consultări diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru post.
Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat. Poziția a fost deținută în mod tradițional de o personalitate politică europeană de rang înalt.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus categoric să rămână în continuare în fruntea Alianței după luna octombrie a acestui an, când îi expiră mandatul, în condițiile în care mandatul i-a fost prelungit deja din cauza izbucnirii războiului din Ucraina.
Numele lui Klaus Iohannis a mai fost vehiculat pentru a-i urma la șefia NATO lui Jens Stoltenberg, în trecut. Înainte ca mandatul actualului secretar general al NATO să fie prelungit, președintele era pe lista posibililor succesori.
