Estonia, Letonia Lituania, Polonia, Finlanda și Norvegia au convenit să creeze un așa-numit „zid al dronelor” pentru a-și proteja frontierele externe cu ajutorul vehiculelor aeriene fără pilot. În schimb, la Marea Neagră, state ca România și Bulgaria, unde fragmente de drone rusești au căzut după unele atacuri asupra teritoriului ucrainean, nu au niciun plan comun pentru apărare.
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE cu participarea publicațiilor HotNews.ro (Romania), Mediapool (Bulgaria), El Confidencial (Spania), Delfi (Lituania), EUrologus/HVG (Ungaria) și Gazeta Wyborcza (Polonia)
„Zidul dronelor va permite ca întreaga frontieră externă cu Rusia și Belarus, din Norvegia până în Polonia, să fie permanent protejată din aer”, a declarat Agne Bilotaite, ministrul de interne al Lituaniei.
Aceasta este o altă inițiativă a statelor baltice (Estonia, Letonia, Lituania) de consolidare a capacităților de apărare în regiune. Demersul s-a accelerat după ce Rusia a publicat un proiect de document care solicita revizuirea frontierelor sale maritime în Marea Baltică. Rusia a șters apoi proiectul. Dar amenințarea percepută a rămas.
Surse din UE au transmis că salută orice inițiativă venită din partea statelor membre care sprijină Ucraina. Serviciul European de Acțiune Externă este așteptat să coordoneze procesul.
Bruxelles-ul a luat deja act și ar putea fi dispus să analizeze și, dacă este necesar, să coordoneze planul, a declarat o sursă din UE care a preferat să nu fie identificată pentru publicația EUrologus.
Sursa descrie punerea în aplicare a acestui tip de idei într-o manieră centralizată de tipul unui bloc a mai multe țări, deoarece „sunt mai eficiente decât coordonarea bilaterală”.
Polonia și statele baltice au trimis o scrisoare președinției rotative a UE pentru a include în discuțiile sale construirea acestei combinații de bariere fizice și tehnologice. Un proiect de această amploare ar putea costa mai mult de 2,5 miliarde de euro numai pentru cei 700 de kilometri de frontieră cu Rusia și Belarus. Prin urmare, ar necesita întregul sprijin politic și financiar al blocului.
Până în prezent, inițiativa nu vizează Marea Neagră, unde există provocări rusești regulate, iar România și Bulgaria sunt pe cale să piardă o altă ocazie de a-și consolida apărarea.
„Linia de apărare ar trebui să fie de la Marea Baltică la Marea Neagră”
Fost ministru al Apărării din Bulgaria și un vechi expert care a deținut diverse funcții în cadrul NATO, Velizar Shalamanov spune pentru Mediapool că amenințarea Rusiei este de lungă durată. Dacă e nevoie de o linie de apărare, aceasta ar trebui să fie de la Marea Baltică la Marea Neagră, spune expertul.
„Bulgaria trebuie să monitorizeze această inițiativă și să își definească așteptările pentru o inițiativă mai amplă. În niciun caz nu ar trebui să se ajungă în punctul în care atenția se concentrează din nou doar asupra pregătirilor de apărare în regiunea baltică, fără a acorda atenție Mării Negre”, a subliniat Shalamanov.
Bulgarii vorbesc despre propria inerție
Shalamanov a reamintit că au existat mai multe exemple în trecut în care, din cauza lipsei de interes și a capacității de a lua decizii, Bulgaria a pierdut multe oportunități importante în ceea ce privește desfășurarea înaintată în NATO, înlocuirea radarelor, investițiile în Marea Neagră și o serie de proiecte pentru securitatea cibernetică.
„Lipsa unei strategii de apărare și a unei strategii pentru noile tehnologii nu ne permite să profităm de oportunitățile oferite de UE și NATO. Inițiativa ar trebui să fie discutată și marcată în strategia noastră de apărare, care, însă, este blocată. Atunci când o resursă este angajată și căutăm să participăm la o inițiativă internațională, trebuie să fim conștienți de modul în care aceasta se încadrează în contextul sistemului nostru de apărare”, a remarcat Shalamanov.
El a subliniat, de asemenea, faptul că relația de cooperare dintre Bulgaria și România în cadrul NATO este întârziată din cauza reacției lente a Bulgariei. Țara se află din nou într-o criză politică din cauza eșecurilor repetate de a asigura o majoritate guvernamentală. Încă o dovadă că țările divizate sunt mai ușor de vizat de către Rusia. Deși contracararea amenințării rusești este o prioritate absolută pentru țările care împart granița cu Rusia.
„Panică și neîncredere în instituții”
La sfârșitul lunii mai, mai multe țări care se învecinează cu Rusia au convenit să prezinte un plan de creare a unui zid de drone pentru monitorizarea frontierei. În plus, vor fi utilizate sisteme antidronă pentru a preveni eventualele atacuri sau interferențe din partea aeronavelor rusești.
„Zidul dronelor” va fi un element important pentru asigurarea rezilienței regionale comune, a comentat Agne Bilotaite, ministrul de interne al Lituaniei.
„Observăm eforturile constante ale regimurilor rus și belarus de a destabiliza securitatea internă și ordinea publică în țările noastre, de a crea panică și neîncredere în instituții. Întreaga regiune se confruntă cu amenințări similare coordonate de Rusia și Belarus: migrație, atacuri cibernetice, dezinformare, sabotarea infrastructurii critice și alte amenințări hibride”, a adăugat ea pentru Delfi.
„Zidul dronelor”
Lituania are deja planuri de intensificare a supravegherii frontierelor cu ajutorul dronelor. Serviciul Frontierei de Stat a înființat o unitate de vehicule aeriene fără pilot și sunt în curs de achiziționare drone și sisteme antidrone suplimentare.
Estonia a anunțat, de asemenea, că este pregătită.
„Avem planuri concrete. La fel ca fiecare stat membru apropiat de Federația Rusă, ne consolidăm sistemele de apărare și supraveghere și achiziționăm tehnologie mai bună”, a comentat Serviciul estonian de poliție și frontieră.
Care este situația în România?
România, pentru apărarea sa antiaeriană, se bazează pe două componente esențiale: capabilitatea de detecție și capabilitatea de a intercepta orice potențial obiect inamic.
Pentru partea de detecție, Forțele române stau destul de bine, bazându-se pe o rețea radar extinsă, cu multe radare 2D și 3D fixe și mobile care pot acoperi teritoriul întregii țări și chiar să vadă dincolo de granițele sale, în Republica Moldova sau Ucraina.
Chiar dacă sunt folosite încă și radare vechi, de sorginte sovietice, ele sunt în continuare eficiente. Altfel, în ultimii 30 de ani forțele române s-au dotat și cu radare noi, moderne precum AN/FPS-117, TPS-77 și TPS-79.
Dintre toate, TPS-79 este unul dintre cele mai bune și mai eficiente radare de detectare a dronelor, pentru că este un radar 3D mobil și capabil să funcționeze chiar și în spații ostile din punct de vedere al bruiajului electromagnetic.
Radarul „vede” la 360 de grade, până la altitudini de 10.000 de metri și are o rază de detecție de circa 190 km.
De la Patriot la Gepard
Pentru componenta de interceptare, România dispune, cel puțin pe moment, de două sisteme noi Patriot operaționale, în cea mai modernă configurație posibilă, cu rachete PAC-3 și PAC-2 GEMT.
Pe lângă Patriot, România mai are și sisteme mai vechi, dar modernizate, de rachete Hawk, ce pot funcționa în tandem cu radarul Patriot.
Aceste sisteme integrate pot, teoretic, intercepta orice amenințare aeriană: de la avioane și elicoptere inamice, la rachete balistice sau de croazieră și până la drone.
Cu toate acestea, deși sunt capabile, nu rentează să fie folosite împotriva unor drone mici, de valoare scăzută, precum sunt dronele kamikaze Shahed 136 folosite de Rusia în atacurile de la Dunăre.
Pentru astfel de ținte, mult mai potrivite sunt sistemele de artilerie antiaeriană Gepard și Oerlikon.
Armata are în dotare 43 de blindate Gepard, fiecare cu două tunuri antiaeriene de calibru 35mm, ghidate radar. Fiecare tun are o cadență de 550 lovituri pe minut și pot angaja ținte până la 5,5 km. În Ucraina blindatele Gepard s-au arătat foarte eficiente împotriva dronelor, ba chiar și împotriva unor rachete de croazieră.
Similare sunt și sistemele antiaeriene Oerlikon, care sunt sisteme semi-mobile. Tunurile sunt tractate și apoi instalate rapid în poziții. Sistemele românești sunt Oerlikon GDF-003, fiecare cu câte două tunuri de calibru 35 mm, cu performanțe similare ca la Gepard.
Aceste sisteme vor fi modernizate cu un cost plătit de România de 325 de milioane de euro de către Rheinmetall, contract care le va aduce la cea mai recentă versiune a GDF-009.
Armata mai are în dotare și sisteme mai evchi, cu rachete sovietice: circa 40 de blindate CA-95 cu rachete 9K31 Strela și 20 de blindate cu rachete OSA-AKM (SA-8). Acestea, însă, în cadrul războiului din Ucraina, au avut rezultate mixte în interceptarea amenințărilor aeriene.
România are, de asemenea, o flotă fluvială pe Dunăre cu multe nave de război înarmate cu tunuri antiaeriene (dirijate manual) și rachete Strela lansate de pe umăr care ar putea fi eficiente împotriva atacurilor cu drone.
Dincolo de interceptarea fizică a dronelor, România caută să se doteze și cu sisteme electronice dedicate contra-drone.
MApN a lansat anul trecut o licitație și urmează să achiziționeze opt sisteme de apărare C-UAS pentru aproximativ 60 de milioane de euro. Licitația încă e în curs.
O achiziție a României care totuși s-a concretizat recent: Armata a cumpărat 54 de lansatoare mobile de rachete antiaeriene pe rază foarte scurtă (V-SHORAD) din Coreea de Sud. Este vorba de sisteme Chiron (KP-SAM) pentru care am plătit 97 de milioane de euro și care deja au intrat în dotarea forțelor române.
Dincolo de acestea, România derulează o amplă procedură de achiziție de circa 2 miliarde de euro pentru sisteme de rachete dedicate și integrate de apărare antiaeriană pe rază scurtă și foarte scurtă (SHORAD – V-SHORAD).
Bulgaria se bazează pe arme sovietice
Ministerul Apărării de la Sofia a precizat că Bulgaria monitorizează toate posibilitățile de consolidare a apărării flancului estic al NATO.
În acest moment, însă, nu există acțiuni specifice pentru includerea țării vecine într-o anumită formă de inițiativă comună, iar incertitudinea politică face și mai dificilă luarea deciziilor.
Bulgaria rămâne unul dintre cele mai slabe puncte din NATO, iar problemele sistemice cu apărarea aeriană continuă.
În prezent, se bazează în principal pe vechile rachete antiaeriene sovietice S-300, care, cu toate acestea, nu sunt compatibile cu NATO. După agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, întreținerea armamentului sovietic a devenit din ce în ce mai dificilă.
De asemenea, Bulgaria nu are radare 3D moderne, ceea ce face ca țara să fie și mai vulnerabilă.
În schimb, armata bulgară creează un nou tip de personal în cadrul forțelor armate – operatorii de drone. Aceștia vor opera drone de diferite tipuri și scopuri.
Fabricile bulgare de stat „Terem” încep producția de drone kamikaze. Avioanele fără pilot vor costa 2.000 leva (1.000 euro) și vor fi capabile să distrugă tancuri cu un preț de 10-15 milioane de euro.
Velizar Shalamanov a remarcat că „lipsa unei strategii de apărare și a unei strategii pentru noile tehnologii nu ne permite să profităm de oportunitățile UE și NATO”.
„Nimeni nu este pe deplin pregătit să se apere singur, cu excepția poate a Israelului și a altor națiuni cu înaltă tehnologie, pentru că este vorba despre sisteme de detecție și război electronic mult mai avansate. Aceasta trebuie să facă parte din agendele noastre de inovare. Apărarea împotriva dronelor este foarte importantă, dar în prezent sistemul cel mai profitabil este utilizarea dronelor ca mijloc de descurajare”, a adăugat el.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862.HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
