România e țara UE cu cel mai mare număr de cetățeni care locuiesc în alte state membre ale UE- circa 3,15 milioane. Fluxul de migranți, reculul demografic și îmbătrânirea populației a făcut ca în multe localități, populația să scadă cu peste 70% .
În Malnaș (Covasna), din fiecare 100 de locuitori, au mai rămas 20. Baldovinești (Brăila), Slobozia Mândra (Teleorman), Optași-Măgura (Olt), Bărbulețu (Dâmbovița), Rădulești (Ialomița) suntlocalități în care hemoragia a cuprins peste 70% din populație. Ne referim la ultimii 30 de ani
La polul opus găsim celebra localitate Florești (Cluj), unde populația a crescut cu peste 800% în ultimii 30 de ani. De asemenea, triplarea numărului de locuitori o mai vedem în Grajduri (Iași) Scanteia (Iași), orașul Popesti Leordeni (Ilfov), Șelimbar (Sibiu), Sânpetru (Brașov), Mosnita Noua (Timiș), Miroslava (Iași), Chiajna (Ilfov), orașul Bragadiru (Ilfov), Giroc (Timiș), Dumbravita (Timiș).
Avem în România sate mai mari decât orașe reședință de județ
Și nu ne referim doar la celebru caz al localității Florești. E vorba de mai multe sate mai mari decât orașele. E cazul Girocului, cu o populație mai mare decât cea a Gherlei, Blajului sau Adjudului.
România are aproape 500 de comune de peste 5000 de locuitori fiecare și circa 20 de orașe cu mai puțin de 5000 de locuitori, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
Chiajna, cu plusuri și minusuri
Chiajna este considerată cea mai bogată comună din România. Are un buget de peste 20 de milioane de euro anual, mai mare decât a multor orașe. Media bugetelor anuale pentru orașele care nu sunt municipii este de sub opt milioane de euro. Vezi aici un reportaj despre neajunsurile locuitorilor din cea mai bogată comună din România.
Reamintim că în mai 2023 primarul din Chiajna (Ilfov), Mircea Minea, a fost trimis în judecată de către DNA pentru mai multe fapte de corupţie, fiind acuzat de finanţarea ilegală a clubului de fotbal Concordia, prin care ar fi provocat primăriei un prejudiciu estimat la aproape 45 de milioane de lei. Minea este unul dintre cei mai longevivi primari din România, fiind în funcție de peste 25 de ani.
Florești- localitatea cu cea mai tânără și cea mai educată populație din România
Probabil că ați fi crezut că localitatea cu cea mai tânără și cea mai educată populație din România e Capitala. Greșit! Este o comună de lângă Cluj, mai exact localitatea Florești, arată un raport al Băncii Mondiale, publicat recent. Raportul analizează din punct de vedere demografic județul Cluj și propune scenarii cu privire la dezvoltarea acestuia.
- În comuna Florești locuiește cea mai tânără și educată populație din țară. Pe de altă parte există comune cu o populație puternic îmbătrânită, unde raportul de dependență demografică a persoanelor vârstnice depășește 50%.
- Comuna Florești iese în evidență cu o populație oficială de 38.257 de locuitori, aceasta fiind așezarea rurală cu cea mai mare populație din România.
- Comuna cu populația cea mai numeroasă raportată la suprafață este comuna Florești, cu o densitate a populației de 628 locuitori/km2, mai mare chiar și decât densitățile așezărilor urbane din județ (cu excepția municipiilor Cluj-Napoca și Câmpia Turzii).
Aproape 40 de orașe și 40 de municipii nu mai îndeplinesc din punct de vedere formal condițiile pentru a mai fi astfel denumite
Potrivit Legii 351/2001, pentru a te putea denumi oraș sau municipiu,
Potrivit datelor Recensământului proaspăt încheiat, multe din orașele României nu se mai încadrează ca număr de locuitori în definiția municipiului sau orașului.
Deși ar trebui să aibă peste 5.000 de locuitori, orașe ca Nucet (Bihor) sau Băile Tușnad (Harghita) au mult sub 2000 de locuitori.
Alte orașe cu mai puțin de 5000 de locuitori sunt :VAȘCĂU, BĂILE GOVORA, BORSEC, SOLCA, BEREȘTI, FĂUREI, BAIA DE ARIEȘ, SULINA, OCNELE MARI, DRAGOMIREȘTI, ANINOASA, OCNA SIBIULUI, MIERCUREA SIBIULUI, BĂILE OLĂNEȘTI, BĂILE HERCULANE, AZUGA, SLĂNIC-MOLDOVA, PREDEAL, CAVNIC, BECHET, ABRUD și altele. Lista completă o aveți aici.
În cazul municipiilor, avem astfel de localități care nu au nici 10.000 de locuitori, deși ar trebui să aibă minim 25.000. Este cazul Orșovei sau al Beiușului. Pe lângă acestea, avem peste 30 de municipii care nu respectă criteriul populației: Vatra Dornei, Urziceni, Calafat, Adjud și altele. Lista completă o aveți aici.
Dar nu doar despre populație e vorba
Dacă ne uităm la celelalte criterii din lege, avem alte zeci de localități care sunt declarate orașe sau municipii, având o populație care să le permită această denumire, dar care arată mai degrabă a sat sau comună, nicidecum a municipiu/oraș. În sensul că nu au doctori, nu au rețea de canalizare, nu au străzi modernizate.
Keynes avertiza acum aproape 100 de ani că o populație în scădere are efecte economice secundare urâte. Mai puțini oameni înseamnă un consum mai mic, adică o producție mai mică, adică șomaj ridicat.
Pe plan fiscal înseamnă creșteri de taxe, iar în zona pieței muncii înseamnă creșterea vârstei de pensionare. Exact ceea ce spunea Radu Crăciun într-o discuție recentă cu HotNews.
Una peste alta, scăderea populației României, mai ales în perspectiva deceniilor următoare, ar trebui să le dea coșmaruri celor din Guvern. Să sperăm doar că toate aceste date vor fi luate foarte în serios
