În 2012, partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, Adunarea Națională (RN) avea doar doi deputați și era în dizgrația majorității alegătorilor. În 2024, RN este pe cale să adune sute de mandate parlamentare, mulțumită electoratului tradițional – extins și diversificat, dar și a alegătorilor noi, arată o analiză Ipsos.
Partidul de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) pare să fie într-o poziție excepțională după primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franța.
RN a primit 33% din voturi duminică și ar putea obține între 255 și 295 de locuri în parlament, după al doilea tur de scrutin din 7 iulie, potrivit unei estimări Elabe pentru BFMTV, RMC și La Tribune, pragul pentru o majoritate absolută fiind stabilit la 289 de deputați.
Rezultatul final și capacitatea RN de a obține majoritatea și de a forma un guvern stabil depind încă de jocul alianțelor din turul al doilea.
Liderii stângii, și într-o oarecare măsură cei din tabăra lui Macron, și-au anunțat deja intenția de a forma un pact pentru a limita câștigurile extremei-drepte – dar lucrurile merg greu, deoarece guvernul consideră că stânga radicală a lui Jean-Luc Mélenchon reprezintă de asemenea un pericol pentru țară.
Oricum ar fi, rezultatele obținute de RN în aceste alegeri legislative sunt istorice.
Doi deputați în 2012, opt în 2017
La alegerile legislative din 2012, partidul lui Marine Le Pen (care pe atunci se numea Frontul Național – FN) avea doar doi aleși în camera inferioară a parlamentului: pe Marion Maréchal-Le Pen (nepoata lui Marine), în Vaucluse, și pe Gilbert Collard, în Gard.
Cinci ani mai târziu, în 2017, Frontul Național a trimis 8 deputați în parlament. În 2022, partidul, rebotezat Adunarea Națională (RN) a făcut însă un salt serios și a adunat 89 de deputați.
Alegerile de duminică au consfințit transformarea partidului într-o forță politică majoră.
Extrema dreaptă a terminat pe primul loc în primul tur în 260 de circumscripții din 577 (222 pentru RN, 38 pentru candidații aliați ai lui Eric Ciotti).
La această cifră se adaugă cei 39 de deputați RN care au fost aleși din primul tur – inclusiv Marine Le Pen.
Cine a votat duminică pentru extrema-dreaptă
Performanța partidului de extremă dreapta este „spectaculoasă”, a constatat Institutul Ipsos, care a publicat un sondaj pentru France Télévisions și Public Sénat. Analiza Ipsos detaliază „un electorat RN nou, diversificat și extins”.
În ciuda progresiei și a lărgirii bazei, elementele fundamentale ale electoratului RN rămân relevante, observă analiza Ipsos.
Cele mai bune scoruri sunt înregistrate în rândul susținătorilor tradiționali, dar în proporții care nu au fost măsurate niciodată într-un prim tur: 57% din voturi în rândul muncitorilor (cu 12 puncte mai mult decât în 2022), 44% în rândul angajaților (+19 puncte), 49% în rândul persoanelor fără diplomă de licență (+21).
Dar și baza electorală s-a lărgit considerabil, cu scoruri care au crescut puternic în rândul pensionarilor (de la 12% la 31%), al femeilor (de la 17% la 32%), al celor sub 35 de ani (de la 18% la 32%), al celor cu venituri mari (de la 15% la 32%) sau al celor din orașele mari (de la 13% la 28%).
Considerat mult timp un vot pentru Franța „populară”, partidul lui Marine Le Pen și Jordan Bardella pare să fi convins și alegătorii cei mai înstăriți, scrie site-ul BFMTV.
Respondenții cu un nivel al veniturilor de peste 3.000 de euro spun că au votat în proporție de 32% pentru RN și aliații săi, cu mult înaintea stângii (26%) și blocului centrist Ensemble (23%).
Cele mai mici scoruri au fost înregistrate în rândul funcționarilor superiori și al francezilor mai înalt calificați, dar și aici votul RN s-a dublat (de la 11% la 22%).
În cele din urmă, observă analiza Ipsos, votul RN s-a răspândit ca un foc, cu creșteri cu atât mai puternice cu cât punctul de plecare era mai scăzut, ceea ce a construit un electorat mai omogen decât înainte, în cele din urmă destul de apropiat de întreaga populație franceză.
Succesul RN
Succesul RN vine pe fondul nemulțumirilor francezilor față de guvernarea lui Emmanuel Macron (și nu numai), a creșterii prețurilor, în raport cu stagnarea veniturilor, a degradării serviciilor publice și nu în ultimul rând a migrației.
„Amestecul de insecuritate economică și temeri culturale este un cocktail puternic” pentru susținerea grupării lui Marine Le Pen, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro Gilles Ivaldi, profesor și cercetător la prestigioasa Universitate Sciences Po.
Timp de decenii, partidul Frontul Național, co-fondat de tatăl lui Le Pen, Jean-Marie Le Pen, a fost considerat un pericol pentru democrație, o grupare care promova opinii rasiste, antisemite și antimusulmane.
Politicienii de centru și de stânga au încercat să reamintească alegătorilor istoria partidului vechi de 52 de ani, care la începuturile sale a inclus în rândurile sale foști membri ai unei unități militare Waffen-SS aflate sub comanda naziștilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, scrie The Guardian.
INTERVIU EXCLUSIV O promisiune a lui Marine Le Pen care a făcut-o favorită: faptul că în posturile publice importante vor fi preferați ”francezii adevărați” / Ce sunt ”francezii adevărați”
Dar partidul redenumit a crescut, după campania estetică a lui Marine Le Pen, care a încercat să-i normalizeze politicile și să îi „de-demonizeze” imaginea. Dreapta politică și uneori presa au contribuit la această normalizare a imaginii.
Însă partidul anti-imigrație și-a păstrat doctrina tradițională cunoscută odinioară drept „Franța pentru francezi” sau „preferința națională“, pe care a redenumit-o „prioritate națională”.
Asta înseamnă că, în cazul în care RN ar fi la putere, cetățenii francezi ar avea prioritate față de cetățenii străini pentru locuri de muncă, asistență socială și locuințe.
Partidul s-a angajat să interzică accesul cetățenilor cu dublă cetățenie la anumite locuri de muncă strategice de stat în Franța și dorește să elimine drepturile de naționalitate pentru copiii născuți și crescuți în Franța de părinți străini.
„Lucrările recente, și știm asta încă din anii 1980, arată că rasismul și propunerile xenofobe sunt în centrul motivelor pentru care oamenii votează RN”, a explicat pentru HotNews.ro și Safia Dahani, care are un doctorat în științe politice, și este cercetătoare postdoctorală în sociologie la École des Hautes Études en Sciences Sociales, specializată în legitimarea contemporană a extremei-drepte.
Cine a votat pentru alianța stângii
Prin comparație, electoratul Noului Front Popular (NFP, alianța stângii) este mai tipic: tânăr, calificat, urban, arată analiza Ipsos.
Această alianță cuprinde partide de stânga, de la Franța Nesupusă (stânga radicală) la socialiști, comuniști și ecologiști.
Electoratul NFP este foarte asemănător cu cel al alianței similare NUPES de la alegerile din 2022, cu o creștere de 2,3 puncte (25,7% în 2022, 28% astăzi) relativ omogen în toate categoriile socio-demografice.
Astfel, alianța de stânga a fost aleasă de jumătate dintre alegătorii cu vârste sub 25 de ani, de 40% dintre cei cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, de încă 30% dintre cei cu vârste cuprinse între 35 și 49 de ani, dar numai de 25% dintre cei cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani și de 20% dintre cei cu vârste mai mari.
A obținut cu 10 puncte mai mult în orașele cu peste 200.000 de locuitori (33%) decât în localitățile rurale (23%).
NFP obținut rezultate mai bune în rândul celor mai calificați, cu 37% din voturi în rândul celor cu „Bac+3 și peste”, față de 17% în rândul celor fără bacalaureat.
Aceste diferențe își găsesc expresia în votul în funcție de profesia alegătorilor, cu un NFP aflat la 34% printre manageri și profesii intermediare, la 21% printre muncitori și 20% printre pensionari. Aici avem toate zonele de forță în cadrul cărora Noul Front Popular a depășit RN: 18-24 de ani (+15 puncte pentru NFP), funcționari superiori (+13), Bac+3 și peste (+15) și, într-o mai mică măsură, în marile orașe (+5).
Nu toată lumea s-a regăsit în această mare coaliție a forțelor de stânga.
Aproximativ 96% dintre votanții LFI au votat pentru candidatul Noului Front Popular, dar doar 75% dintre susținătorii Verilor și 73% dintre cei apropiați de Partidul Socialist au făcut același lucri. În schimb, 10% dintre alegători au preferat candidatul centrist al blocului prezidențial Ensemble.
Estimarea Elabe sugerează că alianța stângii ar trebui să obțină între 120 și 140 de aleși după turul al doiloea din 7 iulie.
NFP a obținut primul loc în 128 de circumscripții (la care se adaugă cei 31 de aleși în primul tur).
Coaliția prezidențială, în declin
Susținerea venită de la o mică parte a electoratului ecologist și socialist ar fi putut contribui la limitarea scăderii majorității prezidențiale (de la 25,8% la 21%), mai ales că candidații Ensemble au beneficiat și de sprijinul a 20% dintre alegătorii apropiați de republicani, arată analiza Ipsos.
Blocul prezidențial a scăzut totuși cu 5 puncte față de 2022 și cu 8 puncte față de 2017 (28,2%). Scăderea a fost repartizată la nivelul întregii populații și Ensemble menține o structură electorală apropiată de cea observată la ultimele alegeri.
Cele mai bune scoruri ale sale sunt cele înregistrate în rândul electoratului ușor mai în vârstă și/sau mai înstărit: 32% din voturi printre alegătorii de peste 70 de ani, 31% printre cei „care reușesc să pună mulți bani deoparte”, 32% printre pensionarii „CSP+”.
Acestea sunt, de asemenea, singurele categorii în care Ensemble a ieșit pe primul loc. În toate celelalte, majoritatea prezidențială a fost depășită fie de RN, fie de NFP, și cel mai adesea de ambele.
În 2017, La République en Marche, partidul lui Macron, câștiga peste 300 de locuri în alegerile legislative și schimba fața camerei inferioare a Parlamentului , aruncând în aer vechiul clivaj stânga-dreapta.
În 2024, gruparea lui Macron este pe cale să treacă în opoziție. Candidații Ensemble s-au clasat pe locul al treilea la nivel național, cu 20,04% din voturi, potrivit rezultatelor complete publicate de Ministerul de Interne.
Potrivit estimărilor Elabe, coaliția centristă ar obține între 90 și 125 de deputați. Ensemble a terminat pe primul loc în 68 de circumscripții.
