„Indicii de fapte penale”. La 10 ani de la scandalul Microsoft, datoria statului față de UniCredit s-a triplat

• Concluziile Curții de Conturi apar într-un raport de audit, publicat în 15 mai 2024, care vizează situația financiară pe anul 2022 la Ministerul Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
• Totul a început în urmă cu 10 ani, în decembrie 2014, în plin scandal de corupție la achiziția de licențe Microsoft în instituții publice, fostul ministru PSD al Comunicațiilor, Sorin Grindeanu, în prezent ministru al Transporturilor în Guvernul Ciolacu, a cerut în instanță suspendarea plății a peste 22,1 milioane de euro pe motiv că acest contract ar fi oneros.
• Este vorba de controversatul contract dintre Ministerul Comunicațiilor și D-Con.Net AG, care a fost cesionat în 2009 către UniCredit Bank.
• Suma de peste 22,1 milioane de euro reprezenta tranșele pe 2014 și 2015 aferente unui act adițional încheiat în anul 2013, la acordul-cadru din anul 2004 (n.r.- acord semnat cu Microsoft în Guvernul Năstase).
• Printr-o decizie definitivă și executorie, Curtea de Apel București a decis în 18 noiembrie 2020 să admită recursul făcut de UniCredit în privința plăților pe care le are de făcut statul (prin ADR, în locul fostului Minister al Comunicațiilor) în contul licențelor Microsoft.
• Statul a fost obligat să plătească pe lângă suma restantă de 22,1 milioane de euro și penalități de întârziere la plata celor două tranșe până la 10 ianuarie 2017, și în continuare până la data plății efective a debitului principal, respectiv până la data de 18 decembrie 2020.
• Statul a ajuns să plătească de trei ori mai mult. În decembrie 2020 a achitat suma de 22,1 milioane euro (debitul principal pentru cele 2 tranșe restante). Ulterior, în 2021 și 2022 a achitat alte peste 23 milioane de euro penalități de întârziere până la data de 10 ianuarie 2017. În prezent mai are de achitat peste 22,5 milioane de euro, penalități de întârziere din 10 ianuarie 2017 până în decembrie 2020, când s-a achitat debitul principal.
• Curtea de Conturi spune acum că „există indicii privind săvârșirea unor fapte penale” pentru că în perioada 2014-2020 „nu au existat demersuri de soluționare pe cale amiabilă a litigiului”.
• Opt miniștri PSD, PNL și independenți au condus instituția în această perioadă.
• HotNews.ro a solicitat Curții de Conturi, în data de 4 iunie 2024, să explice ce măsuri a luat dincolo de a constata după 10 ani că „există indicii de săvârşire a unor fapte penale”. Cu atât mai mult cu cât această situație privind posibile fapte penale nu se regăsește printre cazurile despre care Curtea de Conturi spune că a sesizat organele competente în anul 2023.
• Curtea de Conturi a răspuns solicitării HotNews.ro, în data de 18 iunie, precizând că „pentru faptele consemnate în raportul de audit a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală”.
• Pe de altă parte, raportul de audit a fost scos de pe site-ul web al instituției. HotNews.ro a cerut o explicație legată de motivul retragerii de pe site a acestui raport și vom reveni cu explicația imediat ce o vom primi. Raportul a fost salvat de HotNews.ro și este atașat acestui articol.

„Există indicii privind săvârșirea unor fapte penale”

Curtea de Conturi a publicat recent un raport de audit pe anul 2022 la Ministerul Digitalizării și câteva dintre instituțiile din subordine, printre care și Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Una dintre principalele probleme identificate este prejudicierea bugetului cu sume semnificative în urma acestui litigiu pierdut definitiv de stat în decembrie 2020.

• „Am constatat că în perioada scursă între data scadenței celei de a doua tranşe (n.a. 31 octombrie 2014) şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile (n.a. 18 noiembrie 2020), nu s-a avut în vedere buna gestiune a fondurilor publice, prejudiciindu-se bugetul statului cu sume semnificative, fără analiza cauzelor şi împrejurărilor care au condus la plata acestei sume și fără ca, în funcție de rezultatul acestei analize, să se stabilească persoanele răspunzătoare”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Deși se cunoștea cuantumul semnificativ al penalităților, statul n-a încercat soluționarea amiabilă a litigiului

Inspectorii Curții de Conturi trec în revistă cât a plătit și cât mai are de plătit statul în urma acestui litigiu și avertizează că „nu au existat demersuri de soluționare alternativă a acestui litigiu” timp de 6 ani, în perioada 2014-2020.

• „Cu toate că se cunoştea cuantumul semnificativ al penalităților şi perioada scursă de la scadență, nu au existat demersuri de soluționare pe cale amiabilă a litigiului, în sensul încercării unei negocieri rezonabile cu creditorii asupra valorii penalităților de întârziere, în vederea diminuării sau a stopării curgerii acestora, astfel încât să se reducă impactul asupra bugetului de stat.
• În consecinţă, pe lângă suma de 22.169.451,72 euro (restanță debit principal), s-au plătit penalități în sumă de 23.025.625 euro, la care se adaugă obligația de plată în sumă de 22.588.042,25 euro, care reprezintă penalități restante.
• Având în vedere cele de mai sus, considerăm faptul că în perioada scursă între data scadenței celei de a doua tranșe şi data hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, nu s-a avut în vedere buna gestiune a fondurilor publice, prejudiciindu-se bugetul statului cu sume semnificative, astfel că există indicii de săvârşire a unor fapte penale”, notează Curtea de Conturi.

HotNews.ro a solicitat Curții de Conturi să explice ce măsuri a luat dincolo de a constata după 10 ani că „există indicii de săvârşire a unor fapte penale”. Cu atât mai mult cu cât această situație privind posibile fapte penale nu se regăsește printre cazurile despre care Curtea de Conturi spune că a sesizat organele competente în anul 2023.

Până luni, 17 iunie 2024, Curtea de Conturi nu a răspuns întrebărilor HotNews.ro, însă raportul de audit a dispărut de pe site. HotNews.ro a salvat însă documentul și îl atașăm la acest articol.

Ce oameni au condus Ministerul Comunicațiilor în perioada 2014-2020

Primul ministru al Comunicațiilor care a refuzat plata tranșei a doua pentru licențele Microsoft a fost Răzvan Cotovelea, care a condus această instituție în perioada 25 februarie 2014-16 decembrie 2014.

Motivul invocat de Cotovelea a fost că a cerut DNA să-i spună dacă există o extindere a verificărilor în cadrul investigației privind licențele Microsoft pentru a nu favoriza un prejudiciu suplimentar.

În plus acesta a spus că a demarat o anchetă internă privind respectarea condițiilor contractuale ale actului adițional încheiat în anul 2013 la acordul cadru din anul 2004.

Potrivit anchetatorilor DNA, contractul cadru de închiriere de licențe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnarii unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului și, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate.

Sorin Grindeanu a preluat conducerea Ministerului Comunicațiilor în 16 decembrie 2014 și el a decis ca Ministerul să ceară în instanță suspendarea acestor plăți.

• „În urma unei analize interne asupra contractului pentru licențe Microsoft am găsit lucruri care ne îndreptățesc să cerem în instanță suspendarea plăților, un alt motiv fiind și faptul că dacă nu plătim tranșele se percep penalități”, declara în ianuarie 2015 Sorin Grindeanu.

După Sorin Grindeanu, la conducerea Ministerului Comunicațiilor s-au perindat oameni din toata sfera politică, atât PSD, PNL cât și independenți din Guvernul Cioloș, respectiv:

• Marius Bostan: noiembrie 2015-iulie 2016
• Delia Popescu: august 2016-ianuarie 2017
• Augustin Jiannu: ianuarie 2017-iunie 2017
• Lucian Șova: iunie 2017-ianuarie 2018
• Petru Bogdan Cojocaru: ianuarie 2018-noiembrie 2018
• Alexandru Petrescu: noiembrie 2018-noiembrie 2019
• Lucian Bode: noiembrie 2019-decembrie 2020

„Cartoful fierbinte” al datoriei de 22,5 milioane de euro, pasat de la Sebastian Burduja la Bogdan Ivan

HotNews.ro a scris în premieră în vara anului trecut că UniCredit a obținut în instanță decizie de executare silită și somează Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) să plătească datoria. O astfel de somație a fost trimisă chiar în luna august 2022, când ministru al Digitalizării era Sebastian Burduja (PNL).

Între cele două părți sunt negocieri în prezent, dar Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) este ordonator terțiar de credite, în coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), și pentru aprobarea bugetului are nevoie de avizul acestui Minister.

În septembrie 2023, noul ministru PSD al Digitalizării, Bogdan Ivan, a dezvăluit pentru HotNews.ro suma de 22,5 milioane de euro pe care o mai are de achitat stat în acest litigiu. Ivan a spus atunci că a cerut alocarea acestor bani la rectificarea bugetară, rectificare care însă nu a mai avut loc.

HotNews.ro a solicitat, în data de 4 iunie 2024, Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) să spună ce fonduri i s-au alocat de la buget la finele anului 2023 sau în acest an pentru a plăti datoria de 22,5 milioane de euro către UniCredit Bank și vom reveni cu răspunsuri imediat ce le vom primi.