La meci egal, România și Slovacia sunt 100% calificate, indiferent de celelalte rezultate de la Euro 2024. Numai că, și după înfrângerea de sîmbătă cu Belgia, echipa lui Edi Iordănescu a câștigat ceva mai important: respectul a milioane de români. Acest respect vine din faptul că „tricolorii” au oferit compatrioților încrederea că efortul califică și că munca e importantă. Toate acestea s-ar nărui dacă am face o remiză de salon miercuri cu Slovacia. Un eventual noncombat, fie și implicit, nepremeditat, ar submina respectul suporterilor într-o națională altfel, scrie în editorialul său Cătălin Țepelin, redactor-șef al siteului nostru de sport, GOLAZO.ro.
România – Slovacia, meciul care urmează miercuri în grupa noastră, are o particularitate de paradox amar:
- La egal, ambele echipe sunt 100% calificate, nu contează de pe ce loc. Asta indiferent de ce se întâmplă în meciul Ucraina – Belgia și în celelalte grupe de la Euro 2024.
- În schimb, dacă luptă deschis, oricare dintre ele se pot încurca și pot pleca acasă.
Băieții noștri pot fi convinși: am pierdut ce știam că vom pierde, adică 3 puncte cu o super-echipă: Belgia. Dar ce ați câștigat într-o săptămână de Euro, dintr-un victorie și-o înfrângere, e neașteptat, încurajator și extrem de valoros.
„Se poate și ALTFEL”
Ați câștigat încrederea că SE POATE. Și, mai ales, că se poate și ALTFEL. Ați aflat că nu sunteți condamnați la un joc meschin, trist și fără sevă. Că puteți fi ovaționați pentru un sprint epuizant sau pentru o alunecare făcută cu prețul propriei dureri.
Ați aflat că oamenii apreciază când puneți capul la gheată, când vă încurajați ciocnindu-vă piept în piept, ca niște cocoși, și vă iubesc pentru asta mai mult decât dacă ați fi Messi + Cristiano.
Așa ați aruncat la coșul de gunoi al istoriei, în doar câteva zilei, portretul (nemeritat) al fotbalistului român care „e plin de fițe și nu pune suflet pentru națională”.
Societatea românească a tresărit
Conexiunea asta fantastică dintre națională și zecile de mii de oameni care au traversat Germania transpirați, răgușiți și fericiți este marele premiu al verii.
Pentru voi, pentru fotbalul românesc și pentru români, în general. Cu toții aveam nevoie de un semn că se poate, că puteți, că putem.
Această dobândire, această idee că meritul califică e mai prețioasă decât calificarea în sine. Încrederea creată în Germania a reverberat în România și peste tot unde românii trăiesc și muncesc. Ea trece dincolo de sport și este o oglindire a unei societăți care speră că, prin muncă onestă, își poate recupera handicapurile.
Pentru că încrederea în noi, reîmprospătată de modelul unora „ca noi, dintre noi”, e ceva care ne lipsește nouă, ca nație.
Ați câștigat respectul unui public acrit în atâția ani de dezamăgiri abisale, iar ăsta e un miracol. Nu a fost nevoie de goluri din foarfecă, nici de o serie de victorii uluitoare ori de vreun trofeu. Ci doar de pasiune și de curaj.
„Roo-mââ-niiia”, nu Românica
Dar hai s-o spunem pe aia dreaptă: nu veți putea trăi la nesfârșit din ce s-a adunat în săptămâna asta. Respectul în sport, ca și-n viață, se câștigă greu și se pierde repede.
Cum puteți pierde reputația și integritatea? Redevenind din „Roo-mââ-niiia” scandată la Munchen și Koln la acea Românica, exasperantă pentru noi toți.
Românica, așa ne poreclim țara atunci când ea devine oglinda aroganței, a nemuncii ori a șmecheriei. Noi devenim așa, că, de fapt, noi suntem țara.
În cazul vostru, veți pierde acest momentum irepetabil de atașament și susținere din partea oamenilor dacă, la meciul decisiv de miercuri, fie veți uita de fotbalul energic și la sacrificiu din primele două jocuri, fie vă va trece prin cap că un blat cu Slovacia ar fi soluția magică spre calificare.
Blatul nu poate fi un „interes național”
Da, Slovacia îi are pe Skrinjar, Lobotka sau Hancko, însă în același timp e o echipă bătrânicioasă, fără entuziasm și fără energia noastră fantastică din tribune. Slovacia e de bătut. Sau măcar de ținut la respect, cât să nu ne încalece mai mult de-un egal. Nu e nevoie să vă ploconiți la vestiare pentru un egal servit!
Dacă intrați pe teren cu gândul că merge 90 de minute cu „na-ți-o ție, dă-mi-o mie” ca la Bistrița pe vremuri, riscați enorm.
Sunt șanse să ne calificăm chiar și cu 3 puncte, dacă se aliniază câteva planete. Dar, da, e adevărat, un egal ne-ar califica fără risc și pe noi, și pe slovaci. E cert. Totuși, aș băga mâna-n foc că românii, care tocmai și-au recăpătat alături de voi încrederea că „se poate și altfel”, nu vor să vadă nici fricoși, nici blatiști în tricoul naționalei.
Un blat, fie el și deghizat în „interes național”, va fi mai dureros decât o necalificare.
Așa că, într-o țară și-un fotbal obosite de combinații, învârteli și șmecherii, fiți voi Generația de caracter, Generația fără blaturi! Suflet victorios fără caracter puternic nu există.
Cum arată clasamentul, care sunt calculele și ultimele știri de la corespondenții din Germania, totul pe siteul nostru de sport.
