Nu există „două Românii”, ci „patru Românii”, dintre care una este „România băieților deștepți”, care folosesc corupția, spune economistul Cristian Mureșan, stabilit la Paris. Răspunsul cetățenilor la această divizare a țării nu poate fi cinismul și atitudinea, „nu mă interesează, voi rămâne în partea mea privată”, spune Mureșan într-un interviu acordat site-ului Panorama.
- „Nu reușești niciodată să te izolezi 100% în România ta privată. Vei interacționa cu statul, vei ieși pe stradă și vei avea infrastructura pe care o ai”.
„Impresia mea este că, pentru că ne merge bine, am început să acceptăm că asta e factura pe care trebuie să o plătim. Ceea ce e destul de scandalos”, spune economistul român Cristian Mureșan într-un interviu acordat jurnalistei Alina Mărculescu Matiș în Panorama.
Mureșan lucrează, la Paris, la S&P Commodity Insights (parte din S&P Global), companie de consultanţă în management şi strategie industrială, unde e responsabil de portofoliul gazelor, energiei și soluțiilor climatice.
Corupția, o temă care s-a reîntors în discuție
Efectul „de frână” pe care corupția îl are asupra vieții românilor a revenit în dezbaterea publică în ultima vreme. Asta după o perioadă începută în anul 2020, în care responsabilii politici, printre care președintele Klaus Iohannis, au discutat tot mai puțin despre corupție și au eliminat aproape integral tema din strategia națională de apărare a României, la nivelul CSAT.
O carte apărută recent, „Un atlas al corupţiei” – România – 20 de ani de hoţie, studiu de caz”, scrisă de Ștefan Liiceanu, susține, așa cum a explicat autorul într-un interviu, că „Valoarea maximă a pierderilor din corupție, inclusiv costul economic de oportunitate (tot ce a pierdut România ratând oportunitățile favorabile), este de 15% din PIB, adică nu mai puțin de 45 de miliarde de euro pe an”.
Vrem să fim doar spectatori și consumatori în noua economie?
Mureșan susține că panta ascendentă a economiei românești ascunde mai multe pericole, corupția fiind doar unul dintre ele.
„Revenim la frenezia consumului. Cum să nu fii optimist, când ți s-a triplat/cvadruplat PIB-ul în ultimii 20 de ani? Și când ai avut acces la o sumă de bunuri și servicii pentru prima dată. Doi, suntem early adopters de foarte multe gadget-uri”, crede economistul român.
„Mie îmi place dinamica din România. Eu mă încarc cu energie când vin la București. Dar nu sunt surprins de faptul că românii adoptă aceste lucruri. Întrebarea este din ce poziție le adopți. Producător-consumator și joci, le faci pe ambele? Sau ești simplu spectator și consumator? Acesta va fi un tip de consum de produse și servicii care vor veni din spațiul extraeuropean, în principal”.
România baronilor
„România cea mai complicată, cred, este cea a micilor orașe mono-industriale, peste care există, găsiți alt termen decât „baroni”, dar există acești indivizi… Iarăși, ne învârtim în cercul corupției care a pus capac peste aceste orașe unde nu se întâmplă absolut nimic, fără ca primarul sau cei din consilii să-și ia porția atunci când se face ceva”, susține Cristian Mureșan. ”Din păcate, depinde pe mâna cui pici la primărie sau în consiliu, dacă reușește să-ți aducă o investiție în zonă sau nu”.
„Asta e România cea mai complicată și e destul de numeroasă, pentru că am ieșit din comunism cu o sumă mare de orașe și orășele create în jurul unui element mono-industrial și ele au rămas puțin de căruță”, spune economistul.
„Ei îți fac viața un coșmar, un coșmar”
Întrebat dacă are un apel pentru România privată, Cristian Mureșan a spus: ”Eu am văzut un cinism care m-a debusolat un pic, inclusiv la cei foarte tineri. Lumea înțelege ruptura dintre România publică și privată și, practic, se izolează. Spun „nu mă interesează, voi rămâne în partea mea privată, îmi voi face treaba și tipii ăștia de la stat să-și facă treaba lor”. E o concepție extrem de greșită, pentru că ei îți fac viața un coșmar, un coșmar administrativ. Îți iau din potențialul tău de creștere”.
„Și dacă există două Românii care pot pune presiune ca lucrurile să se schimbe masiv, e cea dinamică, frumoasă și privată, pe de-o parte, și diaspora. Eu văd foarte mulți români din mediul privat care pur și simplu întorc spatele. Eu nu spun că e ușor, nu spun că nu e frustrant. E frustrant să te lovești de chestia asta în fiecare zi”.
„Dar nici jurnaliștii, nici societatea civilă n-ar trebui să tacă. Lucrurile care sunt cunoscute de toată lumea, la nivel administrativ, ar trebui repetate și puse pe tapet. Nu cred în această separare: „mă descurc eu singur în lumea mea mică și nu mă mai interesează ce se întâmplă în jur”. Pentru că nu ne descurcăm atât de bine. Nu reușești niciodată să te izolezi 100% în România ta privată. Vei interacționa cu statul, vei ieși pe stradă și vei avea infrastructura pe care o ai”, mai crede economistul.
- Despre corupție și pericolele Inteligenței Artificiale, puteți citi integral interviul din Panorama aici.
