Comandantul forțelor armate norvegiene, generalul Eirik Kristoffersen, susține într-un interviu acordat agenției de presă Bloomberg că NATO are la dispoziție doar doi-trei ani pentru a se pregăti înainte ca Rusia să își recâștige capacitatea de a lansa un atac convențional împotriva alianței nord-atlantice.
Generalul Eirik Kristoffersen, șeful armatei norvegieneFoto: NTB Scanpix / Alamy / Alamy / Profimedia
Mai multe țări NATO estimează că Rusia are nevoie de cel puțin încă un deceniu pentru a-și reface capacitățile militare, care au fost reduse de războiul din Ucraina. Însă, Kristoffersen crede că această estimare este greșită, iar industria rusă se descurcă mult mai bine decât se aștepta.
„La un moment dat, cineva a spus că va dura 10 ani (până când Rusia își va reconstitui capacitatea ofensivă), dar cred că ne-am întors la mai puțin de 10 ani din cauza bazei industriale care funcționează acum în Rusia”, a declarat Kristoffersen pentru Bloomberg, citat de The Kyiv Independent.
„Va dura ceva timp, ceea ce ne oferă o fereastră acum, în următorii doi-trei ani, pentru a ne reconstitui forțele, pentru a ne reface stocurile în același timp în care susținem Ucraina”, a mai spus șeful armatei norvegiene.
Țările NATO trebuie să-și „accelereze” de urgență planurile militare, a subliniat Kristoffersen.
„Văd acum o fereastră în care putem îndeplini cerințele asupra cărora NATO a convenit, noua structură de comandă, noile structuri de forțe, noile planuri regionale”, a declarat Kristoffersen.
„Așadar, putem îndeplini aceste planuri și aceste decizii cu conținut în următorii ani, dar trebuie să accelerăm. Trebuie să o facem în doi-trei ani pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru orice s-ar putea întâmpla.”
Avertismente asemănătoare au venit încă de la începutul anului
Declarațiile lui Kristoffersen vin după o serie de avertismente, lansate la începutul anului, din ce în ce mai sumbre din partea liderilor occidentali și a oficialilor din domeniul apărării cu privire la amenințarea pe care o reprezintă Rusia și la lipsa actuală de pregătire a Europei pentru un conflict direct cu Moscova.
Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a avertizat în ianuarie că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea extinde în ţările din vecinătate, însă estimează că Vladimir Putin ar putea invada o țară NATO peste „5-8 ani” începând de acum.
Tot în luna ianuarie, mai mulți generali de rang înalt au spus că Alianța Nord-Atlantică ar avea la dispoziție trei ani ca să se pregătească pentru o posibilă ofensivă rusească în Europa, care ar viza atât infrastructura militară, cât și cea civilă.
Șeful armatei britanice, generalul Patrick Sanders, a declarat la începutul anului 2024 că populaţia din Regatul Unit trebuie să fie pregătită să ia armele în mână într-un război împotriva Rusiei condusă de Vladimir Putin, deoarece armata profesionistă din prezent este prea mică, conform The Guardian.
Ministerul Apărării de la Londra a fost nevoit la acea vreme să intervină şi să precizeze că nu are planuri de recrutare.
Recent, Partidul Conservator britanic, aflat la putere, a anunțat că va reintroduce serviciul militar național obligatoriu dacă va câștiga alegerile generale din 4 iulie, notează AFP.
Mai multe țări europene, printre care Norvegia și Suedia, au o formă temporară de înrolare.
Președintele polonez Andrzej Duda aprecia în luna martie că Rusia va avea capacitatea militară de a ataca NATO până în 2026 sau 2027, potrivit PAP.
Moscova, amenințări după ce mai multe țări au autorizat folosirea armelor de către Ucraina împotriva Rusiei
Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat săptămâna trecută Europa cu „consecinţe grave” dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rusesc.
„Aceşti reprezentanţi ai ţărilor NATO, în special din Europa, mai ales în ţările mici, ar trebui să fie conştienţi cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi cu o populaţie foarte densă, iar acest factor este un lucru serios la care ar trebui să reflecteze înainte de a vorbi despre lansarea de atacuri în profunzimea teritoriului rus”, a atenţionat Putin, vorbind la o conferinţă de presă la finalul unei vizite în Uzbekistan, relatează agenţiile AFP, EFE și Agerpres.
El s-a referit astfel le apelul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg – împărtăşit între timp şi de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell -, care le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează Occidentul ca ajutor militar.
„(Stoltenberg) a fost prim-ministru al Norvegiei. Ne-am întâlnit şi am soluţionat chestiuni complicate privind Marea Barenţ şi altele. În general, am reuşit să ajungem la acorduri. Atunci, sunt sigur că el nu suferea de demenţă”, a comentat Putin despre secretarul general al NATO.
„Această escaladare constantă poate avea consecinţe grave, iar aceste consecinţe grave se fac simţite în Europa. Cum vor reacţiona Statele Unite?”, a spus în continuare preşedintele rus, făcând aluzie la paritatea nucleară între Rusia şi SUA.
Referindu-se tot la declaraţia lui Stoltenberg, liderul de la Kremlin a apreciat că acesta nu are cum să nu ştie că armele de precizie cu rază lungă de acţiune oferite de Occident armatei ucrainene nu pot fi lansate fără asistenţa sateliţilor spion occidentali.
Mai multe țări permit Ucrainei să folosească armele furnizate împotriva Rusiei
Deși reticente la apelul Ucrainei de a-i permite să folosească armele primite de la aliați pentru a lovi ținte de pe teritoriul rus, mai multe țări au ridicat parțial interdicțiile, printre care SUA, Germania și Polonia.
Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, a anunţat vineri decizia cancelarului de a permite Ucrainei, atacată de Moscova, să vizeze cu armele livrate de Germania ţinte militare din Rusia, conform dpa.
În ziua precedentă, guvernul SUA a autorizat Ucraina să folosească armele americane, pe scară limitată, împotriva unor ţinte de pe teritoriul rus.
Atât Germania, cât şi SUA au justificat aceste decizii prin recenta ofensivă rusă asupra regiunii Harkov din nord-estul Ucrainei.
Cancelarul german Olaf Scholz consideră că nu există vreun pericol legat de cel mai recent viraj al politicii sale privind Ucraina, relatează marţi agenţia dpa, citată de Agerpres.
Arme occidentale au lovit ținte din interiorul Federației Ruse
ISW aprecia în analiza de marți că forțele ucrainene au distrus un sistem de apărare antiaeriană din interiorul Rusiei, „probabil” cu sistemul de rachete HIMARS furnizat de americani.
Forţele ucrainene au afirmat luni că au lovit cu succes un sistem de rachete ruseşti S-300 folosind arme furnizate de Occident în interiorul teritoriului rusesc, potrivit CNN, citat de News.ro.
CNN precizează că nu este clar dacă armele folosite în lovitura Kievului au fost furnizate de SUA.
