Dominic Fritz a publicat un clip video cu imagini șocante dintr-o curte din oraș, primarul Timișoarei spunând că o familie este hărțuită de două decenii de către vecini din „clanuri” ca să-și vândă locuința, fără să fie protejați de statul român.
Timișoreni agresați de vecini din curtea comunăFoto: Captura Facebook
Ediul face apel la toate instituțiile statului și la comunitatea din Timișoara să intervină pentru a opri acest gen de „teroare” și a acuzat că aceasta a fost posibilă cu complicitatea unor politicieni și funcționari.
„Coșmarul durează de 20 ani. Așa trăiește familia Dragoș cu vecinii în curtea comună. De când am primit aceste imagini terifiante, înregistrate acum 10 zile și transmise prin portalul primăriei „stopabuz”, m-am frământat dacă să le public sau nu. Că de scandaluri suntem sătui. Dar dacă nu privim realitatea în ochi, noi toți, mă tem că nu se va schimba nimic”, a scris Fritz pe Facebook în mesajul ce însoțește imaginile video.
„Trebuie să recunoaștem adevărul: că în anul 2024 încă sunt timișoreni agresați și hărțuiți de clanuri fără ca statul român să-i protejeze. În ultimii ani, vecinii au defilat cu topoare și cu un pistol prin curte. Au dat muzica tare nopți întregi. Copiii au fost instigați să dea cu mingi în fiica însărcinată. Am vorbit cu familia și le-am promis că nu voi rămâne pasiv. M-au încurajat să ies public. Deja renunțase să mai spere că cineva se va interesa de calvarul lor. De multe ori, nici n-au mai avut energia să mai cheme poliția, că de prea multe ori strigătele lor au rămas fără ecou”, a spus edilul.
Dominic Fritz a declarat că, în ciuda a ceea ce li s-a întâmplat, aceștia sunt deciși să nu cedeze și să nu-și vândă locuința.
„Fac un apel la toate instituțiile statului – la Poliția Națională și la DIICOT, la ANAF și la Oficiul de Combatare a Spălării Banilor, la Inspectorat în Construcții, la Protecția Copilului. Să folosească fiecare pârghie de care dispun pentru a stopa acest fenomen. Includ instituțiile primăriei aici. Alte generații de conducători au fost alături de clanuri. Noi să fim alături de cei care suferă la mâna lor. Apelez și la toată comunitatea timișoreană. Să fim uniți și să nu mai acceptăm. Nici normalitatea terorii, nici complicitatea tăcută a unor politicieni și funcționari”, a mai spus el.
Primarul s-a dus acolo cu o echipă de control
Primarul Timișoarei s-a dus marți la fața locului împreună cu polițiștii locali, angajații ai Direcției de Asistență Socială și ai unor urbaniști ai primăriei, pentru câteva cercetări la fața locului, scrie publicația locală Tion.ro. Fritz a fost însoțit și de Camelia Dragoș, cea care a trimis imaginile pe portalul primăriei.
„Am venit astăzi cu o echipă mixtă de control a primăriei: cu poliția locală, cu Direcția de Asistență Socială, să facem verificări în legătură cu copiii care au fost implicați în agresiuni, despre probleme în legătură cu disciplina în construcții – se pare că s-au desființat ilegal anumiți pereți în această clădire – și acum nu ne-au lăsat să intrăm. Asta înseamnă că vor urma proceduri legale ca să putem intra în casă și să facem aceste verificări”, a spus edilul.
„Ce ne este clar nouă este că aici sunt mici infracțiuni, dar feliate pe atât de multe spețe. Vorbim și de teme penale, de teme de disciplină în construcții, de protecția copilului. Doar dacă instituțiile lucrează împreună vom putea rezolva aceste probleme. În primul și în primul rând avem nevoie de o deșteptare națională, să recunoaștem că încă se întâmplă astfel de lucruri. Victimele, până acum, s-au simțit singure, fără voce. Tocmai de aceea, fac acest apel să nu mai tăcem și să aducem toate aceste cazuri la lumina zilei”, a adăugat el.
Fritz l-a acuzat pe Robu că e susținut de clanul Cârpaci, acesta spune că e invers
Tot marți, HotNews.ro a publicat un articol despre una dintre cele mai aprige competiții electorale ale alegerilor de pe 9 iunie, în care se înfruntă Fritz (USR) şi fostul edil Nicolae Robu (PNL+PSD), cei doi fiind întrebați inclusiv despre chestiunea clanurilor.
Fritz a spus despre Robu că „e public faptul că îl susţin inclusiv Cârpacii (clanul Cârpaci) şi au anunţat că or să facă campanie cu el. Îl susţin şi cei care au ocupat abuziv ştrandul termal, un alt clan care a anunţat public că a strâns 60 de voturi pentru el. Deci, susţinerea pentru domnul Robu vine şi din partea celor care au profitat de administraţia lui, care a închis ochii la tot felul de abuzuri.”
„Domnul Fritz este prieten cu Cârpaci, nicidecum eu”, a afirmat Robu. „Clanul Cârpaci a reuşit să intre în posesia multor clădiri din Timişoara cu mult înainte de a ajunge eu primar”, a spus fostul primar al Timișoarei.
Clanul Cârpaci, de două decenii în centrul unor acuzații și dosare penale
Clanul Cârpaci din Timișoara a apărut în ultimele două decenii în centrul unor scandaluri și dosare penale. Membrii clanului sunt acuzați că au obținut numeroase clădiri, zeci dintre ele de patrimoniu.
În 2015 Direcția Județeană de Finanțe Timiș spunea că familia este una dintre cele mai bogate din oraș și are 144 de proprietăți– vile, case, apartamente, terenuri, garaje și diferite spații -, majoritatea în zona centrală.
Procurorii DNA au făcut în trecut mai multe serii de percheziții la sediul Primariei Timișoara în dosare privind vânzarea de locuințe naționalizate către chiriașii acestora
Unul dintre lideri, Ionelas Cârpaci, a fost condamnat în 2016 de Curtea de Apel Timișoara la zece ani și patru luni de închisoare cu executare pentru vânzări ilegale de terenuri în oras, retrocedate fictiv.
În 2022, mai mulţi membri ai familiei de romi Cârpaci au fost chemaţi în judecată de Primăria Timişoara, pentru recuperarea unei proprietăţi aflată pe bulevardul Mihai Viteazu şi unde a funcţionat o grădiniţă. Imobilul a fost retrocedat în baza unor documente falsificate, iar la punerea în posesie proprietarii au primit mai mult decât le revenea, potrivit News.ro.
Anul trecut, Clanul Cârpaci din Timișoara a fost acuzat de DNA că a inventat „fermieri” pentru a păgubi bugetul Uniunii Europene. În perioada 2015–2022, Marinela și Rusalin Ion Cârpaci ar fi creat o rețea de fermieri, care în realitate nu erau agricultori, dar primeau de la autoritățile române sume de bani în cadrul unor scheme de plată sau a unor finanțări din fonduri europene, potrivit anchetatorilor
