Șoferii prinşi băuţi sau drogaţi la volan pot rămâne până la 10 ani fără permis auto, conform unei legi adoptate marți de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. De asemenea, pentru acești șoferi instanțele nu vor mai putea dispune amânarea executării pedepsei. Proiectul a fost inițiat după accidentul de la 2 Mai, în care doi tineri și-au pierdut viața după ce au fost loviți de un șofer aflat sub influența drogurilor.
Control în traficFoto: Inquam Photos / Octav Ganea
Ce prevede legea adoptată de Camera Deputaților
Prevederile esențiale ale proiectului constau în câteva modificări aduse Codului Penal:
- Articolul 66 din Cod este modificat astfel încât pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi să ajungă până la 10 ani pentru cazurile în care instanța dispune interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule. Pentru toate celelalte infracțiuni, interzicerea exercitării unor drepturi nu poate depăși 5 ani.
- Articolul 83 este completat cu încă un alineat care prevede că, pentru infracțiunile de conducere fără permis sau sub influența alcoolului sau a altor substanțe, instanțele nu vor mai putea dispune amânarea executării pedepsei. Potrivit legislației penale, amânarea se dispune pentru condamnările care nu depășesc 2 ani de închisoare, pentru persoane care nu au mai fost condamnate penal și care își dau acordul pentru muncă în folosul comunității. Termenul de supraveghere este de 2 ani, astfel că amânarea pedepsei este o procedură chiar mai favorabilă condamnatului decât suspendarea, care are condiții mult mai restrictive și termene mai lungi de supraveghere.
Alte modificări vizează actul normativ prin care este combătut consumul noilor substanțe psihoactive (NSP), așa-numitele „etnobotanice”, anume Legea 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive.
Astfel, sunt introduse pedepse clare pentru o serie de fapte care nu erau prevăzute în Legea 194/2011. Anume, punerea la dispoziție a unui imobil pentru consumul de „substanțe suceptibile de a avea efecte psihoactive” sau tolerarea consumului într-un imobil, indiferent dacă este vorba de proprietar sau chiriaș, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. Aceeași pedeapsă va fi aplicată și pentru „administrarea sau remiterea, fără rețetă medicală, de produse susceptibile a avea efecte psihoactive”.
Ce spune inițiatorul legii
„Practic, din momentul promulgării şi intrării în vigoare, oricine este depistat în trafic, la volan, conducând sub influenţa alcoolului sau a substanţelor psihoactive, va primi, pe lângă condamnare şi interdicţia de a mai conduce un vehicul până la 10 ani”, a explicat marți senatorul Robert Cazanciuc, inițiatorul proiectului legislativ.
Modul în care este formulată legea nu conduce automat la suspendarea pe 10 ani a dreptului de a conduce, însă lasă judecătorilor posibilitatea de a decide interzicerea exercitării acestui drept „până la 10 ani”. În momentul de față, ei nu puteau impune termene mai lungi de 5 ani. De asemenea, sancțiunea se va aplica doar șoferilor care au o alcoolemie peste pragul de la care consumul de alcool devine faptă penală, anume 0,80 g/1 alcool pur în sânge.
Potrivit expunerii de motive, proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor acte normative din domeniul prevenirii şi combaterii traficului si consumului ilicit de droguri şi alte substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, în scopul îmbunătăţirii cadrului normativ din domeniul prevenirii şi combaterii traficului si consumului ilicit de droguri şi alte substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive.
„10 ani fără permis auto pentru cei care sunt prinşi băuţi sau drogaţi la volan. Iniţiativa mea legislativă a primit, astăzi, votul final la Camera Deputaţilor, fiind adoptată cu unanimitate, respectiv 256 de voturi pentru’”, a anunțat el. Camera Deputaților era camera decizională pentru acest proiect de lege, care a fost aprobat în decembrie anul trecut de Senat. Proiectul a fost depus în luna septembrie a anului trecut în parlament.
„După #LegeaAnastasia, a venit, iată, ținându-mi promisiunea, modificarea legislativă prin care șoferii prinși cu alcoolemie mai mare de 0,8/mie sau drogați nu mai pot redobândi permisul în decurs de până la 10 ani”, a mai transmis miercuri senatorul PSD. Legea va merge acum la promulgare la președintele Iohannis.
Peste 5.000 de persoane ucise și rănite pe șoselele din România anul trecut
Peste 1.540 de persoane au murit şi alte circa 3.550 au fost rănite în accidente rutiere produse pe drumurile din ţară, în anul 2023, a informat la sfârșitul lunii ianuarie Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).
Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, în anul 2023, la nivel naţional, au fost înregistrate 4.525 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 1.545 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.535.
Comparativ cu anul 2022, au fost înregistrate cu 190 mai puţine accidente, cu 88 mai puţine persoane decedate şi cu 160 mai puţine persoane rănite grav, menţionează sursa citată, care adaugă că, pentru creşterea gradului de siguranţă rutieră, la nivel naţional, structurile de poliţie rutieră au executat 58.385 de acţiuni, cu 4.624 mai multe faţă de anul 2022 (+8,6%).
Totodată, arată Inspectoratul, în anul 2023, au fost reţinute 225.887 de permise de conducere, dintre care 16.780 pentru contravenţia de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi au fost descoperite 8.368 de infracţiuni de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, însumând, astfel, 25.148 de fapte de încălcare a legislaţiei din cauza consumului de alcool.
Cea mai frecventă infracţiune: conducerea sub influenţa alcoolului
De asemenea, pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/ 2002, au fost aplicate 1.903.407 sancţiuni, 49.287 de sancţiuni aplicate fiind prevăzute de alte acte normative, precizează IGPR.
„Au fost constatate 53.961 de infracţiuni privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, cele mai multe fiind reprezentate de infracţiunile privind conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului 8.368 (15,5%), pe linia conducerii fără permis de conducere – 4.702 (8,7%), urmate de conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive – 3.699 (7%)”, se mai arată în comunicat.
În urma măsurilor aplicate, structurile de poliţie rutieră au reţinut 225.887 de permise de conducere, au retras 85.352 de certificate de înmatriculare/ înregistrare, respectiv 14.186 de plăcuţe de înmatriculare şi au anulat 8.555 de permise de conducere.
