Rowena Marin locuiește în New York și lucrează la Google. Este co-fondatoarea unei companii, a unei comunități pentru femei și scriitoare. Înainte de a ajunge aici, Rowena a fost doar o fată dintr-o comunitate conservatoare de romi argintari din București, o fată al cărei rol în viață era predefinit, ca al majorității femeilor din comunitatea ei. Într-un interviu acordat publicației Totul Despre Mame, Rowena, povestește cum a reușit să-și ia viața în propriile mâini și să ajungă acolo unde fetele din comunitățile conservatoare nici nu îndrăznesc să viseze.
RowenaFoto: Arhiva personala
”Am plecat din Baia Mare, Maramureș, unde m-am născut acum 34 de ani și unde am crescut până la 8 ani, înconjurată de cei din comunitatea mea de rromi argintari. Nu știu exact câți suntem. Probabil câteva sute, dar pe acea vreme eram foarte legați unul de altul, chiar dacă nu locuiam neapărat în același oraș. Lumea mea era comunitatea mea”, povestește Rowena, într-un interviu acordat publicației Totul Despre Mame.
”Părinții mei au fost primii tineri cu studii superioare. Mama a terminat clasa a X-a, iar tata, facultatea. Majoritatea celor din generația lor aveau câteva clase; minimul legal sau minimul necesar pentru a avea un permis de conducere. Învățam de mici să gestionăm banii, pentru că, la bază, argintarii sunt comercianți, iar școala îi ajuta la număratul banilor. Dar odată ce argintarii din generația părinților mei aveau aceste noțiuni, educația nu mai avea niciun sens. Bunicii mei și generațiile anterioare se semnau cu degetul, deci nici gând de mers la școală”, spune tânăra.
Dar ea era altfel. Avea vise. A simțit mereu că lumea ei nu se rezumă la granițele comunității de romi. La 21 de ani, Rowena a încercat să plece la studii în Anglia. A renunțat la visul acesta pentru a nu-și strica reputația în comunitate. Ca tânără necăsătorită, risca să nu o mai ia nimeni de nevastă dacă ar fi pățit ceva prin Anglia.
A intrat la Academia de Studii Economice din București. Conform tradițiilor lor, s-a căsătorit (nelegal) la 22 de ani cu băiatul cu care începuse o relație la 19 ani. Tatăl îi murise când ea avea doar 10 ani, locuia cu mama ei, iar destinul ei prestabilit de legile comunității se rezuma la a avea copii, o mașină mai bună și la susținerea familiei.
Singurul lucru care o diferenția de celelalte femei era educația de care avusese parte fiind „fata lui tata“, un adevărat filozof în comunitatea lor de romi argintari. În rest, regulile erau clare – bărbații făceau bijuteriile, iar femeile le vindeau. Pe lângă vânzarea la tarabă, Rowena lucra cu fratele ei la o firmă de consultanță. Plecase deja din Baia Mare cu toată familia, acum locuiau la București.
În fața morții, i-a murit frica. Și a plecat
La 25 de ani, viața Rowenei, care intrase deja pe aceeași traiectorie pe care o avusese și viața mama ei, s-a schimbat brusc, după moartea tragică a băiatului unui văr primar, un copil de 19 ani care avea visuri ca ale ei – să plece, să descopere lumea, pe el, și să-i ofere mamei lui un trai mai bun. În fața morții lui, a descoperit că doar frica este ceea ce o ține încă în locul acela. Frica de a nu se descoperi niciodată, frica de a nu reuși să devină ceea ce își dorea să devină, frica de a nu rămână singură.
Deși luase hotărârea să se despartă de băiatul cu care era și despre care aflase că o înșelase, ca să liniștească spiritele, le-a spus tuturor că vor lua doar o pauză. În aceeași săptămână a aplicat pentru un masterat în Madrid și pentru o bursă educațională. Cinci luni mai târziu, se muta în Spania. Le primise pe amândouă!
