Principalul argument invocat de cei trei magistrați ai Înaltei Curți de Casație și Justiție care în iunie 2023 au decis achitarea lui Cristian Popescu Piedone în dosarul Colectiv este lipsa unui cadru legal coerent: Nu exista o practică unitară în administrația locală pe segmentul autorizărilor localurilor publice în privința securității la incendiu. „În lipsa unui cadru legislativ clar (…) nu poate fi reținută în sarcina primarului și a funcționarilor din aparatul său de specialitate neîndeplinirea unei atribuții de serviciu prevăzută de lege”, se arată în motivarea instanței supreme.
Cristian Popescu Piedone, la sediul Primăriei Sectorului 5 când și-a reluat activitatea ca primar după eliberarea din închisoareFoto: Inquam Photos / George Călin
- „În ciuda îngrijorărilor cu privire la reducerea semnificativă a nivelului de protecție împotriva incendiilor a vieții oamenilor și a bunurilor acestora, după modificarea Legii nr. 359/2004 legiuitorul nu a mai fost preocupat să stabilească în sarcina cui revine autorizarea funcționării persoanei juridice pentru activitatea desfășurată în ceea ce privește prevenirea și stingerea incendiilor și cine realizează controlul efectiv cu privire la situația reală”, spune instanța supremă în motivarea deciziei de achitare a actualului primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone.
O motivare de 243 de pagini
În 21 iunie 2023, Cristian Popescu Piedone a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în dosarul Colectiv, după ce Curtea de Apel București îl condamnase la patru ani de închisoare, iar prima instanță la opt ani.
Piedone a atacat decizia definitivă cu o cale extraordinară de atac – recursul în casație. La fel au procedat și alți patru inculpați din dosarul Colectiv. Câștig de cauză a avut doar Piedone, care a fost achitat și pus în libertate după ce a stat în închisoare un an și o lună.
Achitat de Înalta Curte, Cristian Popescu Piedone s-a reîntors la Primăria Sectorului 5, de unde fusese suspendat din funcție pe durata procesului.
La zece luni distanță de la decizie, la începutul lunii aprilie, Înalta Curte de Casație și Justiție a finalizat redactarea motivării hotărârii de achitare. Argumentele celor trei judecătoare – Elena Barbu (președinte), Elena Cristina Marcu și Voica Valerica – se întind pe 243 de pagini.
Piedone fusese condamnat pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că a emis autorizația de funcționare a Clubului Colectiv fără a avea autorizație de incendiu.
Înalta Curte susține, însă, că „nu există o dispoziție expresă, clară și previzibilă care să prevadă obligația stabilită în sarcina primarului de a solicita comerciantului avizul și/sau autorizația de securitate la incendiu în vederea eliberării autorizației privind desfășurarea activității de alimentație publică”.
Lui Piedone i s-a imputat că a încălcat un articol din Codul Fiscal care prevedea că autorizația de funcționare se eliberează „în cazul în care comerciantul îndeplinește condițiile prevăzute de lege”. Magistrații instanței supreme susțin că această sintagmă „are un caracter general lipsit de predictibilitate și care nu este apt să normeze conduita de urmat, cel puțin în sensul obligației primarului de a solicita comerciantului avizul și/sau autorizația de securitate la incendiu”.
Legislația deficitară
În prezentarea argumentelor, cele trei judecătoare ale Înaltei Curți arată cum a evoluat legislația românească cu privire la autorizarea funcționării comercianților, iar concluzia este fără echivoc: cadrul legal din domeniul privind securitatea la incendiu este stufos și ambiguu.
„În tot acest cadru normativ complex, care cuprinde prevederi necorelate corespunzător și reglementări nesistematizate suficient pe domenii de activitate, lipsa unui text de lege expres care să stabilească în sarcina primarului obligația de a solicita avizul sau autorizația de securitate la incendiu pentru eliberarea autorizației privind desfășurarea activității de alimentație publică, în baza art. 268 alin. 5 și 6 din Codul fiscal anterior, a generat o practică diferită la nivelul unităților administrativ teritoriale din țară cu privire la acest aspect”, notează judecătorii Curții Supreme în decizia de achitare a lui Piedone.
Instanța arată că majoritatea primăriilor mari din țară nu solicitau autorizația de securitate la incendiu în cazul agenților economici care nu funcționau în clădiri vechi. Singura primărie care cerea această autorizație în vederea eliberării autorizației de funcționarea a comercianților era Primăria Cluj-Napoca.
Judecătorii arată că, potrivit dispozițiilor legale aflate în vigoare, primarul este obligat să solicite avizul sau autorizația de securitate la incendiu doar în vederea eliberării unui certificat de urbanism. Sau pentru autorizația de construire pentru executarea unor lucrări de schimbare de destinație a unei construcții într-o clădire sau spațiu amenajate, având destinația de alimentație publică, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 200 de metri pătrați.
Instanța supremă: Legiuitorul, obligat să ofere legi clare
Curtea a constatat că legiuitorului, Parlamentul sau Guvernul, îi revine obligația „să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii”.
Înalta Curte susține în hotărârea de achitare că atât Cristian Popescu Piedone, cât și ceilalți funcționari ai Primăriei Sectorului 5 inculpați în dosarul Colectiv „și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu prevăzute în legislația primară și secundară analizată în prezenta decizie, astfel că nu li se poate imputa lor lipsa de coerență legislativă și lipsa de preocupare a legiuitorului de a crea un instrument legislativ eficient în domeniul apărării împotriva incendiilor”.
Potrivit hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție, singurele dispoziții legale privind verificarea îndeplinirii de către comercianți a condițiilor de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor erau cele stipulate de legile privind executarea lucrărilor de construcții, cele privind taxele datorate bugetului local pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire și legislația privind apărarea împotriva incendiilor.
În niciuna din acestea, susține cele trei judecătoare, nu este prevăzută obligația primarului și, implicit a aparatului său de specialitate, de a verifica efectiv și în concret îndeplinirea de către comercianți a condițiilor de funcționare prevăzute de legislația specifică prevenirii și stingerii incendiilor, ci doar de a le solicita autorizația de securitate la incendiu. Această din urmă obligație fiind prevăzută expres în sarcina primarului și a aparatului său de specialitate pentru eliberarea certificatului de urbanism și a autorizației de construire
Administratorii SC Colectiv Club SRL au efectuat lucrări de schimbare de destinație a spațiului închiriat de la Pionierul SA, fără a solicita autorizație de construire de la Primăria Sectorului 4. În aceste condiții, arată ICCJ, „autoritățile publice locale nu s-au aflat în situația de a le solicita autorizația de securitate la incendiu la eliberarea autorizației de construire”.
ICCJ nu critică instanțele anterioare
Înalta Curte susține că tocmai inconsecvența și incoerența procesului legislativ, precum și lipsa de intervenție a legiuitorului cu privire la verificarea îndeplinirii de către comercianți a condițiilor de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor a determinat organele judiciare să se substituie legiuitorului prin conturarea cadrului normativ aplicabil în contextul cercetărilor declanșate de producerea incendiului din data de 30 octombrie 2015 în Clubul Colectiv.
Preocuparea procurorilor și a judecătorilor din primele două instanțe, recunoaște instanța supremă, a fost justificată de obligația de a asigura aflarea adevărului pentru tragerea la răspundere a celor vinovați de tragedia de la Colectiv vinovate de producerea acestei tragedii.
De ce au rămas ceilalți în închisoare
„Dacă în cazul administratorilor clubului, al ofițerilor ISU și al pirotehniștilor au fost identificate dispozițiile legale încălcate și s-a stabilit pe baza probatoriului administrat, de către instanțele de fond și de apel, că aceștia au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor prin rechizitoriu, în cazul primarului și a celor trei funcționare din cadrul Serviciului Autorizări Comerciale al primăriei Sectorului 4 București identificarea dispozițiilor legale pretins a fi fost încălcate a constituit un proces dificil, marcat de inconsecvență și chiar de indicarea unor noi dispoziții legale în diferite etape ale procesului penal”, au conchis judecătoarele Înaltei Curți.
65 de persoane au murit în urma incendiului de la Colectiv, iar alți aproximativ 150 au rămas mutilați pe viață. Opt persoane au fost găsite vinovate la finalul procesului
Condamnările primite în dosarul Colectiv:
- Alin George Anastasescu, patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare
- Cătălin Paul Gancea, patron Colectiv: 6 ani și 4 luni de închisoare
- Costin Mincu, patron Colectiv: 8 ani de închisoare
- Viorel Zaharia, pirotehnist: 6 ani și 10 luni de închisoare
- Marian Moise, pirotehnist: 6 ani și 10 luni de închisoare
- Cristian Mihai Niţă, administrator al firmei de artificii: 2 ani și 6 luni cu suspendare
- Georgel Matei, pompier: 8 ani și 8 luni de închisoare
- Antonina Radu, pompier : 8 ani și 8 luni de închisoare
Deciziile de condamnare au fost pronunțate de Curtea de Apel București în mai 2022, la aproape 7 ani de la tragedia în urma căreia au murit 65 de oameni, iar alți aproximativ 150 au rămas mutilați pe viață. Majoritatea pedepselor au fost reduse de către Curtea de Apel București, față de cele primite la instanța de fond.
Piedone, după condamnarea în dosarul Colectiv: „Dacă acei părinți cred că eu le-am omorât copiii, așa să le ajute Dumnezeu”
Piedone a susținut de fiecare dată că este nevinovat. „Dacă acei părinți cred că eu le-am omorât copiii, așa să le ajute Dumnezeu” – a fost reacția revoltătoare a lui Cristian Popescu Piedone, imediat după pronunțarea deciziei de condamnare, în mai 2022.
El a postat atunci și un mesaj pe Facebook, în care susține că a fost „luat” nevinovat, iar șase ani și jumătate a fost „chinuit și tăvălit”.
În seara de 30 octombrie 2015, câteva sute de tineri se aflau în clubul Colectiv din fosta fabrică Pionierul din Bucureşti, unde asistau la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul „Mantras of War”. La ora 22.32, în timpul concertului, a izbucnit un incendiu din cauza unor artificii de pe scenă, iar focul s-a extins rapid în câteva secunde. În acea noapte, 27 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 162 au fost răniţi şi transportaţi la unsprezece spitale din Bucureşti. În săptămânile care au urmat, 37 dintre supravieţuitori au murit în spitale. Bilanţul – 65 de morţi.
Dosarul care vizează partea medicală a tragediei, în care rudele victimelor au depus plângeri și expertize medico-legale din care reiese că răniții au fost infectați cu bacterii în spitale, este încă în lucru la Parchetul General.
