România intră în Schengen de duminică, însă doar cu frontierele aeriene și maritime, în condițiile în care Austria nu cedează și ține în continuare țara noastră la frontiera terestră a spațiului european de liberă circulație. Asta înseamnă că începând din 31 martie persoanele care călătoresc către sau dinspre destinaţii din statele membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră în cele 17 aeroporturi și în porturi, reprezentanții Ministerului de Interne explicând, joi, care vor fi procedurile.
Schengen aerian – imagine genericăFoto: Inquam Photos / Octav Ganea
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Bogdan Despescu a spus că nu vor exista obligaţii suplimentare pentru pasageri, ci doar pentru autorități.
El a explicat, joi, într-o conferință de presă, ce va implica aderarea României la Schengen cu frontierele aeriene și maritime, prezentând noile reguli:
- Începând cu 31 martie 2024, persoanele care călătoresc către sau dinspre destinaţii din statele membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră în cele 17 aeroporturi şi în cele patru porturi maritime situate în judeţul Constanţa.
- Concret, după ce parcurg procedura de control la securitate pe aeroport, activitate curentă în toate aeroporturile internaționale, inclusiv în cele din spaţiul Schengen, persoanele care intră în terminal nu vor fi supuse controlului la frontieră aşa cum este astăzi, la tonete.
- Pasagerii vor merge direct către porţile de îmbarcare şi în tot acest traseu parcurs vor putea fi verificaţi de Poliţia de Frontieră și de echipajele mixte ale Poliţiei Române, Jandarmeriei şi Inspectoratului General pentru Imigrări.
- Ghișeele care acum funcționează și pentru Schengen şi pentru non-Schengen vor funcţiona, începând de duminică, numai pe fluxul non-Schengen.
- Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulţi, cât şi pentru minorii români, condiţiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră.
Controale aleatorii
Potrivit reprezentantului MAI, vor fi făcute controale aleatorii pentru depistarea celor care au acte false de călătorie, care sunt urmărite sau care au interdicţia de a părăsi ţara. Dacă în cadrul procedurilor de control nu sunt constatate probleme, pasagerii vor continua călătoria fără probleme, iar în cazul în care vor fi descoperite nereguli persoana în cauză va fi dusă în linia a doua de verificare, unde va fi clarificată situația.
Nici cetăţenii care vin în România din Schengen nu vor mai fi controlaţi după debarcare, aşa cum se întâmplă acum, la ghişee. Tot într-un mod aleatoriu, pot fi verificaţi însă de echipele de Poliţie şi Jandarmerie.
- „Pentru a simplifica interacţiunea cu cetăţenii şi a reduce timpul de verificare, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a îmbunătăţit mecanismul de control prin dotarea personalului nostru cu sisteme de scanare, de verificare a actelor într-o formă digitală şi sisteme care pot fi folosite în deplasare, mobil.
- Dacă astăzi vorbim de aceste sisteme numai în tonete, în ghişee, de la 31 martie aceste dispozitive pot fi folosite în parcarea aeroportului, în zona de intrare în terminal sau în zona de îmbarcare către porţi”, a spus secretarul de stat în Ministerul de Interne.
Potrivit acestuia, din 31 martie va fi suplimentat personalul din aeroporturi şi porturi și vor exista și echipaje cu câini, pentru depistarea drogurilor.
„Această suplimentare de forţe are ca scop informarea, îndrumarea, sprijinul pasagerilor, precum şi depistarea celor care vor să profite de această facilitate pentru a părăsi România ilegal. Totodată, vor acţiona echipaje canine specializate în detecţia drogurilor pe baza unor activităţi de analiză sau pe baza unor semnalări pe care şi astăzi le avem”, a mai afirmat Despescu.
Câți pasageri au trecut prin aeroporturile din România în 2023
În 2023, prin aeroporturile din România au trecut 23 de milioane de pasageri.
Pe aeroporturile din România au fost înregistrate, anul trecut, peste 160.000 de curse, 66% dintre acestea fiind Schengen. Peste jumătate din cele Schengen au fost pe Aeroportul Otopeni, urmat de Aeroportul Cluj-Napoca, cu aproximativ 3 milioane de pasageri, şi Aeroportul Iaşi, cu aproximativ două milioane. Din totalul pasagerilor, 300.000 au fost minori, iar în cazul a 2.500 dintre aceştia s-a luat măsura nepermiterii ieşirii din ţară.
Condiţii de călătorie pentru minori odată cu Air Schengen
În ce condiții vor putea călători minorii începând cu 31 martie?
Conform Poliţiei de Frontieră, ei nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge, de asemenea, direct către poarta de îmbarcare. Ei nu vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca şi până în prezent.
Șeful Poliţiei de Frontieră, Cornel Laurian Stoica, a reamintit, duminică, ce documente sunt necesare dacă copilul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o altă persoană:
- document de călătorie valabil; acordul celuilalt părinte dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi;
- acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele; doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reşedinţă şi face dovada în acest sens; doar acordul unuia dintre părinţi când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei.
Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de: document de călătorie valabil; acord din partea ambilor părinţi; doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte.
Pentru a vedea dacă minorii şi însoţitorii acestora au documentele necesare, poliţiştii de frontieră pot face controale aleatorii în incinta aeroportului.
- „Dacă se constată că aceştia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară. Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic. Acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră.
- Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul. Este vorba despre următoarele infracţiuni: omor; infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de ţesuturi sau organe umane; infracţiuni de terorism”, a precizat inspectorul general al Poliţiei de Frontieră.
„Orice altceva este contraproductiv”
La frontierele terestre, însă, controalele vor continua să existe și după 31 martie, pentră că Austria continuă să se opună aderării depline a României la Schengen.
În 5 martie, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a insistat că trebuie mai întâi să vadă cum va decurge intrarea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, din 31 martie, iar abia apoi se va gândi și la următorul pas, accesul cu granițele terestre: „Orice altceva este contraproductiv”.
Prezent, la reuniunea miniştrilor de interne şi de justiţie din UE, Gerhard Karner a fost întrebat de jurnalişti dacă în viitorul apropiat se va schimba ceva în poziţia Austriei în ceea ce priveşte intrarea deplină în Schengen a României şi Bulgariei, inclusiv cu graniţele terestre, transmite News.ro.
„Am avut un dialog foarte deschis şi intens la începutul anului şi am ajuns la un compromis care va intra în vigoare la sfârşitul acestei luni, mai exact la sfârşitul lunii martie, aşa-numitul Schengen maritim şi Schengen aerian”, a spus Gerhard Kerner, referindu-se la acordul la care s-a ajuns pentru ca România şi Bulgaria să intre în Schengen cu graniţele aeriene şi maritime începând de la sfârşitul lunii martie.
În acelaşi timp, ministrul austriac de interne a sugerat că Viena nu se grăbeşte cu luarea unei decizii în ceea ce priveşte graniţele terestre, preferând să vadă cum funcţionează acest Schengen parţial şi apoi „să se mai gândească”.
„Să punem în primul rând în aplicare acest compromis”
„Cred că este foarte important să punem în primul rând în aplicare acest compromis, să facem acest pas şi să ne gândim la următorul pas după aceea”, le-a spus Karner jurnaliştilior de la Bruxelles care ridicaseră problema nemulţumirilor pe care le au companiile austriece pentru că „blocada” de la graniţele cu Bulgaria şi România le îngreunează afacerile.
„Orice altceva este contraproductiv”, a replicat Gerhard Karner. „Cred că este greşit să speculăm cu privire la efectuarea următorului pas înainte de a fi făcut primul pas”, a punctat ministrul austriac de interne. „Ar trebui să ne uităm cum funcţionează (compromisul – n.r.) şi apoi sunt posibili următorii paşi.
A face al doilea sau chiar al treilea pas înainte de primul este complet greşit şi contraproductiv şi, uneori, duce la faptul că oamenii nu sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează mecanismul”, a insistat Karner.
