Prim-ministrul ungar Viktor Orban a declarat marţi, la reuniunea anuală a ambasadorilor ţării sale, că hegemonia occidentală a luat sfârşit şi că noua ordine mondială emergentă necesită evaluare şi analiză constante, a transmis marţi şeful biroului său de presă, Bertalan Havasi, citat de MTI și Agerpres.
Viktor OrbanFoto: Virginia Mayo / AP / Profimedia
Hegemonia occidentală a luat sfârşit, „ei vor să divizeze economia mondială în blocuri geopolitice şi pun o presiune enormă pe ţări suveraniste precum Ungaria”, l-a citat Havasi pe premierul Orban.
Ungaria are un interes în a rămâne membru al Uniunii Europene şi al NATO, „dar nu în crearea de blocuri”, a spus Orban.
„De aceea, ne vom întări alianţa cu alte ţări suveraniste”, a adăugat liderul de la Budapesta.
„În loc să dăm explicaţii pentru diferenţele în politica noastră, ambasadorii Ungariei sunt însărcinaţi să prezinte succesul Ungariei cu date economice incontestabile”, le-a transmis premierul membrilor corpului diplomatic.
Orban proclamă sfârșitul hegemoniei Occidentului înainte de întâlnirea cu Donald Trump
Indicațiile transmise de Viktor Orban ambasadorilor maghiari vin cu doar câteva zile înainte ca liderul de la Budapesta să se deplaseze în SUA pentru a se întâlni cu fostul președinte american Donald Trump.
Viktor Orban a fost singurul şef de guvern din UE care şi-a declarat explicit sprijinul pentru Donald Trump înaintea alegerilor pe care acesta le-a câştigat în 2016, la fel şi patru ani mai târziu, când însă republicanul a pierdut scrutinul în faţa actualului preşedinte democrat Joe Biden.
De când acesta din urmă a venit la Casa Albă, relaţiile dintre Budapesta şi Washington au intrat în declin, date fiind diferenţele ideologice între premierul conservator ungar şi preşedintele Joe Biden.
„Nu putem avea un cuvânt de spus în alegerile din alte ţări, dar ne-ar plăcea foarte mult ca Donald Trump să se întoarcă” și „să facem pace aici, în jumătatea de est a Europei”, a spus Orban și luna trecută.
Liderul ungar a înfuriat în ultima perioadă atât marile cancelarii occidentale, cât și partenerii Budapestei din Grupul de la Visegrad, din cauza poziționării sale față de războiul din Ucraina, menținerii relațiilor economice apropiate cu Rusia, dezvoltării celor cu China și a amânării timp de aproape 2 ani a ratificării cererii Suediei de a adera la NATO.
Parlamentul ungar a ratificat în cele din urmă aderarea țării nordice la alianță în data de 26 februarie a acestui an.
